COD GALBEN: 23-10-2019 Intre 03:00 si 09:00 se va semnala ceață ce determină scăderea vizibilității, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Brăila, Județul Ialomiţa, Județul Buzău, Județul Prahova, Județul Călăraşi, Județul Ilfov; COD GALBEN: 23-10-2019 Intre 03:00 si 09:00 se va semnala - ceaţă care determină vizibilitate scăzută, local sub 200 m şi izolat sub 50 m. in Județul Constanta, Județul Tulcea; COD GALBEN: 23-10-2019 Intre 00:00 si 06:00 se va semnala Local ceață care reduce vizibilitatea sub 200 m, izolat sub 50 m. in Județul Bacău, Județul Botoşani, Județul Suceava, Județul Galaţi, Județul Neamţ, Județul Vrancea, Județul Iaşi, Județul Vaslui;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

România şi Serbia se străduiesc să ajungă, din perspectiva relaţiilor economice, la acelaşi nivel "excelent" al relaţiilor politice, dar această ţintă este "foarte greu de atins", apreciază ambasadorul Serbiei în România şi Republica Moldova, Branko Brankovic, într-un interviu acordat AGERPRES.

"Relaţiile economice sunt bune, dar mereu este loc de mai bine. Ne străduim să ajungem cu relaţiile economice la nivelul relaţiilor politice dintre ţările noastre. (...) Este o ţintă foarte greu de atins. Nu că nu ne dorim, dar nivelul relaţiilor politice este atât de înalt încât nu ştiu ce am putea face - şi Serbia şi România - să ajungem acolo cu relaţiile economice", a afirmat diplomatul.

El vorbeşte, în interviu, despre perspectiva Serbiei de aderare la Uniunea Europeană, tensiunile recente din Kosovo şi despre relaţia ţării sale cu Organizaţia Alianţei Nord-Atlantice.

"Nu vom fi membru NATO. Avem o majoritate foarte confortabilă în ţară în ceea ce priveşte aderarea la UE. În acelaşi timp, avem o majoritate şi mai confortabilă care nu vrea să facem parte din NATO. Rănile sunt încă proaspete", a punctat diplomatul.

Branko Brankovic a amintit, în context, despre bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, afirmând că este recunoscător României că nu a participat la acestea.

De asemenea, ambasadorul vorbeşte, pe scurt, şi despre cazul Sebastian Ghiţă.

"Relaţiile dintre cele două ţări sunt la un nivel foarte ridicat şi orice ar apărea - să spun între ghilimele - o problemă, trebuie să fie rezolvat bilateral, în spiritul prieteniei. Nu am nicio îndoială că miniştrii noştri sunt de acord că trebuie făcut ceva, în această chestiune, în beneficiul ambelor ţări şi pentru a păstra nivelul foarte înalt. Nu am nicio îndoială că se va afla tot ce trebuie aflat. Cel mai probabil oamenii dumneavoastră ştiu asta în detaliu, dar noi nu ştim", a detaliat el.


AGERPRES: Când este vorba de relaţiile România- Serbia, chestiunea mereu menţionată este situaţia cetăţenilor români din Valea Timocului. Puteţi să spuneţi unde se află discuţiile, în acest moment?

