COD GALBEN: 20-11-2019 ora 11 Intre 11:30 si 15:00 se va semnala intensificări ale vântului cu rafale de 90...110 km/h in Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 20-11-2019 ora 11 Intre 11:30 si 15:00 se va semnala intensificări ale vântului care la rafală vor atinge 90...110 km/h in Județul Gorj, Județul Vâlcea; COD GALBEN: 20-11-2019 ora 11 Intre 11:30 si 15:00 se va semnala intensificări ale vântului ce vor atinge la rafală 90 - 110 km/h in Județul Braşov, Județul Sibiu; COD GALBEN: 20-11-2019 ora 11 Intre 11:00 si 15:00 se va semnala intensificări ale vântului care la rafală vor atinge 65-80 km/h. in Județul Caraş-Severin; COD GALBEN: 20-11-2019 Intre 09:00 si 15:00 se va semnala intensificări ale vântului care la rafală vor atinge 90-110 km/h. in Județul Caraş-Severin, Județul Hunedoara;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Trimisul special al AGERPRES, Cătălina Matei, transmite: Crearea condiţiilor pentru economii durabile, precum şi adaptarea legislaţiei în acest sens a fost una dintre concluziile Conferinţei 'Economie Durabilă în Europa", care a reunit marţi, la Parlamentul European, la aceeaşi masă europarlamentari din toate grupurile, oficiali, specialişti români şi europeni, reprezentanţi ai mediului de afaceri.

De altfel, au remarcat participanţii, susţinerea economiei durabile este unul dintre principalele obiective ale Uniunii Europene.

Concluziile reuniunii vor fi transmise Guvernului de la Bucureşti, a anunţat în deschidere europarlamentarul S&D Maria Grapini, organizator al evenimentului.

Comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu, a anunţat, în debutul evenimentului, că în aceeaşi zi a fost aprobat de către Comisia Europeană şi a fost depus Parlamentului European şi Consiliului UE spre dezbatere bugetul de după 2020.

"Am muncit foarte tare pentru a obţine fonduri europene, pentru a avea o politică consistentă şi după anul 2021. România este printre ţările care au câştigat 8% faţă de alocarea din 2014 - 2020, alături de Bulgaria şi Grecia. Bătălia mea s-a încheiat, este în mâinile membrilor PE şi ai Consiliului. Dar ceea ce am încercat a fost să menţinem această politică de coeziune care a fost pentru foarte multe decenii şi sper că va rămâne în viitor una dintre principalele politici ale UE care să susţină statele, regiunile, oraşele în dezvoltarea lor economică şi socială. Am semnat 240 de milioane de euro pentru proiectul de autostradă Târgu Mureş - Câmpia Turzii. Aştept cu nerăbdare să se semneze... N-avem din păcate un proiect depus la Comisia Europeană pentru Târgu Mureş - Iaşi, aşteptăm un răspuns din partea Guvernului României, noi ne-am oferit pentru această perioadă de programare să realizăm studiul de fezabilitate. Proiecte noi nu mai avem. Din păcate pentru miliardele de euro pe care le avem la dispoziţie pentru infrastructura mare, am primit spre aprobate în cei 4 ani de când sunt comisar european doar patru proiecte, din care azi s-a aprobat cel de-al treilea", a subliniat Corina Creţu, care a adăugat că mai există în analiza Comisiei proiectul metroului Gara de Nord - Bucureşti Otopeni.

Comisarul european a arătat că în perioada 2014 - 2020 au fost introduse elemente legislative noi pentru perioada post 2020, astfel încât factorii europeni să se asigure că programele şi investiţiile beneficiază de integrare pe orizontală a dezvoltării durabile.

"Odată cu proiectul de buget noi am depus Parlamentului şi Comisiei Europene noi regulamente de funcţionare. Suntem conştienţi că această politică a devenit foarte complexă. Pe de altă parte, foarte multe state membre adaugă regulamente suplimentare care nu sunt reguli europene. (...) Ne-am luptat pentru o simplificare radicală şi iată că pentru perioada 2021 - 2027 vom avea un singur set de reguli pentru toate cele 7 fonduri europene", a adăugat oficialul european.

