COD GALBEN: 07-12-2019 ora 12 Intre 12:00 si 15:00 se va semnala local ceață care determină scăderea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Bacău, Județul Botoşani, Județul Galaţi, Județul Vrancea, Județul Vaslui; COD GALBEN: 07-12-2019 Intre 08:00 si 14:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Cluj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

România este o ţară prietenă, cu care partenerii săi speră să construiască o Europă prosperă, declară, într-un interviu acordat AGERPRES, ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Michele Ramis.

Diplomatul vorbeşte şi despre provocările ţării sale în interiorul Uniunii Europene, despre problemele pe care le prezintă migraţia sau terorismul, dar şi despre parteneriatul cu România.

De asemenea, Ramis face referire şi la mesajul Franţei, transmis alături de alte 11 ţări partenere, referitor la îngrijorările privind recentele schimbări aduse Codului penal şi celui de procedură penală, în România.

"Nu am dori ca aceste evoluţii să afecteze progresele enorme pe care România le-a făcut de la intrarea sa în Uniunea Europeană, de zece ani, eforturi de a-şi întări sistemul judiciar, independenţa justiţiei şi pentru a stabili criterii ale statului drept, care sunt criterii europene. România a făcut eforturi importante şi noi nu ne-am dori să se întoarcă din drum. Mecanismul de Cooperare şi Verificare are obiective care erau, cred, aproape toate atinse şi, în acest context, ne temem să nu asistăm la o regresie. Această scrisoare este una a unor prieteni ai României, este o scrisoare a partenerilor României. România este o ţară prietenă, cu care noi sperăm să construim o Europă prosperă", spune Ramis.

 

Sursa foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO


AGERPRES: Recent, aţi întâlnit-o pe actriţa franceză Isabelle Huppert, la Sibiu, la Festivalul de Teatru. Acest aspect spune multe despre colaborarea culturală între România şi Franţa. La finalul acestui an, va debuta Sezonul Cultural România-Franţa, aveţi detalii în premieră?

Michele Ramis: În primul rând, doresc să spun că 2018 şi 2019 sunt nişte ani importanţi pentru relaţia franco-română, pentru că va fi acest Sezon Franţa-România, ce va debuta în decembrie, dar aş spune că înaintea acestei lansări există evenimente importante ce au avut loc. Aş da un exemplu, care nu este unul cultural, ci unul sportiv, dar pe 9 iunie Simona Halep a câştigat trofeul Roland Garros iar pentru relaţia franco-română acest lucru este foarte important pentru că a lansat, într-un fel, Sezonul. Deşi nu are strict legătură cu acesta, dar găsesc că este o bună lansare, pune o lumină pe întregul Sezon. Pentru mine, pre-sezonul (cultural - n.r.) a început pe 9 iunie, la Paris.

Aşadar, Constantin Chiriac (preşedintele FITS - n.r.) a dorit să o invite pe Isabelle Huppert la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, ce a avut loc în iunie. Eu am fost la Sibiu în ultimele zile, căci atunci Isabelle Huppert a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor, deoarece Isabelle Huppert este o mare actriţă franceză, este în vârful carierei, care are enorm de multe distincţii - Cesar, Globul de Aur, a fost nominalizată la Oscar, a fost la Cannes, a lucrat cu foarte mulţi regizori străini, face teatru, film. Este o actriţă completă care îşi asumă riscuri iar această stea pe Aleea Celebrităţilor vine să recunoască această carieră şi leagă mai mult prietenia franco-română, deoarece Cristian Mungiu a fost la Sibiu, i-a propus să se revadă şi poate să colaboreze. Deci, această distincţie este foarte importantă şi am avut ocazia să o întâlnesc, să îi acord distincţia la Teatrul din Sibiu şi a fost un moment important. De asemenea, ea a văzut şi spectacole ale unor regizori români. Deci cred că a fost un lucru foarte important în relaţia franco-română, cu atât mai mult cu cât Isabelle Huppert cunoştea România pentru că a mai fost aici în vizită privată.