Branko Brankovic: Vă amintiţi că preşedintele Vucic a fost recent în vizită în România. A avut discuţii substanţiale cu domnul Iohannis, cu premierul şi cu preşedinţii Camerei Deputaţilor, respectiv Senatului. Subiectul minorităţilor, văzut pe larg, s-a aflat pe agenda discuţiilor. Nu există niciun dubiu că toţi au discutat acest lucru în detaliu. Domnul Vucic a spus că, de vreme ce avem o comisie mixtă sârbo-română pentru minorităţi, trebuie să îi dăm oportunitatea de a pune toate problemele pe hârtie şi să prezinte ambelor guverne paşii următori, în opinia sa. Domnul Vucic a spus, şi asta este politica noastră, să facem tot ce putem, în acord cu Convenţia Consiliului Europei în ceea ce priveşte minorităţile. Aşa că, fie că este vorba de românii din Voievodina sau cei din Valea Timocului, evident că ei trebuie să beneficieze de tratament egal, în acord cu această convenţie. Ultima întâlnire a comisiei mixte a fost în 2011, la Belgrad, şi nu s-a mai reunit din diferite motive - în parte pentru că o perioadă nu a avut un co-preşedinte. Acum avem doi preşedinţi şi la iniţiativa preşedinţilor Vucic şi Iohannis ne aşteptăm ca această comisie mixtă să se reunească aici, în Bucureşti, cât de curând. Având în vedere că au colaborat foarte bine, nu există niciun dubiu că în urma acestei reuniuni vom avea rezultate ce vor fi în linia Convenţiei Consiliului Europei şi la nivelul foarte înalt al relaţiilor dintre Serbia şi România. Aş avea puţină răbdare să văd ce decid ei, pentru că este de datoria lor să producă un rezultat la nivelul relaţiilor noastre bilaterale, care sunt foarte bune.

 

Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Pentru că este vorba de minorităţi, asta mă face să vă întreb de chestiunea Kosovo. Cum afectează acest aspect planurile de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană?

Branko Brankovic: E o poveste lungă. Noi nu am primit nicio solicitare oficială de la niciun oficial european că trebuie întâi să recunoaştem independenţa Kosovo, anume acest aspect să fie o condiţie pentru a deveni membru. Dar evenimentele de luni (26 martie - n.r.) arată lucrurile în altă lumină. Preşedintele meu a spus foarte clar, ce s-a întâmplat luni nu a fost doar activitatea albanezilor. Avem o vorbă: albanezii nu merg nici la toaletă fără să ceară voie de la americani şi de la câteva ţări europene. Ce s-a întâmplat luni a fost pregătit în detaliu. De ce? Pentru a provoca sârbii din partea de nord a Kosovo astfel încât să creeze o reacţie ce ar duce la ocuparea nordului. Pentru Kosovo şi pentru co-sponsorii independenţei Kosovo este un ghimpe în coastă. Dar sârbii au reacţionat într-un mod foarte sofisticat, dacă vreţi.

Poliţia sau aşa-zisa poliţie - pentru că ei sunt de fapt terorişti din partea UCK (Armata de Eliberare din Kosovo) îmbrăcaţi în alte uniforme - au încercat să provoace cât mai mult şi pe parcurs au observat că lucrurile nu merg potrivit planurilor pe care le aveau. Au început să fie violenţi, probabil aţi văzut fotografii şi filmări de acolo. Aşa au ajuns 32 de persoane în spital. Dar sârbii au fost inteligenţi şi au ştiut că este vorba de o provocare. Trebuie să ştiţi că în jurul zonei de nord a Kosovo au fost detaşate multe forţe albaneze aşteptând semnul când începe ceva în Mitrovica - ceva ce francezii numesc "la bagarre" (bătaie, scandal- n.r.). Atunci ar fi intervenit. Acesta a fost un lucru organizat nu doar cu permisiunea, ci şi cu planurile din unele ţări din Vest. Veţi vedea şi dovezi în acest sens. Cum se face că trupele KFOR şi EULEX - care sunt principalele organisme responsabile de pace şi securitate în Kosovo - în condiţiile în care peste 100 de forţe de poliţie înarmate au apărut, acele trupe nu au fost prezente? Se spune că unii dintre ei făceau fotografii şi atât. Cum aşa? Deci această manifestare a fost, în mod clar orchestrată.