În finalul intervenţiei sale, comisarul european a făcut un apel pentru o colaborare foarte strânsă între Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul European: "Este crucial ca cele trei instituţii să ajungă la un acord privind bugetul înaintea alegerilor europarlamentare. Speranţa preşedintelui Junker este ca acest buget să fie adoptat în timpul summitului de la Sibiu, din timpul preşedinţiei României. De obicei, negocierile au durat peste doi ani de zile şi avem în toate ţările întârzieri în implementarea fondurilor europene, tocmai datorită adoptării a legislaţiei. Şi trebuie să învăţăm din greşelile trecutului. (...) Este important să asigurăm o tranziţie fără probleme între actualul buget pe termen lung 2014 - 2020 şi noul buget, precum şi previzibilitatea şi continuitatea finanţării în beneficiul tuturor".

Cosmin Boiangiu, reprezentant permanent adjunct la Reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, a remarcat că există două mari tendinţe pentru politicile Uniunii Europene.

"Prima tendinţă este legată de digitalizare. (...) A doua mare tendinţă este cea legată de decarbonizare, de trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon şi sustenabilă. Acestea sunt cele două mari tendinţe care influenţează politicile pe care UE le gândeşte acum pentru viitor. Şi mă bucur că Romania este cuplată la aceste politici şi participă activ la pregătirea lor. La fel ca şi pentru UE, şi pentru România reprezintă o viitoare sursă de creştere economică şi de dezvoltare socială pentru următoarea decadă. Trecem într-un deceniu care este plin de oportunităţi, de promisiuni, în aceste două mari trenduri. Şi noi participăm la acest curent care înseamnă transformarea economiei pe de o parte, pentru că este o sursă importantă de creştere economică, pe de altă parte pentru că direcţiile pe care economia şi societatea le aleg impun o astfel de cale", a arătat Cosmin Boiangiu.

În viitor, a adăugat Boiangiu, o prioritate pentru Preşedinţia României la Consiliul UE va fi finalizarea dosarelor legislative din domeniu. "Am închis cu succes în activitatea legislativă, împreună cu ceilalţi colegiuitori, cu PE, pachetul "deşeuri". Acum sunt alte iniţiative foarte importante pe agendă - mă refer la strategia pentru plastice şi propunerea privind plasticele de unică folosinţă - care reprezintă un subiect foarte important şi relevant pentru economia durabilă şi circulară şi pe care este foarte posibil să-l gestionăm pe perioada Preşedinţiei Consiliului UE", a adăugat oficialul român.

Dragoş Bănescu, însărcinat cu afaceri ad interim, la Ambasada României în Regatul Belgiei, a subliniat, la rândul său, că susţinerea economiei durabile este şi unul dintre obiectivele Uniunii Europene.

"Pe de o parte este o latură teoretică, macroeconomică. Economiile durabile sunt acele economii ale căror creşteri în termen de PIB sunt sustenabile. (...) Există o serie enormă de avantaje pentru economiile durabile, dar este necesară adoptarea unei legislaţii eficiente atât la nivel european, aici la Bruxelles, dar şi ţinând cont de toate realităţile economice din fiecare stat membru în parte. România are cu siguranţă nevoie de o performanţă care se asigură inclusiv prin creşterea nivelului de sustenabilitate", a subliniat Dragoş Bănescu.

Ilie Călin Bodea, secretar de stat în Ministerul Economiei, a prezentat o serie de politici publice derulate de ministerul pe care îl reprezintă care contribuie la dezvoltarea durabilă la nivel naţional şi european. "Cunoaştem cu toţii că o economie de natură durabilă se construieşte pe inovaţie, pe investiţii şi pe o bază financiară solidă, folosind resursele disponibile în avantajul nostru. Este important să utilizăm aceste resurse în mod eficient, responsabil pentru a ne aduce beneficii. Dezvoltarea economică durabilă în special necesită măsuri de eficientizare a utilizării tuturor tipurilor de resurse, inclusiv a resursei umane", a adăugat oficialul guvernamental.

Eurodeputata Maria Grapini a apreciat că este foarte important pentru viitorul Uniunii Europene să avem o economie sustenabilă, durabilă. "Cred că din acest punct putem să vorbim de dezvoltarea pe celelalte planuri. În ultimii ani, România s-a aflat printre primele ţări cu creştere economică, creştere a producţiei industriale, însă şi ţara noastră are probleme în anumite domenii. Printre altele, ca un numitor comun cu alte state, punctez criza de forţă de muncă calificată", a subliniat Maria Grapini.

