COD GALBEN: 12-11-2019 ora 11 Intre ploi în general moderate cantitativ în sud-vestul țăriiInterval de valabilitate se va semnala intensificări ale vântuluiInterval de valabilitate COD GALBEN: 14-11-2019 Intre 06:30 si 09:00 se va semnala ceaţă ce determină scădere vizibilităţii local sub 200 m şi izolat 50 m in Județul Dolj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ambasadoarea Israelului la Bucureşti, Tamar Samash, declară, într-un interviu acordat AGERPRES, că ţara sa regretă că s-a creat un "clivaj" între Executivul şi Preşedinţia din România pe tema discuţiilor referitoare la mutarea ambasadei române de la Tel Aviv la Ierusalim, dar speră că "lucrurile se vor linişti".

Declaraţia lui Tamar Samash vine în contextul în care, de miercuri, premierul Viorica Dăncilă se află în vizită oficială în Israel. Ea face referire şi la invitaţia de a merge în Israel, făcută de prim-ministrul Benjamin Netanyahu către preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

"Îmi pare foarte rău, pentru că este vorba de o problemă legată de politica internă a României şi intenţia noastră nu a fost ca acest subiect să creeze atâta tulburare. Ne aşteptăm ca lucrurile să se calmeze. Repet, avem relaţii foarte bune între România şi Israel, celebrăm 70 de ani (de relaţii diplomatice - n.r.). Timp de 70 de ani au existat relaţii bune între România şi Israel. Nu a contat cine a fost în guvern, mereu am avut relaţii bune. Îmi pare rău că acest clivaj între preşedinte şi guvern s-a întâmplat din cauza noastră. Îmi pare rău şi sper că se vor linişti lucrurile", spune ambasadoarea Israelului.

Ambasadoarea vorbeşte, în interviul pentru AGERPRES, şi despre nevoia ca potenţialul de cooperare între România şi Israel să fie atins în toate domeniile.

"Avem aici un ataşat pe probleme economice, care face o treabă extraordinară dar există frustrări, deoarece avem un potenţial atât de mare în domeniul economiei, managementul apei, agriculturii, energiei. Avem toate domeniile acestea aici iar rezultatele nu sunt la nivelul dorit. Nu am atins potenţialul dorit. Este unul dintre lucrurile pe care le-am discutat", punctează diplomatul israelian.

Tamar Samash vorbeşte şi despre relaţia Israelului cu ONU, dar şi despre conflictele din Orientul Mijlociu şi ce implică acestea pentru ţara sa.


AGERPRES: Discuţia noastră are loc la câteva zile după ce preşedintele Camerei Deputaţilor a anunţat că România va muta ambasada sa din Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim. Dar discuţiile din jurul acestui subiect sunt complicate în România...
Tamar Samash: În primul rând, decizia luată de premier şi de domnul Dragnea a fost să fie verificate posibilităţile, posibilităţile tehnice de a muta ambasada, aşa cum au făcut americanii şi de a decide dacă şi când să fie mutată ambasada. Nu a existat nicio decizie finală de a muta ambasada. Există o dorinţă în acest sens şi sperăm că va deveni realitate. Discuţia ce a început aici în România nu a luat în considerare faptul că decizia nu este finală. Sperăm că decizia va fi una finală, dar reacţiile au fost puţin răscolitoare pentru că, de fapt, mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim şi recunoaşterea Ierusalimul drept capitala Israelului este cel mai natural lucru posibil.