Întorcându-mă la ce aţi spus, în condiţiile în care ei ştiu că Serbia nu va recunoaşte niciodată, în mod unilateral proclamarea de independenţă a Kosovo, au vrut să facă asta prin forţă, să câştige putere în nord, să spună "acesta este un stat, avem drepturi" şi apoi ţările din Vest ar fi deschis procedurile de a primi Kosovo în ONU, în UNESCO. O altă dovadă este că recent, la Naţiunile Unite, la New York, reprezentantul Uniunii Europene a invitat la un prânz reprezentanţii statelor membre, ambasadorii statelor din UE, un aşa-zis prânz de lucru, alături de, pentru prima dată, aşa-zisul consul al Kosovo. Respingem vehement acest gen de abordare. Apreciem că este o manieră de a invita Kosovo pe uşa din spate în anumite organizaţii internaţionale. Şi avem intervenţii în lumea întreagă să nu facă acest lucru. În acelaşi timp, toate cele cinci ţări, inclusiv România, care nu recunosc Kosovo au refuzat să participe. Şi, apropo, jumătate din restul ambasadorilor nu au venit. Aceasta este o nouă dovadă că e vorba de o încercare orchestrată de a face Kosovo membru al unor organizaţii chiar dacă majoritatea ţărilor nu au recunoscut Kosovo. Au făcut ce au făcut cu bombardamentele (bombardamentele NATO asupra Serbiei, în 1999 - n.r.) , o crimă de război şi nu au spus că au greşit şi nu şi-au cerut scuze. Trebuie să facă tot ce pot pentru a dovedi, între ghilimele, că au avut dreptate când au făcut ce au făcut. Au nevoie de o aprobare pentru acele bombardamente asupra Iugoslaviei fără o decizie în acest sens a Consiliului de Securitate. Ce au făcut a fost un exemplu "par excellence" al unei crime de război. Nu mai vorbesc de folosirea bombelor cu dispersie, a bombelor cu uraniu sărăcit, o altă crimă împotriva umanităţii.

AGERPRES: Vorbiţi despre crime de război dar, în contextul ex-Iugoslavia, de multe ori criminalul de război al unei ţări este eroul altei ţări...

Branko Brankovic: Nu trebuie să vorbim de ţări, trebuie să vorbim de indivizi. Evident, în perioada 1991, 1992 până în 1995 au fost comise foarte multe crime de război de către toate părţile şi fiecare trebuie să plătească pentru crimele pe care el sau ea le-a comis. Este un lucru evident pe care noi îl susţinem. Ţările nu au făcut nimic, nu poţi spune că o ţară a făcut aşa ceva, dar bombardarea Iugoslaviei a fost o decizie a ţărilor membre NATO, iar noi suntem recunoscători României care (...) nu a participat la bombardamente. România nu a participat la bombardarea Iugoslaviei.

 

Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO


AGERPRES: Dar România şi-a deschis spaţiul aerian pentru avioanele NATO atunci.

Branko Brankovic: Ce s-a întâmplat a fost o forţă îndreptată împotriva principiilor de bază a Cartei legii internaţionale. Nu au deschis (spaţiul aerian - n.r.), ci avioanele au trecut fără permisiune, sunt sigur de asta. Au trecut fără permisiune. Aceasta este o nouă dovadă a relaţiilor pe care le avem, România şi Serbia. Nu uitaţi că anul acesta împlinim 139 de ani de când am stabilit legături diplomatice.

AGERPRES: Vorbeaţi de situaţia din regiune şi, în lumina aderării la UE, toate ţările care au fost implicate, în urmă cu 20 şi ceva de ani într-un război vor trebui să se înţeleagă, să relaţioneze în interiorul Uniunii. Serbia va trebui, de exemplu, să relaţioneze cu Albania, care este, spuneţi, implicată în chestiunea Kosovo...

