Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat marţi că regiunea Mării Negre este una foarte sensibilă, iar importanţa sa geostrategică a început să genereze o ''povară în ceea ce priveşte găsirea unui echilibru al puterilor în această zonă''.

"Regiunea Mării Negre este în mod istoric un punct de intersecţie, un punct în care vestul întâlneşte estul şi nordul întâlneşte sudul. Această regiune a fost şi este în continuare o zonă de cooperare continuă care presupune o înţelegere a celor de aici şi este o poartă către Europa centrală. (...) După ani şi ani în care ne-am aflat la marginea Europei, în ultimii 10 ani, această regiune şi-a recâştigat vocaţia pe care o avea, adică a devenit următoarea frontieră a modului de gândire europene în ceea ce priveşte securitatea energiei, legăturile comerciale şi alte zone politice importante. Cu toate acestea, importanţa geostrategică a acestei regiuni a început să genereze o povară în ceea ce priveşte găsirea unui echilibru al puterilor în această regiune. Vedem efectul fluturelui şi multe alte efecte, pe măsură ce evoluţiile ne copleşesc şi lucrurile se schimbă", a spus Meleşcanu, la Atlantic-Black Sea Security Forum - "Bracing for the Storm - Is United Western Action Possible?", organizat la Palatul Parlamentului.
 

El a subliniat că folosirea forţei în Georgia în 2008 a afectat în mod grav securitatea în regiunea Mării Negre, arătând că efectele se pot vedea şi în prezent.

"Consecinţele anexării ilegale a Crimeei de către Rusia şi militarizarea puternică nu par să dispară şi toate acestea trebuie luate în considerare, de la Crimeea şi Ucraina de est s-a observat o acumulare a capacităţilor logistice pentru a susţine infrastructura navală care a permis folosirea tot mai mult a Mării Negre ca o proiecţie a puterii militare în alte regiuni. Conflictele din Georgia şi Republica Moldova, precum şi conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan stârnesc îngrijorări, motive care ar putea sau chiar alimentează acum radicalizarea şi contrabanda. Este vorba de o creştere a activităţilor infracţionale, care tind să erodeze instituţiile exploatând viitorul societăţilor şi al economiilor. Din cauza acestei aşezări a regiunii putem vedea că suntem supuşi unor teste de-a dreptul pentru că ce ne dorim este să nu mai avem instabilitate în regiune. Mai avem şi o zonă importantă pentru coridoarele pentru transportul energiei, iar aceste coridoare duc la conflicte care permit să existe anumite tensiuni în regiune. Mai vedem şi un interes clar al chinezilor cu privire la accesul la energie şi astfel avem o imagine clară a acestei regiuni, care este una foarte sensibilă şi nu este uşor să ajungi la stabilitate pentru că observăm evoluţii interesante şi continue la nivelul întregului continent european", a afirmat Meleşcanu.

Ministrul de Externe a arătat că este nevoie de acţiuni comune, punctând că acestea reprezintă singurul răspuns posibil la situaţia actuală.

"Contribuim şi salutăm eforturile NATO pentru că acestea reprezintă o reacţie proporţională la situaţia de aici. Este nevoie de acţiuni care să descurajeze puternic ceea ce se întâmplă în mod negativ aici şi să existe o cooperare practică cu Rusia şi să avem sprijin mai mult de la partenerii europeni, pentru că acesta este necesar datorită realităţii existente. Am înregistrat progrese foarte mari în ceea ce priveşte reducerea ameninţărilor şi acţiunea unită sau comună nu este doar posibilă, ci şi extrem de eficientă. Unitatea Alianţei este elementul esenţial şi suntem convinşi că summitul NATO din iulie va reconfirma unitatea şi hotărârea tuturor aliaţilor de a răspunde eficient la toate ameninţările şi provocările inclusiv în regiunea Mării Negre", a mai spus Meleşcanu.

Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte descurajarea şi apărarea este nevoie de o mai mare coerenţă în acţiunile aliaţilor.