Şeful delegaţiei social-democrate din Parlamentul European, Dan Nica, a arătat că, în momentul în care spunem "România durabilă", această noţiune are la bază nişte idei foarte concrete. El a adăugat că economia circulară stă la baza noului concept al UE, în cadrul căreia tot ce suntem obişnuiţi să aruncăm putem refolosi.

Potrivit europarlamentarului S&D Victor Boştinaru, conceptul de durabilitate - sustenabilitate este esenţial pentru supravieţuirea noastră. "Dacă nu ai resursele pentru a ajunge la sustenabilitate - durabilitate, nu faci decât să transformi toată piaţa într-o imensă piaţă pentru cei care au atins nivelul de productivitate pe care tu nu îl ai. (...) Nevoia pe fondul diminuării resurselor din politica de coeziune - este esenţial să vedem ce altceva mai punem alături de fondurile de coeziune, pentru ca această capacitate a noastră de a ne pregăti pentru a atinge sustenabilitatea-durabilitatea să existe. (...) România mai trebuie să aibă grijă, în noul cadru financiar, la criteriile pe baza cărora să aloce resursa din fondul de investiţii strategic", a spus Boştinaru.

Potrivit acestuia, dacă utilizarea energiei geotermale de către România, a doua din Europa, ar fi fost axată pe proiecte specifice, ar fi devenit în maximum doi ani al doilea producător de legume de seră din Europa. "Ne-am propus să o facem", a adăugat el.

Europarlamentarul PPE Marian Jean Marinescu a subliniat la rândul său că economiile durabile sunt cele care se bazează pe resurse aflate la îndemână şi pe utilizarea de tehnologii specifice. "Cred că noi am avut în aceşti mai mult de 10 ani, de când suntem membri ai UE, posiblitatea de a face foarte multe lucruri. Din păcate, nu am făcut-o, şi asta pentru că, de fiecare dată când a trebuit să decidem ce facem cu banii europeni, ne-am ocupat de alte lucruri. În 2012 - 2013 au fost alte lucruri în România - referendumul (...) tot felul alte minuni. Acum ne ocupăm de alte lucruri şi cum facem legile justiţiei, ce se întâmplă, şi iar trec pe lângă noi decizii foarte importante. Pentru că, indiferent ce am face noi acasă, deciziile merg înainte. Şi deciziile care se iau acum în instituţiile europene (...) sunt foarte importante ca direcţii", a spus Marinescu.

Din păcate, a continuat el, dacă ne uităm la statistici, se poate constata că după 10 ani decalajul dintre mediul european şi România este acelaşi. "Ăsta e şi motivul pentru care ne trimit bani. Avem această resursă la îndemână - banii europeni - pe care trebuie să o folosim foarte eficient. (...) Trebuie să avem o politică de infrastructură normală, ca să nu spun corectă. Master planul pentru transporturi este o ruşine aşa cum a fost el aprobat. Exact regiunile care aduc bani pentru master plan nu sunt conectate la restul. Ca să nu mai vorbim - facem autostradă, nu facem autostradă. Să facem din infrastructură o politică pentru economie durabilă. (...) O strategie pentru energie nu avem, o strategie pentru sănătate nu avem - că şi asta este parte din economie durabilă. Sunt lucruri pe care din păcate nu le avem, şi nici nu văd niciun fel de posibilitatea de a se face", a argumentat eurodeputatul.

Printre cei care au mai luat cuvântul s-au aflat Kim Hyoung-zhin, şeful misiunii Republicii Coreea la Uniunea Europeană, prof. dr. Marian Liviu Mocan, decanul Facultăţii de Management în Producţie şi Transporturi - Universitatea 'Politehnica' din Timişoara, Hans Ingels, şeful de unitate - direcţia pachetul de bunuri - DG-GROW (Comisia Europeană), Gergana Miladinova, Team Leader Sustainable Growth - DG REGIO, alţi invitaţi.

Maria Grapini a anunţat la final că va centraliza concluziile desprinse din dezbaterile de la Parlamentul European, adăugând că aşteaptă şi alte propuneri. Toate acestea vor fi parte a unei scrisori: "Vreau să transmit o scrisoare către Guvernul României în care să prezentăm câteva propuneri pentru creşterea sustenabilităţii în România", a precizat Maria Grapini.

Conferinţa a fost moderată de Dan Cărbunaru, director Calea Europeană. AGERPRES

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.