Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, a Legii pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, informează Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a primit cele trei legi spre promulgare pe 19 mai.

"Considerăm că atât prin modul în care au fost adoptate, cât şi prin conţinutul normativ, cele trei legi contravin normelor şi principiilor constituţionale", arată preşedintele în sesizarea transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.

Potrivit lui Iohannis, cele trei acte normative contravin art. 1 alin. (5) din Constituţie. El adaugă că acestea modifică şi/sau completează Legea nr. 1/2011, ca act normativ de bază, între acestea existând o conexiune, atât de conţinut, cât şi sub aspectul procedurii parlamentare de adoptare.

"Întrucât aceste iniţiative legislative au ca obiect de reglementare modificarea şi/sau completarea aceluiaşi act normativ de bază, şi anume Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi au fost adoptate de către Senat în aceeaşi şedinţă din data de 7.05.2018 şi trimise preşedintelui României spre promulgare la aceeaşi dată, 19.05.2018, rezultă că Parlamentul a adoptat trei legi distincte, cu acelaşi obiect, fără a asigura corelarea acestora, după regulile şi cerinţele de ordin tehnic-legislativ pentru elaborarea actelor normative, aşa cum sunt prevăzute de lege şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale", menţionează el.

Conform şefului statului, toate aceste trei legi deduse controlului de constituţionalitate vizează prevederi care au acelaşi obiect, respectiv modificarea şi/sau completarea Legii nr. 1/2011, şi au fost adoptate de către Parlament după o procedură care nu asigură sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, ceea ce contravine principiului securităţii raporturilor juridice, negarantând astfel claritatea şi previzibilitatea actelor normative.

În opinia sa, dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 încalcă prevederile art. 1 alin. (5), precum şi pe cele ale art. 16 din Constituţie.

Iohannis indică faptul că acest act normativ modifică unele dintre condiţiile pe care cadrele didactice angajate cu contract individual de muncă trebuie să le îndeplinească pentru a fi repartizate de inspectoratul şcolar, dacă postul didactic/catedra este vacant/vacantă.

Şeful statului susţine că prevederile din noua lege continuă să perpetueze o modalitate "paralelă" de accedere la calitatea de titular în învăţământul preuniversitar, contrară derulării în condiţii optime a procesului de învăţământ în cadrul unui sistem naţional predictibil şi funcţional, aspect ce este de natură să conducă la denaturarea regimului juridic al instituţiei titularizării, astfel cum este aceasta reglementată prin Legea nr. 1/2011 şi, prin aceasta, să genereze discriminări în interiorul sistemului.

El mai arată că, potrivit reglementării introduse în legea transmisă la promulgare şi dedusă controlului de constituţionalitate, cadrele didactice urmează să ocupe posturile vacante prin repartizarea realizată de inspectoratul şcolar în şedinţă publică, fără a mai fi menţionate nici durata pentru care este realizată această repartizare, cu privire la categoria din care va face parte cadrul didactic respectiv ulterior repartizării - personal didactic angajat cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată - şi nici eventuala titularizare a respectivului cadru didactic pe post.

"O asemenea reglementare poate conduce la situaţia în care o astfel de procedură să echivaleze cu o titularizare pe post în absenţa vreunui concurs. Astfel de neclarităţi creează dificultăţi în aplicare, fiind contrare exigenţelor de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie", spune Iohannis.

Şeful statului semnalează şi lipsa de unitate legislativă.

"Dispoziţiile referitoare la ocuparea posturilor vacante prin repartizarea realizată de inspectoratul şcolar sunt şi în contradicţie cu prevederile art. 254 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora: 'Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu personal didactic de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată se organizează conform art. 89 alin. (1)'. Totodată, din analiza comparativă a alin. (2) şi alin. (21), ale art. 2541, constatăm că, dacă alin. (21) introdus prin legea dedusă controlului de constituţionalitate prevede detaşarea pe o perioadă de 4 ani într-un interval de 10 ani, în forma legii aflate în vigoare alin. (2) al art. 2541 prevede că detaşarea se face pe o perioadă de cel puţin 5 ani şcolari consecutivi. Aşadar, prin noul text introdus la art. unic pct. 3 din legea criticată se instituie o nouă condiţie, contradictorie faţă de cea aflată în legea în vigoare. Astfel de dispoziţii contrare, creează neclarităţi şi dificultăţi în aplicare, fiind contrare exigenţelor de calitate a legii, stabilite de art. 1 alin. (5) din Constituţia României", afirmă Iohannis.

El indică faptul că legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Klaus Iohannis menţionează că prin această lege se creează o dublă reglementare a condiţiilor necesare înfiinţării unor grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale atât prin raportare la cadrul general, respectiv la art. 19 alin. (3) care reglementează cerinţele minime pentru organizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar în funcţie de necesităţile locale la cererea părinţilor sau tutorilor legali, cât şi prin raportare la art. 45 care se referă la organizarea învăţământului pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale.

"Instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ este contrară prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 referitoare la evitarea paralelismelor în procesul de legiferare şi, implicit, celor ale art. 1 alin. (5) din Constituţie", spune el.

Preşedintele arată că în ceea ce priveşte obţinerea avizului ministrului Educaţiei Naţionale pentru organizarea unităţilor prevederile sunt neclare şi de natură să genereze un regim juridic diferenţiat între instituţii de acelaşi tip. Astfel, indică Iohannis, se introduce un criteriu suplimentar pentru unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate la solicitarea părinţilor/tutorilor legali - obţinerea avizului ministrului Educaţiei.

