COD GALBEN: 20-10-2019 Intre 03:00 si 09:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m. in Județul Harghita; COD GALBEN: 20-10-2019 Intre 02:00 si 08:00 se va semnala Local ceață care reduce vizibilitatea sub 200 m, izolat sub 50 m. in Județul Bacău, Județul Galaţi, Județul Neamţ, Județul Vrancea, Județul Iaşi, Județul Vaslui;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Dialogul Alianţei Nord-Atlantice cu Rusia "există, nu este grozav" dar este necesar, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, James Appathurai, adjunct al asistentului secretarului general al NATO pentru afaceri politice şi politică de securitate şi reprezentantul special al secretarului general pentru Caucaz şi Asia Centrală.

Oficialul vorbeşte despre perspectivele summit-ului NATO ce va avea loc pe 11 şi 12 iulie, la Bruxelles, despre cele mai recente întâlniri la nivel înalt între oficiali ai Alianţei şi oficiali ruşi, dar şi despre situaţia de securitate din regiunea Mării Negre.

Appathurai a participat, marţi, la Atlantic-Black Sea Security Forum - "Bracing for the Storm - Is United Western Action Possible?", eveniment organizat de Institutul Aspen România, în parteneriat cu Divizia de Diplomaţie Publică a NATO şi biroul din Bucureşti al German Marshall Fund al Statelor Unite.


AGERPRES: Recent, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit despre faptul că NATO nu va proteja Israelul, partenerul său, în cazul unui atac din partea Iranului. Această declaraţie a ţinut prima pagină a media internaţionale. Puteţi nuanţa această declaraţie? Pentru că relaţia Israel-Iran include Siria, care preocupă NATO.

James Appathurai: Ceea ce a spus secretarul general este, bineînţeles, exact. Articolul 5, de angajament în apărarea colectivă a NATO, se aplică României, se aplică tuturor ţărilor membre dar, bineînţeles, nu se aplică ţărilor partenere. Nu înseamnă că NATO nu este interesată de ce se întâmplă în Israel, bineînţeles că este interesată şi bineînţeles că, individual, ţările Aliate au propriile aranjamente. Este clar că avem un parteneriat foarte strâns cu Israelul şi cooperăm pe mai multe fronturi tehnice. Avem mereu consultări politice privind evoluţia situaţiei din Orientul Mijlociu - care, din punctul de vedere al securităţii, interesează pe toată lumea. Deci, vorbim mult, cooperăm.

Israelul nu caută garanţii de securitate de la nimeni şi cred că acesta este un aspect pe care oamenii, uneori, nu îl percep. Israelul are o tradiţie lungă în ceea ce priveşte abordarea lucrurilor pe cont propriu, să se bazeze doar pe sine în chestiunea apărării naţionale. Nu cred că au vreo intenţie de a se baza pe oricine altcineva. Nu ar trebui să existe controverse în jurul acestui fapt. Israelul ştie foarte clar care sunt aranjamentele. Asta îşi doresc şi cred că este foarte bine înţeles faptul că angajamentele de apărare colectivă se aplică numai ţărilor aliate NATO.

AGERPRES: Dacă ne uităm la ştiri, se pare că Summit-ul NATO se va axa, în primul rând, pe chestiuni ce nu implică direct ţările aliate. Vorbesc în contextul viitorului summit SUA-Coreea de Nord, probabil, acesta va fi o temă a reuniunii. Dumneavoastră, cum vedeţi acest summit NATO?

James Appathurai: Cred că summit-ul NATO va avea ca obiect, foarte clar, statele membre. Aş spune că vor exista două-trei domenii de interes principal. Unul este legat de o apărare colectivă mai puternică, lucru care se aplică şi la aliaţii noştri din regiunea Mării Neagră. În anii ce au trecut, regiunea Mării Negre a căpătat substanţial mai multă importanţă în cadrul NATO. În mare, când este vorba de descurajare şi apărare aş spune că deciziile pe care le vom lua la acest summit ce urmează să aibă loc vor avea de-a face cu întărirea şi promptitudinea şi anume să ne deplasăm trupele mai repede, pentru o consolidare reciprocă. Aceasta va fi tema principală. Apoi, ca parte din această temă, vom aborda ceea ce se numeşte apărarea hibridă. Ce înseamnă asta? Înseamnă apărarea împotriva atacurilor, care nu sunt atacuri armate - cyberatacuri, atacuri informaţionale, am văzut recent folosirea de arme chimice, în Marea Britanie. Astfel, dincolo de pragul conflictului armat, trebuie să ne întărim apărarea. Toate acestea vor fi în prima parte.

