Preşedintele Klaus Iohannis a trimis joi Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Legea prevede că faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor.

Şeful statului reclamă în sesizarea transmisă CCR că dispoziţii ale acestei legi contravin prevederilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5) şi ale art. 11 alin. (1) din Constituţie.

Iohannis arată că legea introduce posibilitatea pentru primari şi viceprimari, precum şi pentru primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti, dar şi pentru consilierii judeţeni sau locali de a exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă cu atribuţiile exercitate de aceştia.

"Scopul Legii nr. 161/2003, care instituie anumite incompatibilităţi pentru funcţii şi demnităţi publice, este acela de a asigura imparţialitatea, protejarea interesului social şi evitarea conflictului de interese în exercitarea acestora. Astfel, se poate susţine că prin eliminarea unor cazuri de incompatibilitate este înlăturată o garanţie a exercitării funcţiei publice cu imparţialitate şi departe de interese care ar putea să împiedice realizarea sa exclusiv în interes public. Prin diminuarea standardelor de integritate şi ignorarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei contravine art. l alin. (3) din Constituţie", se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Preşedintele Iohannis invocă şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, ratificată şi de România, care prevede că fiecare stat parte elaborează şi aplică sau are în vedere, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, politici de prevenire a corupţiei eficiente şi coordonate, care favorizează participarea societăţii şi care reflectă principiile de stat de drept, buna gestiune a problemelor politice şi bunurilor publice, de integritate, transparenţă şi responsabilitate.

El afirmă că sintagma "în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă cu atribuţiile exercitate" ca primari sau viceprimari, primar general sau viceprimari ai municipiului Bucureşti, consilieri locali sau consilieri judeţeni, are o natură generică, nu este clară şi previzibilă, poate conduce la interpretări diferite şi chiar practici diferite la nivelul administraţiei publice locale, fiind dificil de identificat care anume ar putea fi, în fiecare caz în parte, acele alte domenii de activitate care nu sunt în legătură directă cu atribuţiile exercitate.

Iohannis subliniază că, potrivit jurisprudenţei constante a CCR, legea trebuie să întrunească trei cerinţe de calitate: claritatea, precizia şi previzibilitatea.

El menţionează că normele potrivit cărora "starea de incompatibilitate durează până la data încetării de drept a mandatului în care alesul local a exercitat o funcţie sau o calitate incompatibilă cu aceasta sau până la data la care a încetat funcţia sau calitatea care a determinat starea de incompatibilitate", iar "faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor" sunt lipsite de logică normativă şi creează un paralelism legislativ.

Şeful statului susţine că o altă reglementare conduce la imposibilitatea Agenţiei Naţionale de Integritate - instituţie cu competenţă unică în materie, urmată de confirmarea/infirmarea instanţelor de judecată - să mai evalueze şi să sancţioneze nerespectarea regimului juridic al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese.

"În acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, apreciem că scopul iniţial urmărit de către legiuitor - respectiv acela de a asigura integritatea mandatului aleşilor locali, inclusiv prin înlăturarea tuturor celor care dovedesc dispreţ faţă de lege şi valorile comunităţii - este puternic afectat prin modificarea legislativă preconizată, care lipseşte de eficienţă lupta împotriva corupţiei la nivelul administraţiei locale, precum şi cadrul legislativ în materie de integritate (Decizia nr. 536/2016). Modificările propuse nu sunt însoţite de dispoziţii care să înlăture confuzia în raport cu legea aplicabilă în materia procedurii de constatare a stărilor de incompatibilitate ori conflict de interese în cazul aleşilor locali şi al persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică şi, totodată, creează premisele pentru lipsirea de finalitate a procedurii reglementate în cuprinsul legii speciale", susţine preşedintele Iohannis în sesizarea de neconstituţionalitate.

El arată că printr-o dispoziţie din actul normativ se creează un paralelism legislativ cu Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

"Prin stabilirea momentului de la care începe să curgă termenul de prescripţie de 3 ani, respectiv "de la data săvârşirii" faptelor ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, în conformitate cu art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, norma este impredictibilă sub cel puţin două aspecte, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, în componenta privind calitatea normei", spune Iohannis.

El motivează că, pe de o parte, dacă legiuitorul a înţeles să facă trimitere la termenul general de prescripţie de 3 ani din art. 2.517 din Codul civil, potrivit regimului general, prescripţia ar trebui să înceapă să curgă de la data când titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea lui, în conformitate cu art. 2.523 din acelaşi act normativ.

Iohannis arată că neclaritatea vizează incidenţa regimului general al prescripţiei extinctive în ansamblul său, aspect deosebit de important de lămurit, mai ales din perspectiva identificării actului întrerupător al acestui termen de prescripţie. Pe de altă parte, el precizează că întrucât starea de incompatibilitate presupune o faptă continuă pe care chiar legiuitorul o consacră, în sensul că "starea de incompatibilitate durează până la data încetării de drept a mandatului în care alesul local a exercitat o funcţie sau o calitate incompatibilă cu aceasta sau până la data la care a încetat funcţia sau calitatea care a determinat starea de incompatibilitate", noţiunea de "data săvârşirii" este neclară, cu consecinţa aplicării neunitare în practică.

"În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei este neconstituţională", conchide Iohannis. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)