COD GALBEN: 17-11-2019 ora 18 Intre 18:00 si 00:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului, cu viteze la rafală care vor atinge local 55...65 km/h, iar la peste 1800 m, vor fi rafale de 90...100 km/h in Județul Caraş-Severin, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 17-11-2019 ora 18 Intre 18:00 si 00:00 se va semnala intensificări ale vântului, temporar cu rafale de 90...100 km/h. in Județul Braşov, Județul Sibiu; COD GALBEN: 17-11-2019 ora 18 Intre 18:00 si 00:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului ce vor atinge la rafală 90-100 km/h in Județul Gorj, Județul Vâlcea; COD GALBEN: 17-11-2019 ora 18 Intre 18:00 si 00:00 se va semnala intensificări ale vântului, temporar cu viteze la rafală de 90...100 km/h in Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Dâmboviţa;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului, spre reexaminare, actul normativ care modifică şi completează Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

"Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii vizează intervenţii legislative substanţiale de natură să afecteze funcţionarea CSM şi rolul constituţional al acestuia, de garant al independenţei Justiţiei, exercitarea mandatului de membru al acestei autorităţi publice, precum şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare. Totodată, legea transmisă la promulgare cuprinde norme contradictorii, trimiteri la dispoziţii inexistente în conţinutul Legii nr. 317/2004, dispoziţii neclare şi/ sau necorelate între ele şi chiar paralelisme legislative, motiv pentru care se impune reexaminarea acesteia de către Parlament", afirmă şeful statului în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Iohannis arată că se introduc două noi condiţii cu privire la eligibilitatea membrilor CSM şi anume: o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv, respectiv ca acele persoane să nu fi fost sancţionate disciplinar în ultimii 3 ani, iar având în vedere durata procedurilor disciplinare, în lipsa unei menţiuni privind sancţionarea disciplinară definitivă, el susţine că norma este neclară întrucât un judecător sau un procuror care nu a fost sancţionat disciplinar definitiv nu va putea candida pentru a ocupa o funcţie de membru al CSM.

"Pentru că legea nu distinge, este posibilă interpretarea că nu îndeplineşte această condiţie un judecător/ procuror sancţionat disciplinar de către Secţie (de judecători/ de procurori), dar care a făcut un recurs asupra căruia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a pronunţat încă o hotărâre definitivă. Pentru claritatea normei, apreciem că este necesar ca legiuitorul să menţioneze drept condiţie pentru ocuparea funcţiei de membru CSM sancţionarea disciplinară definitivă în ultimii 3 ani", spune Klaus Iohannis.

Şeful statului opinează că obligaţia depunerii de către candidaţi a unei "declaraţii pe proprie răspundere din care să rezulte că aceştia nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea" ar trebui să se raporteze la împlinirea vârstei de 18 ani, având în vedere faptul că o persoană dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu la împlinirea acestei vârste.

El critică prevederea conform căreia candidaţii trebuie să depună "o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege", menţionând că absenţa unor detalii privind interesele ce trebuie declarate de către candidaţi lipseşte norma de previzibilitate.

"Este necesară fie eliminarea, fie calificarea cu exactitate a interesului personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege. Textul este neclar, imprecis şi imposibil de pus în aplicare atât timp cât priveşte un interes personal care nu există la momentul depunerii declaraţiei", afirmă şeful statului.

Preşedintele Iohannis afirmă că, în condiţiile în care numai hotărârile plenului CSM cu caracter jurisdicţional pot fi "definitive şi irevocabile", nu şi cele cu caracter administrativ ale Secţiilor CSM, se ridică o problemă cu privire la cine poate să soluţioneze contestaţia împotriva acestor ultime hotărâri, motiv pentru care spune că se impune reanalizarea acestei norme.

El indică faptul că această lege schimbă modalitatea în care sunt organizate adunările generale ale instanţelor şi parchetelor.