Branko Brankovic: Aţi menţionat Albania. Avem relaţii bune cu Albania, nu are nimic de-a face cu Kosovo. Susţin Kosovo, dar şi Statele Unite ale Americii susţin Kosovo, dar avem relaţii bune cu Statele Unite ale Americii. Albania face parte din această regiune, dar vorbesc de fosta Iugoslavie. Ştiţi că avem câteva probleme cu Croaţia şi s-a spus că nicio ţară nu va intra în Uniunea Europeană fără să îşi fi rezolvat problemele bilaterale. Cum se face că Slovenia şi Croaţia au intrat în Uniunea Europeană deşi au probleme bilaterale şi încă unele foarte serioase? Noi avem problema mai mici decât Croaţia pentru că am fost martori la revitalizarea, acolo, a unor rămăşiţe de mentalitate din cel de-al Doilea Război Mondial. Se ridică, în acea ţară, monumente dedicate criminalilor de război. Vorbim de decizia guvernului croat. Nu toţi croaţii sunt ceea ce reprezenta entitatea ustaşilor (organizaţie fascistă, ultranaţionalistă - n.r.) în cel de-al Doilea Război Mondial. Dar există mişcări în sensul acesta în Croaţia, iar partidul de la putere încă face apel la acea mentalitate. Primul preşedinte al Croaţiei, domnul Tudjman avea idei în linia aceasta, dar e o poveste lungă.

Preşedintele nostru a fost recent în Croaţia, deci vrem dialog vrem să rezolvăm problemele. Dar vă amintiţi că în 1995 a existat această acţiune militară a croaţilor, când peste 200.000 de sârbi au fost alungaţi din Croaţia. Acesta este primul caz în care o ţară îşi alungă proprii cetăţeni. Şi, probabil ştiţi că în Croaţia, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial exista îndemnul: o treime din sârbi trebuie ucişi, o treime convertiţi la religia catolică şi o treime - daţi afară din ţară. În 1995, oarecum au reuşit asta. Ceea ce spun este că bunele relaţii pe care dorim să le avem cu Croaţia trebuie să fie bazate pe ceea ce ei au acceptat, în faţa Uniunii Europene care a spus : "Trebuie să faceţi tot posibilul ca toţi sârbii să aibă posibilitatea să se întoarcă şi să îşi recupereze proprietăţile". Nimic nu a fost făcut în ultimii 20 de ani. Câteva mii s-au întors. Mai mult, au apărut liste clandestine cu numele acestora, că ar fi vinovaţi de crime de război şi îi arestează. Oamenilor le e teamă să se întoarcă, deoarece nu ştiu ce este pe acele liste, sunt liste arbitrare, făcute în scop politic. Dar noi suntem deschişi să deschidem toate căile de dialog către croaţi, pentru a avea relaţii excelente cu ei.
 

Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO​​​​​​​

 

AGERPRES: Dar va exista încredere reciprocă între ţările ex-iugoslave, odată intrate în Uniunea Europeană?

Branko Brankovic: Nu există multă încredere între Slovenia şi Croaţia, dar ambele ţări sunt în Uniunea Europeană. Aşa că nu mă aştept ca gradul de neîncredere să crească odată ce vom fi intrat în UE. Noi, în Serbia, acţionăm în concordanţă cu câteva principii de bază: 1. Serbia nu va face niciodată compromisuri când vine vorba de interesele naţionale şi statale. De asta nu impunem sancţiuni Rusiei. 2. Nu acceptăm ultimatumuri. Am spus "nu" unor ultimatumuri în 1914, în 1941, ultimatumul lui Hitler, ultimatumul lui Stalin în 1948 şi am respins ultimatumul NATO din 1999. Acela a fost un ultimatum. Am fost membru al delegaţiei sârbe şi iugoslave la Rambouillet, ştiu ce s-a întâmplat acolo. Respingem ferm ultimatumurile. Un alt principiu al nostru este "cine îndrăzneşte câştigă". Şi mai este, probabil, un motto al nostru: "înfrânt este cel care renunţă". Noi nu renunţăm. Acestea sunt, cumva, regulile după care ne ghidăm. Nu înseamnă că vrem să le impunem, ci pur şi simplu după ele ne ghidăm noi. Vrem să avem relaţii bune cu toată lumea. De asta avem relaţii bilaterale cu Rusia, China. Nu uitaţi că aproximativ 100 de ţări nu au recunoscut independenţa Kosovo. Au fost ţări care şi-au retras declaraţia de recunoaştere a Kosovo. Mai mult, a fost un asemenea moment în Republica Cehă - fostul ministru de Externe al acestei ţări a condus o delegaţie în Serbia, care a deschis discuţia de a retrage declaraţia de recunoaştere a Kosovo. Problema, în context, a fost pusă la modul - cum putem, noi, cehii, să recunoaştem Kosovo, dar nu recunoaştem Crimeea?