"Considerăm că acest aviz este un act ce ar trebui să emane de la minister şi nu de la ministrul Educaţiei, de esenţa competenţelor acestuia din urmă putând fi, mai degrabă, aprobarea şi nu avizarea. Nu în ultimul rând, din cuprinsul art. 19 alin. (3) din legea supusă controlului de constituţionalitate nu rezultă cu claritate nici dacă acest aviz este unul conform. În acest mod, este încălcat art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii", susţine el.

Şeful statului subliniază că prevederea conform căreia pentru unităţile de învăţământ cu personalitate juridică care au luat fiinţă în urma divizării sau fuziunii drepturile şi obligaţiile, inclusiv cele referitoare la autorizaţiile de funcţionare provizorie/acreditare, se transferă către unităţile/unitatea cu personalitate juridică rezultată este neclară şi insuficientă, de natură să creeze impredictibilitate şi, pe cale de consecinţă, contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie, putând genera abuzuri în aplicarea normei în ceea ce priveşte autorizaţiile de funcţionare provizorii/acreditare care urmează a fi transferate către unităţile/unitatea cu personalitate juridică rezultată, cu repercusiuni asupra calităţii procesului educaţional.

"O autorizaţie de funcţionare provizorie/acreditare prin efectul legii, care să permită desfăşurarea activităţii de către o altă entitate juridică rezultată ca urmare a divizării sau fuziunii, poate să creeze cadrul propice pentru eludarea criteriilor stabilite de legiuitor în vederea garantării calităţii în educaţie. În această situaţie, există riscul ca unităţile cu personalitate juridică astfel create, prin divizare sau fuziune, să nu mai îndeplinească criteriile necesare în vederea funcţionării, criterii care au fost îndeplinite anterior de către entitatea juridică existentă iniţial", menţionează Iohannis.

El semnalează că obiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, în varianta iniţiatorului, se limita doar la modificarea şi completarea art. 99 din Legea nr. 1/2011, însă în forma adoptată de Parlament şi transmisă la promulgare, vizează, prin art. II, şi modificări asupra Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei referitoare la transferul obligaţiilor, drepturilor şi autorizaţiilor de funcţionare provizorie/acreditare către unităţile de învăţământ cu personalitate juridică care au luat fiinţă în urma divizării sau fuziunii.

"Cu certitudine, în cadrul procedurii de legiferare, Parlamentul poate opera modificări asupra formei iniţiale a oricărei legi, însă potrivit normelor de tehnică legislativă, statuate în cuprinsul art. 14 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 referitor la unicitatea reglementării în materie, un act normativ poate cuprinde reglementări şi din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act. Or, prin extinderea obiectului de reglementare şi asupra Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, legea criticată nu îndeplineşte cerinţele tehnico-legislative şi, prin urmare, este contrară art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la calitatea legii. Completarea adusă acestei ordonanţe de urgenţă nu este nici indispensabilă realizării scopului urmărit prin legea dedusă controlului Curţii Constituţionale, reprezentat de asigurarea formării continue a învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, şi nici nu reprezintă o reglementare conexă acestei materii, întrucât face o referire exhaustivă la transferul obligaţiilor, drepturilor şi autorizaţiilor de funcţionare provizorie/acreditare către unităţile de învăţământ cu personalitate juridică care au luat fiinţă în urma divizării sau fuziunii", spune şeful statului.

Iohannis adaugă şi că legea pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

"Textul normativ referitor la instituirea învăţământului obligatoriu prezintă neclarităţi, întrucât diferă în ceea ce priveşte momentul de la care aceste dispoziţii se aplică pentru învăţământul preşcolar şi pentru cel liceal. Astfel, în prezent este prevăzut faptul că numai primii doi ani (clasele IX-X) ai învăţământului secundar superior sunt obligatorii, în timp ce întregul învăţământ liceal (clasele X-XII/XIII) devine obligatoriu până în anul 2020, iar în privinţa învăţământului preşcolar se precizează că ultimii doi ani (vârsta de 5-6 ani) sunt obligatorii. Cu toate acestea, în teza a doua a art. 16 alin. (1) din legea criticată se arată că grupa mare din învăţământul preşcolar devine obligatorie până cel târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030. Ultimii doi ani ai învăţământului preşcolar vizează grupa mare şi grupa mijlocie. Din această perspectivă, norma este contradictorie statuând, pe de o parte, că învăţământul general obligatoriu cuprinde şi ultimii doi ani din învăţământul preşcolar, iar pe de altă parte că grupa mare şi grupa mijlocie devin obligatorii până în anul 2020, respectiv 2023, aşadar nu fac parte la momentul intrării legii în vigoare din învăţământul general obligatoriu. Neclaritatea normei contravine exigenţelor art. 1 alin. (5) din Constituţie", afirmă şeful statului.

El menţionează că modificarea adusă art. 16 alin. (1) nu este corelată cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 care au următorul conţinut: "Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar, învăţământul secundar inferior şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior".

"În lipsa corelării prevederilor art. 16 alin. (1) din legea criticată cu cele ale art. 24 alin. (1) în vigoare din Legea nr. 1/2011, normele juridice sunt contradictorii, fiind neclară întinderea învăţământului general obligatoriu. Acest aspect lipseşte norma de previzibilitate şi precizie, contrar exigenţelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", afirmă Iohannis.

Şeful statului indică faptul că un alt aspect care afectează cerinţele privind calitatea legii îl reprezintă lipsa de consecvenţă în utilizarea de către legiuitor a unor termeni atunci când defineşte etapele educaţionale obligatorii, folosind atât termenul "ani" cât şi cel de "grupe" în cazul educaţiei preşcolare.

Preşedintele Iohannis solicită CCR să constate că cele trei legi sunt neconstituţionale.

Oficiali ai CCR au declarat, pentru AGERPRES, că sesizarea va fi discutată pe 4 iulie. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.