"Pentru ca această dispoziţie să fie adecvată şi să nu prezinte niciun risc de blocaj, apreciem că norma trebuie să fie completată cu reglementarea cazurilor în care, la instanţele sau la parchetele de mici dimensiuni, nu se poate constitui un colegiu de conducere şi, prin urmare, nu poate fi atribuită responsabilitatea organizării unei adunări generale. În situaţiile în care numărul mic de judecători sau procurori nu permite constituirea unui colegiu de conducere, organizarea respectivei adunări generale trebuie să poată fi realizată de către colegiul de conducere al tribunalului în raza căruia funcţionează respectiva judecătorie sau, după caz, de către parchetul de pe lângă tribunalul în raza căruia funcţionează parchetul de pe lângă judecătorie", menţionează Iohannis, punctând că dispoziţiile trebuie corelate cu legislaţia în vigoare.

Şeful statului apreciază că membrii CSM trebuie să fie aleşi de toate adunările generale ale judecătorilor, respectiv ale procurorilor, indiferent de gradul instanţei/ parchetului pentru care candidează.

"Un judecător are dreptul de a alege pe toţi cei 9 judecători membri aleşi ai CSM, iar nu 2 sau 3 candidaţi, în raport de gradul instanţei la care îşi desfăşoară activitatea. O asemenea interpretare ar fi de natură să cointereseze toţi judecătorii/ procurorii în buna funcţionare a sistemului judiciar, în ansamblu, iar nu doar pe diferite niveluri de jurisdicţie", subliniază Iohannis.

Preşedintele critică şi prevederea conform căreia "sunt desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au obţinut majoritate de voturi în adunările generale", susţinând că nu este clar dacă colegiul de conducere al curţii de apel trebuie doar să constate unde a fost îndeplinită această condiţie la nivelul unei adunări generale, el nerealizând o însumare a voturilor, sau, din contră, trebuie să însumeze respectivele voturi la nivelul curţii de apel, respectiv al parchetului de pe lângă curtea de apel şi să stabilească rezultatul votului.

El afirmă că prin prevederile legii este posibil ca numărul candidaţilor la nivel naţional să fie unul mult mai mare, fiind desemnaţi mai mulţi candidaţi pentru un nivel al instanţelor sau parchetelor din circumscripţia unei curţi de apel.

Klaus Iohannis menţionează că actul normativ modifică cvorumul necesar constituirii legale a adunărilor generale ale instanţelor sau parchetelor, apreciind că nu este oportună reducerea gradului de reprezentativitate a acestora.

El consideră oportună revenirea la majoritatea absolută în procedura de alegere a conducerii CSM, precizând că o astfel de soluţie asigură o mai mare legitimitate pentru cei doi membri aleşi în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte CSM, creând totodată premisele pentru o mai bună funcţionare a organismului al cărui rol este cel de a garanta independenţa justiţiei.

De asemenea, şeful statului apreciază necesară stabilirea unui termen până la care candidaţii pentru cele două funcţii trebuie să îşi depună candidaturile, precum şi a unui termen minimal cuprins între momentul depunerii candidaturilor şi momentul şedinţei plenului CSM în care este aleasă conducerea, astfel încât toţi membrii să fie suficient de informaţi şi să dispună de un interval de timp rezonabil pentru analiza candidaturilor.

"O astfel de dispoziţie ar aduce un plus de celeritate şi claritate în derularea procedurii pentru alegerea conducerii CSM", subliniază Iohannis.

El spune că este necesar ca proiectele candidaţilor şi candidaturile acestora să fie accesibile tuturor membrilor CSM, nu doar membrilor Secţiilor de care aceştia aparţin, dat fiind faptul că în plenul CSM toţi membrii vor vota pentru alegerea preşedintelui, respectiv a vicepreşedintelui CSM.