Sezonul cultural înseamnă şapte luni de evenimente intense, variate, în Franţa şi în România, în capitală şi în provincie, evenimente culturale, artistice, educative, ştiinţifice, economice. Va exista chiar un forum economic prezidat la Paris de premier, în decembrie. Vom intra într-o etapă foarte intensă a colaborării franco-române, cu foarte multă vizibilitate, iar asta nu este decât în beneficiul celor două ţări aşa că trebuie să profităm de norocul acestei agende pozitive.

AGERPRES: Preşedintele Emmanuel Macron a promis, la vizita sa în România, că va reveni aici în timpul Sezonului Cultural. Puteţi confirma acest lucru?

Michele Ramis: Nu am confirmări sau date legate de întoarcerea preşedintelui Macron, dar nu îmi imaginez că în primul semestru al lui 2019 nu va avea ocazia de a reveni în România. Va exista un Summit la Sibiu, în timpul Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, Sezonul cultural francez va fi aici, în România. Cred că toate aceste aspecte creează o probabilitate serioasă ca preşedintele Macron să revină în România, dar evident nu am confirmări în acest stadiu, deoarece nu eu decid agenda preşedintelui.

 

AGERPRES: Emmanuel Macron a fost unul dintre actorii principali ai dezbaterilor recente de la Consiliul European, pe tema migraţiei.

Michele Ramis: În ceea ce priveşte Consiliul European, ştiţi că există în prezent în Europa o criză politică pe tema migranţilor. Spun o criză politică pentru că migraţia s-a diminuat enorm din 2015. A fost un vârf în 2015, cu peste 1 milion de migranţi veniţi din Africa şi din Orientul Mijlociu pe coastele Europei, au fost luate măsuri. Migraţia s-a diminuat cu 95% în această perioadă. Deci nu creşterea numărului de migranţi a creat criza, ci vorbim de o criză politică, pentru că există reconfigurări politice în Europa şi la această criză trebuie găsit un răspuns european. Răspunsurile naţionale nu sunt suficiente. Preşedintele Macron a susţinut o viziune echilibrată şi a fost promotorul şi iniţiatorul acestui acord de după discuţiile Consiliului din 28 (iunie - n.r.), un acord pe trei puncte. Consiliul, astfel, a convenit să colaboreze cu ţările de origine (ale migranţilor - n.r.), să le ajute să se dezvolte pe cele ce sunt sursă a migraţiei pe motive economice, să se stabilizeze - pe cele din care oamenii pleacă din cauza războaielor sau persecuţiilor şi, de asemenea, să lucreze cu ţările de origine în lupta împotriva traficului de migranţi. Sunt lucruri cunoscute.

Migranţii care nu sunt asistaţi, în 90 % din cazuri, apelează la intermediari care le cer în schimb sume foarte mari de bani, pentru a-i expune la călătorii periculoase. Cei dintâi, putem spune că se îmbogăţesc în urma acestor activităţi. Deci vorbim de imigraţie ilegală, de activităţi criminale iar noi trebuie să întărim lupta contra reţelelor de traficanţi de migranţi. De asemenea, trebuie să întărim frontierele externe ale Uniunii Europene, iar aceasta a fost a doua concluzie a Consiliului - să întărim frontierele externe prin intermediul FRONTEX, ce va fi dotat cu noi mijloace. Apoi, trebuie gestionată situaţia migranţilor ce sunt deja pe teritoriul Uniunii Europene, acţiunile având la bază principiile umanitare, ale dreptului de azil, dar care să respecte şi dreptul internaţional, care desparte migranţii în cei cu drept de azil şi cei ce trebuie să se întoarcă în ţările de origine. Pentru a facilita regulile acestui proces de gestionare a migranţilor, s-a decis să fie realizate platforme regionale de debarcare care ar putea fi situate fie în exteriorul Uniunii Europene, fie în interior, pe bază voluntară. Aici se va face selecţia între migranţii îndreptăţiţi să aibă drept de azil şi cei care nu, iar acest lucru se va face înainte de sosirea lor, pentru a-i scuti de aceste călătorii periculoase. Deci vorbim de acest dispozitiv care este în curs de a fi pus la punct, astfel încât răspunsul referitor la statutul migranţilor să fie cunoscut rapid şi îi face pe aceştia să nu mai aştepte mult şi este şi, în acelaşi timp, descurajează migranţii care nu vor fi primiţi în ţările de destinaţie. Acest lucru, sperăm că va simplifica situaţia migranţilor, dar va evita şi moartea multora. În fiecare an, sunt migranţi care mor pe mare iar problema migraţiei este şi să evităm ca traficanţii să profite de migranţi şi să îi pună în pericol pentru ca, în final, cei din urmă să ajungă într-o ţară care nu are posibilitatea de a le acorda azil.

