Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Senatorul USR Mihai Goţiu a declarat, vineri, la Alba Iulia, că, în prezent, nu se ştie dacă Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) a trimis, până în 28 februarie, datele tehnice suplimentare solicitate de către ICOMOS (International Council on Monuments and Sites), în condiţiile în care UNESCO va trebui să ia în vară o decizie privind înscrierea sitului Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial.

"În urma demersurilor societăţii civile, în urma implicării arhitecţilor, arheologilor, a multor oameni de ştiinţă, în cele din urmă, dosarul Roşia Montană a fost depus pe Lista tentativă la UNESCO şi ar urma să primească un răspuns în această vară. În toamnă, în timpul guvernului Tudose, s-a dorit scoaterea acestui dosar de pe Lista tentativă sub falsul pretext al completării lui. În urma dezvăluirii acestui fapt şi a reacţiei civice, s-a renunţat la această idee. (...). Din păcate, din informaţiile pe care le am, până la 28 februarie, Ministerul Culturii ar fi trebuit să trimită nişte documente, nişte date tehnice suplimentare solicitate de către ICOMOS, organismul evaluator pentru UNESCO. Specialiştii din minister au pregătit aceste documente, dar, din răspunsul primit de la Ministerul Culturii chiar săptămâna trecută, şi care era legat de îndeplinirea acestor obligaţii, s-a evitat un răspuns direct. (...) nu s-a răspuns clar dacă s-au trimis sau nu aceste documente de care ICOMOS are nevoie", a declarat, într-o conferinţă de presă, Mihai Goţiu.

Senatorul USR a menţionat că a solicitat, din nou, să i se răspundă "expres" dacă s-au trimis sau nu aceste documente, amintind că au fost, de-a lungul timpului, intenţii de blocare, pentru a amâna o decizie.

"UNESCO trebuie să ia o decizie în luna iunie sau iulie, oricum în această vară, la Paris, şi se încearcă tergiversarea, pentru a se amâna o decizie pe anul viitor sau cine ştie când, pentru că îi pot bănui de orice pe cei care decid legat de Roşia Montană. L-am sunat şi pe ministrul Culturii, George Ivaşcu, să răspundă clar dacă ministerul şi-a îndeplinit sau nu atribuţiile pe care le are legat de Roşia Montană", a spus Mihai Goţiu.

Senatorul USR a apreciat că includerea Roşiei Montane în UNESCO este o oportunitate de dezvoltare pentru comună şi nu doar pentru aceasta. "Să ai un asemenea monument în apropiere încurajează turismul în tot judeţul. Voi continua oricum să fac demersuri pentru a obliga Ministerul Culturii să-şi îndeplinească aceste obligaţii", a afirmat Mihai Goţiu.

Parlamentarul USR a susţinut că "în spatele" proiectului Roşia Montană nu sunt afacerişti doar din România, ci de la nivel mondial, "care vor în continuare să scoată bani din afacerea asta şi nu neapărat din exploatarea aurului, cât din listarea la bursă".

Dosarul "Peisajul Cultural Minier Roşia Montană" a fost trimis UNESCO în ianuarie 2017.

''Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii, Corina Şuteu, după informarea şi consultarea premierului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe'', menţiona, la vremea respectivă, Ministerul Culturii.

Potrivit site-ului instituţiei, "depunerea dosarului 'Roşia Montană' la UNESCO finalizează un proces început încă din 2011 (când Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO) şi continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloş, prin adăugarea Roşiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016".

În toamna anului trecut, în septembrie, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat că dosarul Roşia Montană a fost depus "ilegal" la UNESCO, afirmând că nu a fost aprobat de premierul Dacian Cioloş, nici de guvern.

În prezent, România are şase poziţii culturale şi una naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO - Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei, Bisericile de lemn din Maramureş şi Delta Dunării. AGERPRES/ (A,AS - autor: Marinela Brumar, editor:Diana Dumitru, editor online: Ada Vîlceanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.