În ceea ce priveşte faptul că modificările legii prevăd în mod expres în rândul atribuţiilor plenului CSM numirea şi revocarea inspectorului-şef al IJ, şeful statului susţine revenirea la varianta reglementată de legea aflată în vigoare, în sensul în care şi inspectorul-şef adjunct este numit de plenul Consiliului. "Numirea atât a inspectorului-şef, cât şi a inspectorului-şef adjunct ai Inspecţiei Judiciare reprezintă o garanţie în plus pentru asigurarea legitimităţii acestora, fiind numiţi chiar de autoritatea care are rolul constituţional de a garanta independenţa justiţiei", subliniază Iohannis.

Şeful statului este de părere că în rândul atribuţiilor plenului CSM ar trebui să se regăsească şi numirea procurorului şef, respectiv a procurorului-şef adjunct la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Preşedintele subliniază că din analiza textelor constituţionale şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale rezultă că cel puţin atribuţiile care privesc propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a judecătorilor, precum şi atribuţiile care vizează propunerile de numire în funcţia de judecător şi procuror definitiv, respectiv numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari sunt atribuţii constituţionale pe care le exercită CSM.

"Dacă am accepta posibilitatea ca atribuţiile plenului CSM, deci ale CSM ca organ colectiv şi reprezentativ, să fie distribuite celor două secţii ale CSM am accepta funcţionarea de facto a două structuri de tip CSM, una pentru judecători şi una pentru procurori. Pe de o parte, această soluţie legislativă ar nega rolul constituţional stabilit de către legiuitorul constituant pentru CSM, ca unică autoritate constituţională reprezentativă pentru magistraţi şi, pe de altă parte, ar conduce la accentuarea semnificativă a corporatismului decizional al secţiilor, aspect care ar afecta nu numai independenţa justiţiei, dar şi principiul constituţional al cooperării loiale în cadrul autorităţii judecătoreşti", precizează el.

Klaus Iohannis indică faptul că legea nu conţine dispoziţii referitoare la cariera magistraţilor asistenţi, motiv pentru care apreciază că este necesară introducerea de prevederi referitoare la această categorie, din moment ce aceştia sunt numiţi şi promovaţi de Secţia de judecători a CSM.

Şeful statului atrage atenţia şi asupra prevederii conform căreia "acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori şi magistraţi asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar", considerând că enumerarea propusă ar trebui să includă şi inspectorii judiciari.

El spune că legiuitorul a eliminat din sfera titularilor acţiunii disciplinare pe ministrul Justiţiei, pe preşedintele ÎCCJ şi pe procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, singurul titular al acţiunii disciplinare rămânând Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, indiferent de calitatea subiectului activ al abaterii disciplinare: judecător, procuror, magistrat- asistent.

"Apreciem necesară reexaminarea acestor dispoziţii întrucât, dacă în privinţa ministrului Justiţiei se poate conchide asupra intenţiei de înlăturare a factorului politic din procedura de tragere la răspundere disciplinară a magistraţilor şi de separare a puterilor în stat, nu există o justificare cu privire la înlăturarea celorlalţi titulari ai acţiunii disciplinare, respectiv a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ şi a preşedintelui ÎCCJ", afirmă Iohannis în cererea de reexaminare.

Preşedintele mai evidenţiază şi faptul că în ceea ce priveşte rezoluţia de clasare aceasta este supusă unui dublu control de tip ierarhic administrativ, realizat de inspectorul-şef.

"Instituirea unui dublu control exercitat de către inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare asupra rezoluţiei de clasare se constituie într-un impediment administrativ, fără nicio justificare obiectivă sau raţională, având drept finalitate întârzierea nejustificată în exercitarea dreptului persoanei interesate de a se adresa unei instanţe de judecată în vederea satisfacerii interesului său", arată Iohannis.

El precizează că legea modifică dispoziţiile referitoare la titularii acţiunii disciplinare, eliminând din rândul acestora ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă menţine prevederile care fac referire la acţiunile pe care ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ sau, după caz, procurorul general al PÎCCJ pot să le întreprindă, la primirea propunerii de clasare. Şeful statului subliniază că omisiunea trebuie reanalizată, în caz contrar prevederile fiind contradictorii.