"Ar trebui să consolidăm în continuare relaţiile cu partenerii din Marea Neagră care ne împărtăşesc valorile şi principiile şi care respectă dreptul internaţional. Trebuie să colaborăm cu ei tocmai pentru a le întări capacităţile şi pentru a garanta conştientizarea lor. Ar trebui să investim în rezistenţa statului şi societăţii, a partenerilor noştri la toate nivelurile, investind în acelaşi timp în propria noastră rezistenţă, accentul ar trebui să fie pus pe instituţii puternice, democratice şi eficiente, pe fundamente solide economice astfel încât să ne asigurăm că şi comunitatea şi antreprenorii pot să reacţioneze rapid la orice provocări negative, cu cetăţeni educaţi şi pregătiţi", a adăugat ministrul.

Meleşcanu a menţionat că România îşi doreşte în continuare să existe o cooperare în regiunea Mării Negre.

"Nu ne dorim nimic altceva decât să vedem că situaţia securităţii din această zonă este una bună, care creează premisele necesare pentru dezvoltarea unei cooperări regionale astfel încât să folosim întregul potenţial al regiunii. Ar trebui să ne bazăm pe capacitatea şi voinţa politică a celor din această zonă care să apere interesele economice şi sociale printr-o interacţiune constructivă cu parteneri mai mari. O astfel de construcţie necesită o fundaţie solidă care constă în respectarea angajamentelor fiecăruia şi a angajamentelor internaţionale în general. Orice mesaj care se referă la schimbarea graniţelor poate fi în timp ignorat, dar acest lucru ar fi foarte periculos. România ca aliat de încredere şi ca membru UE va continua să consolideze securitatea europeană şi transatlantică în această regiune. Vom contribui în continuare la implementarea prezenţei înaintate pe flancul de est pentru a oferi sprijin partenerilor noştri de la distanţă sau din această zonă balcanică pentru a avea o rezistenţă cât mai mare împotriva ameninţărilor. Vom continua să facem toate aceste lucruri ca parte a acţiunii comune a NATO şi a statelor membre ale UE sau putem să numim acest grup ca acţiune comună a Occidentului", a conchis ministrul de Externe.
 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

La rândul său, preşedintele Institutului Aspen România, Mircea Geoană, a afirmat că regiunea Mării Negre este un "microcosmos al geopoliticii, un microcosmos al competiţiei între jucătorii regionali şi globali".

"În România ne dorim foarte mult să avem coeziune şi rezistenţă, dar şi o eficienţă a aliaţilor noştri NATO, pentru că o ţară ca România şi multe ţări din spaţiul euroatlantic consideră că este foarte îngrijorător când văd că există un risc de creştere a fragilităţii în ceea ce se întâmplă. Vedem că politica în Europa şi în America de Nord se erodează nu într-o notă foarte gravă, dar într-un mod care ne îngrijorează. Coeziunea care este piatra de încercare a alianţei noastre presupune încredere reciprocă şi trebuie să existe şi astăzi am văzut că această încredere poate să fie afectată de ceea ce se întâmplă la nivel global şi de schimbările de putere, inclusiv schimbările la nivelul puterilor economice din lume. Tocmai de aceea vrem să păstrăm legăturile transatlantice, dar analizăm şi regiunea Mării Negre şi vrem ca noi să ne păstrăm angajamentul faţă de relaţiile noastre transatlantice", a arătat Geoană.

El a precizat că, potrivit unui studiu al SRI, există un indice al fragilităţii în regiunea Mării Negre.

"În regiunea Mării Negre suntem faţă în faţă nu doar cu ameninţări tradiţionale, dar şi cu diverse grade de ameninţări sau provocări în societate şi numai", a susţinut Mircea Geoană.

Forumul Atlantic-Black Sea Security - "Bracing for the Storm - Is United Western Action Possible?" este organizat de Institutul Aspen România, în parteneriat cu Divizia de Diplomaţie Publică a NATO şi biroul din Bucureşti al German Marshall Fund al Statelor Unite. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Georgiana Tănăsescu, imagine: Alfred Schupler, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Andrei Cârlan, editori online: Gabriela Badea, Ada Vîlceanu)