A doua parte va fi legată de proiectarea stabilităţii - anume, ştim că suntem şi mai în siguranţă dacă vecinii noştri sunt în siguranţă. În Europa asta înseamnă să acordăm mai multă atenţie situaţiei din Ucraina, să acordăm mai mult sprijin Georgiei, în special în contextul securităţii la Marea Neagră, să ne implicăm puţin mai mult în Balcanii de Vest - inclusiv aducerea unor ţări mai aproape de NATO - şi apoi să ne implicăm foarte mult în situaţia din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Sper că vom lansa o misiune de training în Irak, încă lucrăm la asta, să oferi mai mult sprijin pentru Tunisia, pentru Iordania, să ajutăm aceste ţări să facă faţă rezultatelor crizelor şi apoi să oferim un sprijin larg în ceea ce priveşte contraterorismul tuturor partenerilor noştri din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Aceasta este a doua temă majoră, iar a treia pe care aş sublinia-o ar fi împărţirea poverii financiare. Cu toţii l-am auzit pe preşedintele SUA, Trump, spunând că Statele Unite duc prea mult din această povară. Cred că avem poveşti de succes legate de tot mai multe ţări care alocă tot mai multe fonduri pentru Apărare, pentru echipament militar şi de faptul că Uniunea Europeană devine tot mai puternică în privinţa apărării, pentru a echilibra componenta transatlantică. Acestea vor fi cele trei teme majore.

AGERPRES: Când vorbim de securitatea din regiunea Mării Negre, vorbim de implicarea Rusiei, care are o mare influenţă în Marea Neagră. Cum se desfăşoară dialogul cu Rusia? Oficiali ai NATO au spus, deseori, că ei sunt deschişi către dialog, dar Rusia nu este, în special în chestiunea Mării Negre. Există vreo evoluţie?

James Appathurai: Aş spune că, în mare, dialogul cu Rusia este: Foarte important pentru NATO, suntem angajaţi să avem acest dialog. În al doilea rând, nu este uşor, vrem mai mult şi încă nu am obţinut ce ne dorim. Dar, în al treilea rând, aş strecura o notă de optimism. A avut loc recent o întâlnire bună între generalii de la vârful NATO, respectiv ai armatei ruse. Vor să se întâlnească iar, în Baku. A avut loc, de asemenea, recent, o întâlnire a Consiliului NATO-Rusia. Ca să fiu deschis, cred că aceasta a fost una dintre cele mai încurajatoare întâlniri recente pe această temă. A fost o întâlnire în care am avut cu adevărat o discuţie deschisă şi în care am regăsit o Rusie care, evident, îşi apără viguros poziţia, dar într-o manieră constructivă. Sper că asta va duce la un dialog îmbunătăţit şi mai intens. Deci, există, nu este grozav, dar avem nevoie de el - şi la nivel militar, şi la nivel politic am văzut un mic progres.

AGERPRES: Dar, dialogul cu Rusia a mers dincolo de faptul că Moscova vede mereu prezenţa NATO în vecinătatea sa doar ca pe o ameninţare?

James Appathurai: Dacă am trecut de asta... Rusia cu siguranţă nu vede prezenţa NATO ca fiind ceva pozitiv. Dar, în esenţă, am discutat două-trei lucruri. Unul din acestea a fost, pe larg, situaţia din Ucraina. Nu ne înţelegem pe tema Ucrainei, dar am discutat despre asta, am schimbat puncte de vedere. În al doilea rând - şi aici am mers dincolo de a prezenta lucruri care nu ne plac - am vorbit despre relaţia la nivel militar, în special privind ceea ce noi numim transparenţă şi reducerea riscurilor, anume să ştim ce face celălalt pentru a nu avea ''escaladări'' neintenţionate. Ne-am pus la curent cu privire la exerciţiile militare ce urmează să aibă loc, aşa că fiecare va şti ce se va întâmpla. Acesta este un lucru bun. În al treilea rând - iar aici discuţia a fost mai puţin constructivă - am vorbit de toate ameninţările non-militare, ameninţările hibride - recentul caz de otrăvire din Marea Britanie, dar şi atacuri de propagandă, cyberatacuri îndreptate spre noi. Aliaţii îşi împărtăşesc îngrijorările despre imixtiunile Rusiei în ţările noastre în detaliu şi Rusia şi-a prezentat părerea. A fost o discuţie folositoare, pentru că am mers dincolo de generalităţi. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Cristina Tatu, editor online: Ada Vîlceanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.