AGERPRES: Aţi vorbit de necesitatea întăririi frontierelor Uniunii Europene. Când se vorbeşte de acest aspect, se menţionează şi problema României în Schengen. Franţa este o susţinătoare a aderării României la Spaţiul Schengen, dar procesul devine din ce în ce mai complicat...

Michele Ramis: Problema nu se limitează la candidaturile română sau bulgară. Problema este că Schengen a fost slăbit de criza migraţiei, mişcările interne - odată ajunşi pe solul Uniunii Europene, migranţii circulă - şi chestiunea terorismului. De fapt, în prezent, Schengen nu mai funcţionează, trebuie restabilite anumite frontiere interne. Schengen trebuie consolidat, regândit, întărit înainte de a aborda chestiunea extinderii sale. Noi considerăm că România are dreptul de a adera la Spaţiul Schengen. De fapt, România a făcut progrese enorme, are realizări tehnice în securizarea frontierelor sale - pentru că România este, în parte, frontieră externă a spaţiului Uniunii Europene. Dar, pentru moment, nu există consens în ceea ce priveşte extinderea Spaţiului Schengen. Se discută de reformarea Schengen, este o chestiune de supravieţuire - aceasta este miza, supravieţuirea Schengen în faţa mişcărilor migratorii din exterior, dar şi a mişcărilor interne. Situaţia s-a modificat pe baza crizei şi din cauza aceasta dosarele candidaţilor nu au putut face obiectul unui acord, dar noi ştim şi sperăm ca într-o zi România va putea adera la Spaţiul Schengen, un spaţiu Schengen consolidat, întărit şi mai sigur şi că îşi va aduce contribuţia, pentru că noi ştim câtă expertiză are România în această chestiune.

 

Sursa foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

 

AGERPRES: Chestiunea migraţiei are de-a face şi cu cooperarea internaţională, europeană. Franţa a semnat recent o scrisoare comună cu mai multe ambasade, care se referea la recentele modificări ale codurilor penale şi la faptul că acestea ar pune în pericol cooperarea internaţională în domeniile securităţii şi justiţiei...

Michele Ramis: Aici aţi abordat chestiunea unui alt stâlp al Uniunii Europene, care este legat de valorile UE. Uniunea Europeană este construită pe modelul democratic, al valorilor ca democraţia, statul de drept şi cooperarea între membri. Alături de un grup de ţări din Uniunea Europeană şi din lume ne-am exprimat îngrijorările referitor la recentele evoluţii. Nu am dori ca aceste evoluţii să afecteze progresele enorme pe care România le-a făcut de la intrarea sa în Uniunea Europeană, de zece ani, eforturi de a-şi întări sistemul judiciar, independenţa justiţiei şi pentru a stabili criterii ale statului drept care sunt criterii europene. România a făcut eforturi importante şi noi nu ne-am dori să se întoarcă din drum. Mecanismul de Cooperare şi Verificare are obiective care erau, cred, aproape toate atinse şi, în acest context, ne temem să nu asistăm la o regresie. Această scrisoare este una a unor prieteni ai României, este o scrisoare a partenerilor României. România este o ţară prietenă, cu care noi sperăm să construim o Europă prosperă. Sunt, cum aţi spus şi dumneavoastră, dosare pe cooperare judiciară, contra terorismului, migraţie, crimă organizată, bunul tratament al fiinţelor umane şi dorim ca instrumentele de cooperare pe care le avem şi care sunt excelente - pentru că România cooperează excelent cu Franţa - să nu fie slăbite de o legislaţie care să aducă modificări.