AGERPRES: Preşedintele Aleksandar Vucic şi preşedintele Klaus Iohannis au spus, în declaraţia comună de la Bucureşti, că în cazul Kosovo caută o soluţie de compromis. Totuşi, ce înseamnă compromis în această situaţie?

Branko Brankovic: Compromis înseamnă că eu accept ceva, tu accepţi ceva şi suntem reciproc de acord cu ce a acceptat fiecare. În Serbia avem, la iniţiativa preşedintelui Vucic, o discuţie amplă, ce include experţi în drept, academicieni, o discuţie pe tema compromisului pe care îl putem oferi. El a spus că la finalul lui aprilie, începutul lui mai am putea avea o idee despre ce este vorba. E prea devreme să ne pronunţăm, dar lucrăm la găsirea unui compromis astfel încât sârbii, albanezii şi ceilalţi cetăţeni să trăiască acolo în pace şi siguranţă şi să fie oameni liberi. Dar este prea devreme.

AGERPRES: Într-un interviu anterior spuneaţi că sancţiunile impuse Rusiei sunt ridicole, pentru că Statele Unite ale Americii sunt departe, iar Rusia este aici. Acum, care este opinia dumneavoastră referitoare la expulzarea diplomaţilor ruşi?

Branko Brankovic: Acum este o isterie, în lumea din Vest, organizată de americani împotriva Rusiei. Ţările europene, din nefericire foarte multe, au încredere şi susţin, de ani de zile, politicile propuse de SUA. Americanii - felul în care preşedintele Trump a reacţionat în cazul Coreei de Nord este un exemplu - au pierdut, în politica lor, multă credibilitate, cel puţin în ceea ce priveşte abordarea problemei coreene. Dar să vorbim şi de Orientul Mijlociu. Invazia Irakului, de către americani şi britanici a dus la crearea unor probleme care se văd azi în Siria, Irak şi alte ţări din regiune. Influenţa Statelor Unite ale Americii este mare - economic, militar - nimeni nu pune acest lucru sub semnul întrebării, dar influenţa lor este în scădere. Nu uitaţi că, pentru prima dată după 1945, ruşii sunt prezenţi cu trupe militare în Orientul Mijlociu. Asta înseamnă că politica SUA, încet-încet, nu mai are aceeaşi influenţă şi din când în când îşi ies din fire. Credeţi că este un accident faptul că Trump schimbă pe cineva din staff-ul său aproape în fiecare săptămână? Avem relaţii bune cu SUA, vrem relaţii bune cu SUA, dar, fie că ei acceptă sau nu, China şi Rusia nu sunt doar mari puteri, ci au şi o mare influenţă în Europa şi în lume. Vă amintiţi că Charles de Gaulle a spus "Europa se întinde de la Atlantic la Urali"- adică include şi Rusia. Aşa că sancţiunile împotriva Rusiei au fost încălcate a doua zi. Interesele noastre nu sunt să impunem sancţiuni asupra Rusiei. Având în vedere că am suferit timp de 10 ani din cauza sancţiunilor Consiliului de Securitate ştim că sancţiunile nu au rezolvat niciodată nicio problemă. Există sancţiuni împotriva Coreei de Nord. Şi? Nimic. Companii germane şi din alte ţări Europene se poartă ca şi cum nu există nicio sancţiune împotriva Rusiei. Deci aş spune că e superfluu şi chiar ridicol când impui sancţiuni şi imediat le încalci.