Klaus Iohannis consider că este necesară, totodată, clarificarea de către legiuitor a drepturilor la care se referă sancţiunea decăderii.

Şeful statului precizează că legea introduce posibilitatea atacării la instanţa de contencios administrativ a rezoluţiilor dispuse de inspectorul judiciar şi de inspectorul şef pentru a respecta principiul constituţional al accesului liber la justiţie. Cu toate acestea, se prevede faptul că hotărârea instanţei de contencios administrativ trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desfiinţate rezoluţiile atacate şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor/ cercetării disciplinare.

"Apreciem că este necesară reexaminarea acestor prevederi întrucât conduc la încălcarea rolului Inspecţiei Judiciare în realizarea acţiunii disciplinare", se arată în cererea de reexaminare.

Preşedintele atrage atenţia şi asupra prevederii conform căreia "în cauzele urgente sau care prezintă un interes public deosebit, Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, poate stabili termene mai scurte (...), iar în aceste cauze prelungirea poate fi acordată, la cererea inspectorului judiciar, de către Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz".

"Aceste prevederi sunt lipsite de claritate, precizie şi predictibilitate, putând genera un conflict de competenţe între cele două Secţii ale CSM şi inspectorul-şef ca urmare a faptului că reglementează posibilitatea pentru toate cele trei subiecte de drept de a stabili, în acelaşi timp, termene mai scurte în cauze urgente sau care prezintă un interes public deosebit", spune el.

Iohannis cere eliminarea contradicţiei în cazul prevederii potrivit căreia, "pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare (...). Măsura suspendării poate fi reevaluată oricând pe durata judecării acţiunii disciplinare, până la pronunţarea hotărârii de către secţia corespunzătoare".

În opinia preşedintelui, legea conţine şi paralelisme legislative.

De asemenea, Iohannis atrage atenţia şi asupra procedurii privind retragerea încrederii unui membru al CSM.

"Echivalarea asumării prin semnătură olografă de către majoritatea judecătorilor şi procurorilor care funcţionează efectiv la instanţele sau parchetele pe care le reprezintă membrul ales al CSM cu o decizie formală a adunării generale a magistraţilor care compun respectivele instanţe şi parchete denotă o gravă încălcare a principiului legalităţii consacrat în art. 1 alin. (5) din Constituţie. Iniţierea unei proceduri de retragere a încrederii nu poate echivala cu decizia formală de retragere a încrederii, fiind două operaţiuni juridice distincte", adaugă şeful statului.

El subliniază că atribuţiile Inspecţiei Judiciare îi vizează în mod egal pe magistraţi, atât judecători, cât şi procurori. Iohannis arată că legea organică nu poate institui o diferenţiere, în cadrul aceleiaşi categorii profesionale a magistraţilor, sub aspectul vocaţiei de a fi ales ca inspector-şef doar în favoarea judecătorilor.

"Textul prestabileşte calitatea magistratului care poate ocupa funcţia de inspector-şef, anume cea de judecător, în acelaşi timp în care prestabileşte calitatea magistratului ce poate ocupa în mod exclusiv funcţia de inspector-şef adjunct, anume cea de procuror. Apreciem că acest mod de reglementare discriminatorie a regulilor care stabilesc cine va ocupa principalele funcţii de conducere ale Inspecţiei Judiciare afectează şi independenţa operaţională internă a Inspecţiei Judiciare, precum şi imparţialitatea activităţii acestei structuri în condiţiile în care (...) inspectorul-şef al Inspecţiei va fi un judecător numit în urma unui concurs, din care au fost eliminate probe substanţiale, de către o comisie în care cel mai mare număr de membri sunt judecători care fac parte din Secţia pentru judecători a CSM", precizează Iohannis.