Sperăm să păstrăm acest nivel de cooperare şi avem în vedere o agendă pozitivă cu România. Cum v-am spus, avem Sezonul (Cultural - n.r.), avem un şantier european de construit, avem în faţă Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene, pe care dorim să o susţinem - cu provocări enorme: Brexit, cadrul financiar multianual şi alte subiecte ca politica agricolă comună, din care facem parte. Şi avem nevoie să lucrăm cot la cot cu România şi ştim că România este un aliat în Uniunea Europeană, pentru că este foarte pro-europeană. Iată, vorbim despre România ca despre o ţară prietenă şi ne exprimăm o îngrijorare care vine din interesele noastre comune, din respectul comun, dar facem parte dintr-o mare familie, care este familia europeană. Şi dacă nu dorim să slăbim Europa şi unitatea europeană, trebuie ca fiecare dintre noi să păstreze sistemele şi regulile care sunt deja în uz şi valorile statului de drept şi ale democraţiei.

AGERPRES: Sunteţi diplomat, dar şi expert în drept. Credeţi că autorităţile române au văzut această scrisoare a dumneavoastră ca fiind una a unei ţări prietene? Credeţi că mesajul a fost bine înţeles?

Michele Ramis: Uitaţi, cred că acest comunicat nu a fost unul ne-amical, este un comunicat comun al 12 state. Vom avea ocazia să discutăm cu autorităţile române, pentru că am fost invitaţi de autorităţile române să vorbim. Totul va avea o bază respectuoasă cu o deschidere spre cooperare şi fără idei preconcepute pentru că noi credem în mod real că România este un actor important al Uniunii Europene şi că îngrijorarea este legată de destinul său european şi de a rămâne în inima Europei.


AGERPRES: Franţa este unul dintre investitorii cei mai importanţi în România, dar mereu discuţia despre investiţii ajunge la problemele de infrastructură, infrastructură care ne lipseşte. Cum continuă Franţa dialogul cu România pe tema aceasta?

Michele Ramis: Chestiunea infrastructurii este recurentă. Ştim că România are nevoie să îşi completeze reţeaua de autostrăzi, pentru a rămâne competitivă. Mă gândesc, de exemplu, la tronsonul Piteşti-Sibiu, de care Renault are nevoie pentru a-şi exporta maşinile. Este un element ce are de-a face cu competitivitatea. Ştiu că este o chestiune complexă, că România este o ţară muntoasă, cu un anumit specific, dar avem discuţii regulate cu autorităţile. Recent, a fost votată o lege a parteneriatului public-privat, care a modificat condiţiile pentru stabilirea acestui parteneriat. Legea pieţelor publice a fost, de asemenea, modificată. Sperăm, astfel, că aceste instrumente vor permite lansarea unor investiţii în infrastructură. Societăţile franceze sunt deschise la ideea de a veni în România pentru infrastructura rutieră, de autostrăzi, portuară, feroviară iar autorităţile sunt deschise la investiţii. Cred că dacă există coerenţă, se vor întâlni voinţa politica a guvernanţilor, instrumentele puse la dispoziţie şi dorinţa investitorilor străini de a veni în România. Cred că România va găsi o modalitatea de a simplifica procedurile şi să rămână atractivă pentru investitori. Noi vom avea un forum la nivel înalt, în decembrie, în timpul Sezonului România-Franţa, cu societăţi franceze şi sperăm că acest forum va stimula proiectele şi operaţiunile concrete.

AGERPRES: Forumul va fi pe chestiunea infrastructurii?