 

Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO​​​​​​​


AGERPRES: Rusia are investiţii mari în domeniul energetic în Serbia. Acest lucru va fi o pârghie sau o frână în negocierile Serbiei de aderare la UE?

Branko Brankovic: Cum am spus, nu ne vom compromite relaţiile cu nimeni, inclusiv cu Rusia. Nu este nevoie de aşa ceva - pentru a intra în Uniunea Europeană să rupem relaţiile economice politice etc cu altcineva. Onest vorbind, priviţi spre Germania, spre Franţa. Ei au relaţii cu toate ţările, inclusiv Coreea de Nord, pe alte canale. Deci niciuna din ţările UE nu taie relaţiile cu altă ţară pentru cine ştie ce motive. Expulzarea diplomaţilor este cu dus şi întors - se rotesc oamenii din intelligence. Dar SUA nu au rupt relaţiile cu Rusia sau cu China. Aşa că de ce am opri sau neglija noi unele din relaţiile pe care le avem în orice domeniu cu Rusia, când cei care militează pentu ruperea relaţiilor şi ne cer să facem asta, nu o fac ei înşişi?

AGERPRES: China are investiţii importante în infrastructura din Serbia. Dar, odată intrată în Uniunea Europeană, vor exista normele UE care trebuie aplicate. Cum va gestiona ţara atunci relaţia cu investitorii chinezi în infrastructură?

Branko Brankovic: În primul rând, este prea devreme să discutăm asta. Ştiţi că standardele companiilor chineze sunt, în multe domenii, foarte înalte. Apoi, există grupul "16+1" - ce cuprinde şi ţări din UE - pentru care China are alocate 10 miliarde de dolari pentru operaţiuni economice. Şi toate aceste ţări cooperează cu China în mai multe domenii. Avem alături de Ungaria, un acord de modernizare a căii ferate Belgrad-Budapesta, cu bani chinezeşti. Credit, evident. Nimeni nu a găsit nimic în neregulă. Aşa că de ce, dintr-o dată, ceva este conform standardelor şi ceva nu este? 16 ţări au acceptat asta şi Uniunea Europeană a acceptat asta, pentru că Ungaria şi restul au spus da.

AGERPRES: Relaţiile România-Serbia au de-a face în prezent şi cu cazul lui Sebastian Ghiţă, pentru care statul român a depus cerere de extrădare din Serbia

Branko Brankovic: În primul rând nu văd acest caz ca fiind o problemă. Ministrul dumneavoastră (Tudorel Toader, ministrul Justiţiei - n.r.) a fost zilele trecute la Belgrad şi, din câte înţeleg, a spus că toată chestiunea este una judiciară. Nu văd unde este problema. Nu ştim încă rezultatul discuţiilor.

AGERPRES: Există şi informaţii potrivit cărora firma de IT fondată de Sebastian Ghiţă ar fi câştigat contracte în domeniul public, anume cu ministere din Serbia.

Branko Brankovic: Sincer, eu personal nu ştiu numic despre asta. Nimic nu a fost anunţat sau nu am primit nicio informaţie de la ministerul nostru despre asta. Detaliile despre afacerile sale nu le ştim dar, fără îndoială, ministrul dumneavoastră ştie asta şi s-a făcut schimb de informaţii. Dar relaţiile dintre cele două ţări sunt la un nivel foarte ridicat şi orice ar apărea - să spun între ghilimele - o problemă, trebuie să fie rezolvat bilateral, în spiritul prieteniei. Nu am nicio îndoială că miniştrii noştri sunt de acord că trebuie făcut ceva, în această chestiune, în beneficiul ambelor ţări şi pentru a păstra nivelul foarte înalt. Nu am nicio îndoială că se va afla tot ce trebuie aflat. Cel mai probabil oamenii dumneavoastră ştiu asta în detaliu, dar noi nu ştim.