Timp de 70 de ani, alţii au decis pentru noi unde este capitala noastră şi unde să fie ambasadele lor. Nu există niciun loc în lume unde alţii decid pentru tine unde este capitala ţării tale, asta cu atât mai mult cu cât Ierusalimul nu a fost niciodată capitala niciunui alt stat. Singura dată când a fost capitală a fost acum 2000 de ani, când regele David şi regele Solomon au decis asta. De atunci, pe acolo au trecut romanii, grecii, musulmanii, cruciaţii, britanicii, iordanienii şi niciodată nu au avut Ierusalimul drept capitală. Pentru evrei, Ierusalimul a fost mereu în centrul vieţii lor, a fost mereu considerat capitală, de către ei. Deci este cel mai natural lucru, cu atât mai mult cu cât toate ministerele sunt în Ierusalim, Universitatea Ebraică este în Ierusalim iar când ambasadorii trebuie să dialogheze cu guvernul vin la Ierusalim. Când ambasadorii îşi prezintă scrisorile de acreditare către preşedintele statului, vin la Ierusalim. De facto, Ierusalimul este capitala Israelului. Legal, acest lucru ar trebui să fie acceptat de restul lumii, dar uneori faci ce trebuie, nu ce îţi spun alţii.

AGERPRES: Anunţul Guvernului a venit în contextul în care premierul Netanyahu a anunţat că primele 10 ţări care îşi vor muta capitala vor beneficia de anumite de facilităţi. Ce înseamnă aceste facilităţi? Ar putea însemna punerea la dispoziţie a unei clădiri, ar putea însemna altceva...
Tamar Samash: Da, o clădire, amenajarea clădirii respective. Dar aceasta nu este partea cea mai importantă, aceasta este partea tehnică. Dar (ţările - n.r.) vor intra în istorie drept statele care au avut curajul de a face acest pas şi pe care, până la urmă, restul le-a urmat, dar primele 10 vor fi recunoscute drept cele care au îmbrăţişat adevăratul sens al istoriei.

AGERPRES: A fost prezentată la o televiziune o scrisoare semnată de premierul Netanyhu, prin care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, era invitat în Israel.
Tamar Samash: El merge în Israel şi merge şi premierul. Au fost invitaţi în Israel să se întâlnească cu Netanyahu, aşa că merg. Sunt relaţii foarte bune între România şi Israel, tot timpul. Şi cum ... Voi fi puţin directă: cum Guvernul din România este schimbat destul de des - sunt destul de corectă politic? -, de fiecare dată când există o schimbare în Guvern, este important pentru noi să invităm în Israel liderii Guvernului român. Acum îi avem pe domnul Dragnea şi pe doamna Dăncilă, care vor veni în Israel. Sperăm că vor avea nu doar întâlniri bune ci şi întâlniri fructuoase, care să dezvolte domeniile în care putem coopera.

AGERPRES: Care sunt obiectivele acestei vizite?
Tamar Samash: Evident, Ierusalimul, dar şi o dezvoltare mai puternică a relaţiilor economice: cooperarea în domeniul cibersecurităţii, agriculturii, contracte, dar şi în domeniul culturii. Este foarte important pentru că sunt (în Israel -n.r.) aproximativ 400.000 de israelieni care au venit din România sau vorbesc română aşa că, să avem literatură română în Israel, teatru în română, sunt aspecte importante pentru noi. De asemenea, pentru noi este important să arătăm publicului român ce avem de arătat şi ce avem în comun pentru că, de fapt, avem atât de multe valori şi idei în comun, filme, teatru, muzică, dans. Acestea sunt lucrurile pe care vrem să le arătăm.

AGERPRES: În 2014, România şi Israel au semnat un acord ce are ca obiect muncitorii români în Israel. Se ia în considerare o continuare a acestui acord?
Tamar Samash: Muncitorii români sunt consideraţi foarte buni profesionişti şi, astfel, există o cerere pentru ei. Este nevoie de ei şi în alte locuri şi înţeleg că pentru români este mai uşor să meargă să muncească în ţări europene, decât în Israel. Deci nu sunt foarte mulţi care vin în Israel acum, dar sperăm că vor continua să lucreze şi să vină în Israel. Repet, avem o legătură cu societatea română. Ştiu mulţi muncitori care au fost în Israel, care vorbesc ebraică şi care sunt foarte apropiaţi de Israel şi care au făcut o treabă extraordinară. Avem o lipsă de locuinţe în Israel şi există o cerere pentru lucrătorii din construcţii.