Michele Ramis: Nu, nu pe tema infrastructurii, pe tema economiei. Va fi un forum economic ce va fi deschis de premierul român, în prezenţa ministrului francez al Economiei, la Paris. Vor participa autorităţi române, miniştri, societăţi franceze şi scopul este ca România şi posibilităţile sale să fie cunoscute şi să fie stimulate proiecte. Sunt lucruri care prind contur. Chestiunea infrastructurii este una pe care o urmărim îndeaproape. Banca Mondială şi-a exprimat interesul, de asemenea. Ştiu că nu e simplu, din motive juridice şi administrative, dar este nevoie, dacă România vrea să rămână competitivă, poate să îşi întărească în special reţeaua de autostrăzi care este în prezent insuficientă.

 

Sursa foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

 

AGERPRES: Franţa este, de asemenea, un colaborator al României în domeniul militar. Dar când este vorba de achiziţiile în domeniul militar făcute de România recent, se pare că ţara noastră a ales, mai degrabă, Statele Unite ale Americii. Franţa se simte, să îi spunem, dezamăgită de această alegere?

Michele Ramis: Suntem în discuţii cu partea română, căreia i-am propus diferite forme de cooperare industrială - între companii franceze şi companii române, cu susţinerea statului. Cred că vizita preşedintelui Macron, anul trecut, - care a avut pe agendă discuţii pe această temă - a arătat cât de mult ne dorim să stabilim cu România o cooperare industrială de apărare pe termen lung, cooperare care să corespundă intereselor sale - anume întărirea industriei naţionale, crearea de locuri de muncă, posibilitatea de a exporta bunuri militare şi, dacă doriţi, să profite de cei 2% din PIB, ceruţi de NATO, pe care România i-a alocat Apărării, ca aceşti 2% să se întoarcă în România. Până în acest moment, nu am ajuns la obiective ferme, dar există mai multe domenii în care există oferte franceze în materie de apărare aeriană, elicoptere, în materie navală. Există oferte franceze în curs. Sperăm că expertiza franceză, care este foarte bună - tot materialul francez este reevaluat în funcţie de experienţa din operaţiunile în care este folosit, este un material performant şi testat pe teren.

Sperăm că propunerile societăţilor noastre către România vor face obiectul unei cooperări. Adaug că noi subliniem mereu pentru colegii români că avem interesul în Europa să avem o autonomie în materie de echipament. Europa nu poate depinde de fabricanţi străini pentru Apărare. Este nevoie de o Europă suverană care să se bazeze pe sine însăşi şi care să poată... Vă dau un exemplu, dacă aveţi nevoie de piese, este mai simplu şi mai sigur să le fabricaţi dumneavoastră decât să aşteptaţi să fie aduse din altă parte. Integrăm România în linia Europei Apărării, în care aceasta s-a implicat, cu propunerea de a se dota cu o industrie naţională performantă, cu echipament european care garantează o autonomie strategică mai mare. Este, de asemenea, o chestiune de suveranitate europeană. Sunt procese lungi, pentru că vorbim de contracte importante, dar este unul dintre subiectele despre care discut cu partenerii români. E unul dintre proiectele pe termen lung iar pentru noi este un proiect pe termen lung care implică actori români. Anume, vorbim mereu de o entitate franceză care este pusă în legătură cu un partener român din industrie, oricare ar fi sectorul de activitate în materie de Apărare.

AGERPRES: Cum vede Franţa echilibrul între Europa Apărării, de care aţi vorbit, şi NATO, atunci când este vorba de cooperarea cu România?