El spune că legea creează un privilegiu nejustificat pentru judecători în defavoarea procurorilor cu privire la numirea în funcţia de inspector-şef şi un privilegiu nejustificat pentru procurori în defavoarea judecătorilor cu privire la numirea în funcţia de inspector-şef adjunct.

Şeful statului menţionează că actul normativ prevede că Inspecţia Judiciară funcţionează cu un număr necesar de posturi şi că numărul maxim pentru aparatul IJ poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea inspectorului-şef, cu avizul CSM. El spune că aceasta este o neclaritate ce poate genera dificultăţi în aplicare.

Klaus Iohannis mai arată că în acest act normativ se reglementează soluţii juridice asemănătoare în cuprinsul aceluiaşi act normativ, ceea ce afectează calitatea sa.

Preşedintele arată că legea aduce o serie de modificări legislative substanţiale cu privire la Inspecţia Judiciară.

"Rolul plenului CSM cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare, inclusiv cu privire la numirea şi revocarea din funcţie a inspectorului-şef şi a inspectorilor judiciari cu funcţii în conducerea Inspecţiei Judiciare nu pot fi golite de conţinut sau eliminate complet, întrucât CSM reprezintă organul colegial reprezentativ al autorităţii judecătoreşti, cu rol constituţional de garant al independenţei justiţiei, independenţă a justiţiei care nu poate exista în absenţa independenţei operaţionale a Inspecţiei Judiciare", spune Iohannis.

În opinia sa, modificările indică o tendinţă de normativizare a deprofesionalizării şi eliminării independenţei operaţionale a conducerii Inspecţiei Judiciare, cu efecte negative cu privire la calitatea activităţii acesteia în materia răspunderii magistraţilor şi, pe cale de consecinţă, sunt de natură să pună în pericol independenţa justiţiei şi însuşi rolul constituţional al CSM de garant al independenţei justiţiei.

Iohannis mai arată că prevederea conform căreia desemnarea echipei de conducere se va face de inspectorul-şef "în baza unei proceduri în care sunt evaluate proiectele de management specifice fiecărui post, astfel încât să asigure coeziune managerială, competenţă profesională, comunicare eficientă" este neclară, imprecisă şi impredictibilă întrucât nu prevede nimic cu privire la conţinutul acestei proceduri, nu stabileşte niciun criteriu obiectiv pentru evaluare şi nici nu induce posibilitatea existenţei unor candidaţi, desemnarea fiind, de fapt, o selecţie subiectivă, arbitrară şi netransparentă a persoanelor care vor ocupa funcţii de conducere, selecţie operată de inspectorul-şef din rândul inspectorilor judiciari.

Şeful statului susţine că este nevoie să se prevadă o procedură de selecţie mai riguroasă, care să cuprindă şi o probă scrisă şi un test psihologic, pentru inspectorul şef.

Potrivit lui Iohannis, dispoziţia prin care este stabilită atribuţia inspectorului-şef al IJ de a desemna echipa de conducere (inspectorul-şef adjunct, directorii de direcţii) se impune a fi reexaminată întrucât în cadrul unei structuri administrative este esenţială stabilitatea în funcţie a aparatului de lucru, astfel încât persoanele care deţin funcţii de conducere să poată să îşi ordoneze activitatea în funcţie exclusiv de reperele legale, fără a fi afectate de factori subiectivi, cum ar fi dependenţa excesivă de şeful structurii administrative.

"În condiţiile în care mandatele persoanelor numite în funcţii de conducere în cadrul Inspecţiei Judiciare încetează odată cu mandatul inspectorului-şef, activitatea însăşi a Inspecţiei Judiciare va fi afectată. În plus, norma reliefează o componentă puternic subiectivă în desemnarea inspectorului-şef adjunct şi a directorilor de direcţii, limitând dreptul celorlalţi inspectori judiciari de a participa la o competiţie reală, sub forma concursului, pentru ocuparea funcţiilor de conducere", conchide Iohannis în cererea de reexaminare. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Georgiana Tănăsescu, Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea, Irina Giurgiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.