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


AGERPRES: Putem vorbi şi de faptul că românii aleg Israelul în ceea ce priveşte turismul medical, anume merg în Israel pentru a-şi rezolva problemele de sănătate. Putem vorbi de o anume industrie în Israel, creată în jurul acestor clinici?
Tamar Samash: Avem pacienţi din toată lumea care vin, fie la clinicile de la Marea Moartă, dar şi la spitalele care au aparatură bună pentru operaţii complicate, ce pot fi făcute în Israel. Dar, mai mult decât turismul acesta medical, există pelerinajele cu oamenii care vin în Ţara Sfântă, dar şi turiştii care vin să vadă, să guste şi să audă toate aspectele din Israel, să cunoască israelieni. De asemenea, avem mulţi israelieni care vin aici, în România, putem vorbi de un "pod turistic".

AGERPRES: Puteţi vorbi, astfel, de o industrie a turismului ce aduce israelienii la Bucureşti? Şi care sunt atracţiile?
Tamar Samash: Sunt două tipuri de turişti ce vin în România din Israel. În primul rând, România este foarte aproape. Există cinci zboruri, cu curse de linie zilnice Israel-România. România este considerată o ţară cu preţuri mici pentru israelieni. Sunt tinerii, care vin să se distreze şi apreciază posibilitatea de a merge la Casino sau la Therme, în Bucureşti, să se plimbe sau să meargă la cumpărături aici, deci turiştii obişnuiţi. Şi mai există un grup de turişti israelieni - evreii de origine română, care vin în patria mamă, să viziteze, să le arate copiilor locurile în care s-au născut şi care apreciază locurile vechi, centrele de tratament.

AGERPRES: Întorcându-ne la vizita doamnei Dăncilă şi a domnului Dragnea, aceasta are loc înt-un moment în care există un clivaj între Preşedinţie şi Guvern cu privire la mutarea ambasadei României.
Tamar Samash: Îmi pare foarte rău, pentru că este vorba de o problemă legată de politica internă a României şi intenţia noastră nu a fost ca acest subiect să creeze atâta tulburare. Ne aşteptăm ca lucrurile să se calmeze. Repet, avem relaţii foarte bune între România şi Israel, celebrăm 70 de ani (de relaţii diplomatice - n.r.). Timp de 70 de ani au existat relaţii bune între România şi Israel. Nu a contat cine a fost în Guvern, mereu am avut relaţii bune. Îmi pare rău că acest clivaj între preşedinte şi Guvern s-a întâmplat din cauza noastră. Îmi pare rău şi sper că se vor linişti lucrurile.

AGERPRES: Pentru că, potrivit legii, în România, preşedintele este şeful diplomaţiei...
Tamar Samash: Cred că Guvernul a ştiut asta.

AGERPRES: De asemenea, în scrisoarea prezentată, premierul Netanyahu a menţionat că România s-a abţinut când a fost vorba de votul privind Ierusalimul din Consiliul de Securitate al ONU. Deci Israelul citeşte votul de abţinere ca fiind ....
Tamar Samash: Ca un gest de prietenie, ca un gest foarte curajos, pentru că majoritatea ţărilor, anume trei sferturi din ţările membre ONU, au votat împotriva deciziei Statelor Unite ale Americii de a muta ambasada la Ierusalim. România s-a abţinut iar asta demonstrează că România înţelege că acest gest este normal şi poate că România crede că poate nu e momentul potrivit. Dar nu a votat împotrivă.

AGERPRES: Ambasadoarea SUA la ONU a avut un discurs după vot şi a spus că SUA nu vor uita cine ce a votat.
Tamar Samash: Aşa a spus.

AGERPRES: Asta crede şi Israelul?
Tamar Samash: Noi nu vom uita. Nu vom uita nici cine a fost de partea SUA, care au spus că transferarea ambasadei la Ierusalim este ceva natural.