Michele Ramis: Sunt lucruri complementare. Ambele ţări sunt membre NATO şi UE. NATO este o alianţă militară, fondată pe principiul solidarităţii reciproce, anume, dacă unul dintre cele 29 de state e atacat, este considerat un atac asupra Alianţei. Deci este o alianţă militară, fondată pe sistemul de comandamente. NATO are misiunile sale. Uniunea Europeană este un ansamblu integrat, dar care trebuie să poată să se ocupe, de asemenea, de propria apărare. Nu sunt aceleaşi mize. Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să intervină să gestioneze crizele care o privesc, unde NATO nu poate interveni, crize ce pun în joc interesele pur europene - fie că sunt pe teritoriul UE sau în exterior. Uniunea Europeană are mize proprii de securitate şi este mai bine să fie autonomă decât să se bazeze mereu pe membri non-europeni care pot avea diverse politici. Ştim că Europa trebuie să fie un actor important în gestionarea crizelor şi pentru asta trebuie să se doteze cu forţe de intervenţie credibile, cu mijloace credibile, nu doar în ce priveşte echipamentul, dar şi în ceea ce priveşte informaţiile, împărtăşirea culturii strategice în privinţa numeroaselor operaţiuni militare şi civile din interiorul politicii europene de securitate şi apărare. Au fost făcute progrese cu lansarea cooperării structurate permanente din fondul permanent de apărare. Toate acestea au ca scop să facă din Uniunea Europeană un actor credibil în ceea ce priveşte apărarea propriilor interese, în complementaritate cu NATO. Nu există contradicţii, nu există antagonisme între cele două, sunt complementare. Colaborăm cu partea română şi nu există contradicţii, există complementaritate.

 

Sursa foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO


AGERPRES: Franţa a fost recent o victimă a terorismului, pe teritoriul Europei, iar recent s-a angajat în acţiunea militară din Siria şi are şi un discurs foarte puternic în chestiunea migranţilor. Care sunt lecţiile învăţate de Franţa din propriile experienţe privind atentatele teroriste? Franţa este mai pregătită, azi, în faţa ameninţărilor?

Michele Ramis: Terorismul nu este o chestiune franceză, vedem că, din păcate, este universală. Este o problemă europeană şi, în viziunea preşedintelui Macron, Europa trebuie să fie mai unită, pentru a se apăra împotriva terorismului. Ce am învăţat este că trebuie să abordăm problema de la origine, am făcut asta prin participarea la coaliţia anti-Daesh, tratând problema grupurilor teroriste inserate în ţări străine, prevenind întoarcerea în Franţa, de exemplu, a unor combatanţi francezi ce au fost în Siria, o serie întreagă de măsuri - un control mai strict al unor cetăţeni anume pe teritoriul nostru, colaborarea la punctele de intrare şi ieşire în şi de pe teritoriul Franţei. Faptul că am fost victime ne face mai experimentaţi, avem dezvoltat mai multe instrumente. Franţa şi-a întărit dispozitivele de luptă anti-terorism, a coordonat operaţiuni, avem schimburi cu ţări partenere. Nimeni nu este la adăpost, dar ridicând nivelul de vigilenţă şi măsurile preventive, încercăm să micşorăm riscurile. Din păcate, ştim că nu putem să le eliminăm complet şi că uneori avem de-a face cu indivizi izolaţi care nu au legături cu grupuri din afara frontierelor noastre. Există sentimentul că, în contextul în care Daesh a pierdut teren în Siria şi Irak, capacităţile sale de a lovi din afară sunt mai mici, dar putem avea indivizi izolaţi. În această problemă, încă nu am găsit remediul absolut.

AGERPRES: Recent, Guvernul român a vorbit de o analiză a oportunităţii sau a posibilităţii de a-şi muta ambasada din Israel la Ierusalim. Preşedintele Macron este foarte clar în a spune că Franţa nu ia în calcul deschiderea unei ambasade la Ierusalim...

Michele Ramis: Suntem aliniaţi la o poziţie a Uniunii Europene, anume de a respecta rezoluţia Consiliului de Securitate, potrivit căreia Ierusalimul face parte din procesul de pace şi problema trebuie rezolvată în contextul soluţiei procesului de pace, cu două state, ambele având capitală Ierusalimul. Franţa menţine această poziţie a Uniunii Europene şi aşteaptă încheierea procesului de pace.

AGERPRES: Iar asta afectează, într-un fel, dialogul cu România, pentru că România ia Ierusalimul în considerare?

Michele Ramis: Sunt procese interne române, pe marginea cărora nu mă pronunţ. Sunt procese în curs, nu mă pot pronunţa asupra proceselor interne. Au fost discuţii la Bruxelles care au arătat că nu există o poziţie comună, din partea tuturor. Să sperăm că asta nu va perturba procesul de pace sau şansa de a se ajunge la negocieri în conflictul israeliano-palestinian. Există discuţii la Bruxelles, este un fapt.

AGERPRES: Presa a scris că, în timpul vizitei preşedintelui Macron în Statele Unite ale Americii, preşedintele Trump i-ar fi spus "De ce nu părăsiţi Uniunea Europeană?"...

Michele Ramis: Nu ştiu care este sursa, poate e vorba de o glumă, presupun. Nu ştiu, pentru că aceste informaţii au apărut mult după vizită. Nu am ce comentariu să fac, dar mă gândesc că a fost un soi de provocare, un tip de umor.

 


Sursa foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

 

AGERPRES: Voiam să vă întreb cum vede diplomaţia franceză această declaraţie...

Michele Ramis: Cred că privim acest lucru cu umor. Cred că preşedintele meu, care este atât de dedicat proiectului european, nu poate vedea acest lucru decât cu umor. Nu ştiu de unde vine această... dacă este o informaţie reală. Trebuie să o privim cu ... Preşedintele este complet dedicat reconstrucţiei europene şi este, în mod real, momentul să ne unim, după Brexit, ideea este să redescoperim ce ne uneşte şi să găsim modalităţile de a face să funcţioneze Europa cu un contributor în minus.

AGERPRES: Pentru că România va deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, în 2019, iar preşedintele Macron este foarte implicat în reconstrucţia Uniunii Europene şi a Spaţiului Schengen, cum vede Franţa cooperarea cu România în timpul celor şase luni ale Preşedinţiei române?

Michele Ramis: Noi ne dorim ca Preşedinţia română să fie de succes, pentru că este în interesul tuturor ca România să reuşească, cu atât mai mult într-un moment crucial, când trebuie luate decizii atât de importante - cadrul financiar multianual, Brexit, alegerile europene, Summitul de la Sibiu despre viitorul Europei. Suntem în totalitate alături de România, pe care o vom susţine cu toată forţa pentru a avea succes. Avem un dialog regulat, funcţionarii noştri se întâlnesc în mod regulat, miniştrii noştri pentru Afaceri Europene se văd foarte frecvent. Am creat un format de discuţii trilateral: Franţa-Germania-România, care este extrem de eficient. Deci, vom continua aceste discuţii, pentru că sunt baza unui schimb de impresii franc, regulat şi, astfel, putem trece peste eventuale dificultăţi. Aceste discuţii vor continua. Miniştrii noştri se văd la Bruxelles, la Paris, la Bucureşti. Cred că acest dialog va permite României să reuşească în mandatul Preşedinţiei de şase luni, un moment foarte important pentru viitorul Europei.

AGERPRES: După alegerile parlamentare europene, Franţa vede o Uniune Europeană cu ţări naţionaliste? Există multe mişcări naţionaliste în ţările membre.

Michele Ramis: Este greu de făcut o analiză în perspectivă, pentru că alegerile europarlamentare sunt în mai 2019 iar să faci previziuni pe termen atât de lung este foarte greu. Nu ştiu. Sperăm foarte tare că alegerile europene vor fi făcute pe baza mizelor europene. Din acest motiv, preşedintele Macron a propus partenerilor europeni să organizeze consultări cetăţeneşti. Comisia (Europeană - n.r.) a pus online, pe site-ul propriu, un tip de chestionar. România a lansat consultările cetăţeneşti pe 9 mai, am fost alături de ministrul Negrescu la lansare. Ne dorim ca alegerile europene să fie cu adevărat o ocazie pentru cetăţeni să se întrebe ce aşteptări au ei de la Europa, să fie mai aproape de mizele europene şi să nu fie doar nişte alegeri la care se votează pe mize naţionale. Şi cred că aceste consultări cetăţeneşti şi tot ce se va întâmpla înainte vor contribui la alegeri mai bune. Sper la o participare în număr mare şi la un interes al cetăţenilor europeni pentru temele europene, pe care uneori nu le cunosc şi tocmai pentru asta sunt importante consultările cetăţeneşti.