AGERPRES: Vice-ministrul Afacerilor Externe din Israel, Tzipi Hotovely, a fost în România săptămâna trecută. În timpul vizitei sale, a vorbit cu ministrul Apărării...
Tamar Samash: S-a întâlnit cu ministrul Afacerilor Externe, cu premierul şi cu cei doi preşedinţi ai Camerelor Parlamentului. A fost foarte bine primită aici şi a avut discuţii pe toate subiectele. Nu s-a întâlnit cu ministrul Apărării. Ministrul român al Apărării, domnul Fifor, a fost în Israel acum aproximativ o lună şi sperăm că ministrul israelian al Apărării va veni în România pentru a finaliza o cooperare între cele două armate.

AGERPRES: Puteţi da mai multe detalii? Întreb asta în contextul în care România a alocat 2% din PIB pentru Apărare.
Tamar Samash: Ştim şi sperăm că putem aduce în România o parte din cunoştinţele noastre specifice, de asemenea, în cibersecuritate, dar şi pe teren. Sperăm să dezvoltăm câteva aspecte ce ar putea ajuta armata română, un lucru cu atât mai important cu cât România este membru NATO iar acest lucru trebuie luat în considerare.

AGERPRES: Care a fost mesajul principal al vice-ministrului israelian al Afacerilor Externe către autorităţile române, în timpul vizitei sale?
Tamar Samash: Pe lângă Ierusalim, mesajul principal a fost că trebuie să dezvoltăm relaţia dintre noi. Avem aici un ataşat pe probleme economice, care face o treabă extraordinară, dar există frustrări deoarece avem un potenţial atât de mare în domeniul economiei, managementul apei, agriculturii, energiei. Avem toate domeniile acestea aici iar rezultatele nu sunt la nivelul dorit. Nu am atins potenţialul dorit. Este unul dintre lucrurile pe care le-am discutat.

AGERPRES: Aţi evidenţiat câteva dintre motivele pentru care acest potenţial nu a fost atins?
Tamar Samash: Cred că se întâmplă din cauza faptului că România are atâtea nevoi şi nu ştie cum să prioritizeze. Unul dintre lucrurile subliniate în cadrul vizitei doamnei Hotovely a fost domeniul sănătăţii. Este un domeniu pe care îl considerăm prima prioritate a noastră.

AGERPRES: Dar când vorbiţi de sănătate, sistemul românesc este, spun mulţi, cu sau fără ghilimele, la nivelul Evului Mediu. În Israel sunt cele mai noi facilităţi.
Tamar Samash: Da, dar nu când este vorba de doctori. Medicii români sunt extraordinari. Studenţii israelieni vin în România pentru a studia medicina. Infrastructura trebuie să fie îmbunătăţită iar acesta este unul dintre domeniile în care putem ajuta cu investitori, cu idei. Când eram într-o altă misiune, am vorbit despre telemedicină - anume doctorul nu trebuie să fie în locul respectiv, dar poate ajuta de la distanţă. Este una dintre posibilităţi chiar şi pentru România, pentru că România este o ţară uriaşă iar în locuri izolate nu există mereu medici. Este una din posibilităţi.


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


AGERPRES: Când vorbim despre Israel în perspectivă internaţională, este o ţară care are tensiuni cu ţările vecine. Situaţia din Gaza este constant reflectată în media. Pe de-o parte, este poziţia Israelului iar pe de altă parte este adus în discuţie aspectul umanitar. Cum a evoluat discursul Israelului în acest sens? Pe de o parte, în opinia Israelului, Hamas foloseşte oamenii din Gaza drept "scuturi umane" iar pe de altă parte, comunitatea internaţională, în majoritatea sa, spune că populaţia din Gaza trăieşte în condiţii inumane.
Tamar Samash: Aceste lucruri nu se contrazic. De fapt, în mare parte, în lumea arabă, nu avem multe probleme în prezent. Excepţia este Iranul, care nu este o ţară arabă. În privinţa Gaza... Fâşia Gaza este separată de Israel, cu puncte de trecere, unde israelienii permit traversarea în Israel sau trimit mâncare, material de construcţii şi altele. Dar mai este o altă graniţă a Gaza, despre care majoritatea oamenilor nu ştiu - graniţa cu Egipt, care este închisă de egipteni. Deci învinovăţirea exclusivă a israelienilor este cumva ori nedreaptă sau este un produs al ignoranţei.