AGERPRES: România celebrează, anul acesta, 100 de ani de la Marea Unire. Pentru Franţa, ce înseamnă unitatea europeană în acest moment?

Michele Ramis: Europa este un continent care mereu a mers înainte cu momente de criză. Trecem printr-un moment puţin critic, cu consecinţele crizei migranţilor asupra unor grupuri de electorat. Uniunea Europeană este un ansamblu amplu, care acoperă o zonă geografică foarte largă - între Europa de Nord şi Europa de Sud, Europa Orientală şi Europa Centrală. Cred că este destul interes de a fi împreună, astfel încât Europa să nu devieze. Trebuie să rămânem vigilenţi, în caz că există derive, să le prevenim sau să le îndreptăm. În orice caz, nu cred că unitatea Europei este în pericol. În orice caz, Franţa va cultiva toate mijloacele, pentru ca europenii să rămână uniţi, toate mijloacele. Unul din mijloace ar putea fi cultura. Cultura este o putere în Uniunea Europeană. Prin schimburile de studenţi, de scriitori, de intelectuali, cetăţenii se apropie unii de alţii, barierele, reţinerile dispar. Este momentul în care trebuie să ne folosim de toate mijloacele pentru a avea o Europă unită - convergenţa socială, convergenţa fiscală, chestiunile comerciale, tot ce se poate să ne apropie. De exemplu, Directiva europeană privind muncitorii detaşaţi, pentru a evita barierele dintre noi care nu ar trebui să existe. Din nou, Europa s-a construit mereu în momente de criză, renaşte din momente puternice de criză. Eu sunt optimistă şi cred că există destulă forţă şi destule mize pentru a surmonta acest moment delicat. Nu cred că trebuie dramatizate crizele, dimpotrivă, trebuie văzute oportunităţile din aceste situaţii.

 


Sursa foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

 

AGERPRES: Puteţi defini într-un cuvânt relaţia Franţa-Statele Unite ale Americii?


Michele Ramis: Sunt relaţii vechi, de la La Fayette.

AGERPRES: În acest moment.

Michele Ramis: În acest moment? Preşedinţii noştri îşi vorbesc, sunt în contact, se văd frecvent, şi-au făcut reciproc invitaţii pentru vizite oficiale. Cred că există o apropiere. Chiar dacă avem dezacorduri, cred că există un mod de a vedea lucrurile şi o apropiere care ne pot ajuta chiar dacă, v-am spus, avem dezacorduri. Găsesc că dialogul, confruntarea punctelor de vedere, este mereu o variantă mai bună decât să nu îşi vorbească deloc. Aş spune că este apropierea, în ciuda unor puncte de vedere diferite. Dar Franţa şi Statele Unite ale Americii sunt aliate de foarte mult timp. Legătura transatlantică nu se va desface niciodată, avem atâtea lucruri în comun - ideile iluminismului, progresul în domeniul drepturilor omului. Deci, aş spune, o apropiere, deşi uneori părerile sunt divergente. O lungă prietenie şi apropiere în pofida diferenţelor de opinii.

AGERPRES: Este o relaţie de apropiere şi cu un dram de umor?

Michele Ramis: Da, pentru că eu cred că ambii preşedinţi au un simţ...ştiu să ia lucrurile şi cu un spirit de umor. Când îi vedem pe cei doi preşedinţi, observăm că se înţeleg foarte bine, se vede că există un tip de camaraderie. Ambii au profiluri politice foarte atipice. Vârstele diferă, dar profilurile lor, modurile în care au ajuns în lumea politicii, chiar dacă vin din lumi diferite, fac ca ei să fie personaje politice atipice. Poate asta menţine legătura lor aparte. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.