În 2005, Israelul a părăsit complet Fâşia Gaza. Am lăsat Gaza oamenilor din Gaza, apoi Hamas a preluat puterea acolo şi acolo şi-au creat propriul guvern. Ei sunt puterea ce controlează Gaza. Hamas se opune în totalitate ideii de existenţă a Statului Israel. Scopul lor este să distrugă Israelul şi, în loc să transforme Gaza într-un loc înfloritor ... Au avut posibilităţi. Am plecat dar am lăsat acolo toată structura legată de agricultură. Ar fi putut continua să dezvolte agricultura şi să construiască industrii. Au preferat să transforme acest loc într-un câmp de unde să atace Israelul. Şi, da, folosesc populaţia drept scut uman. În timpul ultimilor ani, Hamas a lansat mii de rachete asupra Israelului. De-a lungul anilor, Hamas a construit tuneluri pentru a intra în satele israeliene, să atace. Acum ne provoacă venind la graniţă şi încercând să atace soldaţii israelieni. Nu cred că orice altă ţară ar accepta un acest gen de situaţie - când eşti atacat cu bombe, când sunt oameni care încearcă să treacă, pe sub graniţă, în sate, sau care aruncă bombe, care dau foc la cauciucuri şi care jură să te distrugă. Reacţionăm pentru că este singurul mod în care îi putem opri din aceste atacuri.

Nu avem niciun conflict cu oamenii. Avem o stare de război cu Hamas, care nu vrea să recunoască Israelul. Ne pune într-o situaţie dificilă, pentru că Hamas foloseşte oamenii, cetăţenii. Cu Cisiordania nu avem asemenea probleme deoarece, până acum, Fatah ţine oamenii liniştiţi. Este păcat că, în loc să îşi construiască propriul stat, alocă toată energia pentru a distruge un alt stat.

AGERPRES: Pentru că vorbim de distrugerea altui stat, în acest caz Israel, Israelul are mesajul: "Vom interveni în conflictul din Siria doar dacă Iranul se va implica, deoarece această ţară vrea să şteargă Israelul de pe hartă".
Tamar Samash: Da. Şi este incredibil că o ţară membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite are acest discurs. Ministrul de Externe al Iranului anunţă la ONU că va distruge Israelul iar toată lumea crede că acesta este un lucru normal, nimeni nu reacţionează. Spun: "Sunt doar cuvinte". Din nefericire, uneori, doar cuvintele pot da startul unui război groaznic, cum am văzut în Al Doilea Război Mondial. Deci cuvintele trebuie luate în serios.

AGERPRES: Criza siriană se complică din ce în ce mai mult, aşa că implicarea Israelului devine, de asemenea, complicată.
Tamar Samash: Da, pentru că azi nu ştii cine sunt cei răi, cine sunt cei buni, cine este aliatul cui şi uneori aliatul tău este aliatul duşmanului tău. Este Orientul Mijlociu, mereu a fost complicat dar, acum, ca să citez din "Alice în Ţara Minunilor": Este şi mai complicat, şi mai complicat.

AGERPRES: Iar lista cu cei răi şi cei buni se updatează constant ...
Tamar Samash: Şi nu sunt mereu aceiaşi. Sunt multe părţi implicate care, de fapt, nu au ce căuta acolo. Iranienii nu au ce căuta în Siria, ruşii nu au ce căuta, nici măcar Arabia Saudită. Dar sunt acolo, creează probleme şi cine ştie ce se va întâmpla.

AGERPRES: Descrieţi, într-un cuvânt, relaţia Israelului cu ONU. Întreb asta şi în contextul în care Israelul s-a retras din UNESCO şi este foarte critic la faptul că ONU dă tot mai multă vizibilitate Palestinei.
Tamar Samash: Vreţi un cuvânt? Într-un cuvânt, "bună", în mai multe cuvinte "nu e bună". Relaţia este bună pentru că ONU este cea care a recunoscut Statul Israel, care a creat, cu Rezoluţia de la 1948, Statul Israel. Aceasta este parte bună, avem recunoaşterea oficială a Naţiunilor Unite a creării Statului Israel. Nu este o relaţie bună pentru că, de atunci, tot ce au făcut a fost să ne spună cât de răi suntem şi cum ar trebui să ne purtăm, ce să facem şi ne-au criticat. Ne simţim ca "răţuşca cea urâtă". Când facem ceva, toţi ne critică. În ultimul an, au fost zeci de rezoluţii ce au condamnat Israelul. Nu a fost niciuna să condamne Iranul sau Siria sau China sau pe oricine, pentru acţiuni mai rele, acţiuni oribile. Simţim că se practică un dublu standard la ONU. Deci rolul ONU este important dar, pentru noi este plin de prejudecăţi.

AGERPRES: România împlineşte anul acesta 100 de ani de la Unire. Ce înseamnă, în prezent, conceptul de unitate, la nivel internaţional?
Tamar Samash: Asta e o întrebare pentru oameni, despre cum sunt uniţi între ei. Israelul este format din oameni care au venit din toată lumea, deci înţelegem foarte bine efortul de a construi ceva împreună, ceva de care să fii mândru. Cred că e un ţel pe care România l-a atins în cei 100 de ani prin cultura, limba, istoria sa. Asta înseamnă unitatea. Încercăm şi noi să o atingem, am început cu 30 de ani mai târziu. Nu este mereu uşor, dar este cel mai important lucru pentru o naţiune.

AGERPRES: Israelul cere unitate internaţională, când vorbim de chestiunea Ierusalimului?
Tamar Samash: Internaţională? Sigur. Unitatea naţională nu e o problemă. În Israel toată lumea ştie, simte că Ierusalimul e capitala. La nivel internaţional, da. Cred că oamenii înţeleg că nu există dubiu că Ierusalimul este capitala poporului evreu, dar sfera internaţională, liderii, au alte interese.

AGERPRES: Aţi fost în misiune în România înainte de 1989. Într-un interviu anterior, mi-aţi spus că România de atunci era o altă ţară.
Tamar Samash: Da, cu siguranţă.


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


AGERPRES: Este ceva ce aţi învăţat în acea ţară diferită de România de azi, care vă ajută să interacţionaţi şi să îi înţelegeţi mai bine pe români?
Tamar Samash: Că românii se adaptează foarte bine la diferite situaţii. Să vă spun o poveste din acea perioadă: Atmosfera era cenuşie atunci, oamenii nu erau fericiţi dar, când venea 1 martie, cu sărbătoarea Mărţişorului, străzile se umpleau cu oameni care făceau schimb de mărţişoare, mărţişoare create de ei, foarte reuşite. Erau lucruri manufacturate, nu cumpărate. Atunci am aflat că există creativitate în România, există adaptabilitate şi există fericire interioară. E ceva ce mi-am amintit mereu şi este ceva ce eu regăsesc, acum, peste tot.

AGERPRES: Ce ar trebui să ştie israelienii despre România, dacă aleg să o viziteze, să trăiască aici? Şi ce ar trebui să ştie românii despre Israel, în acelaşi context?
Tamar Samash: Primul lucru - să nu creadă ce scrie în ziare.

AGERPRES: Românii?
Tamar Samash: Şi unii şi alţii. Pentru că, în Israel, uneori, mai există imaginea României din trecut. Nu ştiu că este acum o ţară modernă, dezvoltată. Când vin aici, sunt uimiţi. Trebuie să vină şi să vadă. Este valabil şi pentru românii ce merg în Israel. Nu e război pe străzi, nu există doar evrei ultra-ortodocşi, este o ţară europeană, cu problemele sale, interne, externe, dar este o ţară modernă pe care ar trebui să o vadă cu ochii lor. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.