AGERPRES: Vorbeaţi de relaţiile România - Serbia. Ministrul sârb al Energiei a spus recent că există o posibilitate de a crea o linie de transport de gaz între ţările noastre.

Branko Brankovic: Totul este posibil, având relaţiile bune pe care le avem şi cu condiţia, bineînţeles, să găsim banii. Suntem pregătiţi să participăm în asemenea proiecte pentru că ţara dumneavoastră este norocoasă să aibă cantităţi aproape de nivelul suficient de petrol şi gaze, ceea ce nu este cazul nostru. Am vrea să avem asemenea proiecte cu România şi alte ţări care au la dispoziţie resurse de genul acesta. Din punct de vedere energetic avem o cooperare foarte bună. Cred că avem o perspectivă foarte bună.

Totodată, trebuie să vă amintiţi că preşedintele Vucic şi preşedintele Iohannis alături de doamna premier şi de preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului au vorbit de un acord să accelerăm începerea lucrului la autostrada Belgrad-Timişoara. Preşedintele Vucic a promis că vom face toate eforturile să găsim finanţare, pe partea noastră. De asemenea, şi partea română a făcut o propunere similară. În ceea ce priveşte relaţiile economice, ştiţi că volumul schimburilor comerciale creşte. În fiecare an avem 1,3 miliarde de euro import şi export. Suntem foarte fericiţi că avem o creştere de 25 % a turiştilor români în Serbia, peste 100.000 de persoane.

Relaţiile economice sunt bune, dar mereu este loc de mai bine. Ne străduim să ajungem cu relaţiile economice la nivelul relaţiilor politice dintre ţările noastre. (...) Este o ţintă foarte greu de atins. Nu că nu ne dorim, dar nivelul relaţiilor politice este atât de înalt încât nu ştiu ce am putea face, şi Serbia şi România, să ajungem acolo cu relaţiile economice.

 

Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO​​​​​​​


AGERPRES: Poate Serbia să fie un exemplu pentru România în domeniul economic? Şi aici mă refer la cazul AirSerbia, care şi-a revenit prin investiţii private. Poate fi AirSerbia un exemplu pentru Tarom care este în pierdere?

Branko Brankovic: Eu am avut plăcerea să tai panglica atunci când AirSerbia a venit la Bucureşti. Apreciem că investiţiile din anumite ţări arabe în AirSerbia sunt de bun augur. Ne-am reînnoit flota şi acum avem milioane de pasageri. Compania operează zboruri directe Belgrad-New York. Se lucrează şi la alte rute precum Toronto sau Chicago. Apoi sunt rute către Orientul Mijlociu, apoi dorim să redeschidem ruta spre Australia. Toată Europa este acoperită. Avem acum zbor direct Belgrad-Beijing. Suntem fericiţi că avem zboruri Bucureşti-Belgrad în fiecare zi, în alternanţă, ceea ce este un semn bun în cooperarea noastră în domeniu. Nu sunt expert, dar cred că perspectivele sunt foarte bune. Ce trebuie să facă Tarom nu ştiu. Dar ştiu că AirSerbia şi Tarom cooperează foarte bine şi vrem să continuăm în linia asta şi mai ştiu că AirSerbia se extinde cu spor.

AGERPRES: România celebrează anul acesta 100 de ani de la Unirea Principatelor. Cum vedeţi în acest moment ideea de unitate la nivel european?

Branko Brankovic: În ceea ce priveşte unitatea europeană ca întreg, regulile care sunt în Uniunea Europeană sunt foarte clare. Dacă eşti membru, trebuie să urmezi aceste reguli. Şi, din câte văd - pe lângă faptul că suntem foarte, foarte fericiţi că cinci ţări din Uniunea Europeană nu au recunoscut Kosovo - discuţiile în toate celelalte domenii sunt la un nivel foarte bun. Din când în când sunt probleme. Acum sunt probleme cu Polonia, vor să activeze articolul 7 împotriva sa, apoi e cazul Ungariei, dar nu o să intru în detalii despre asta. Ideea este că Uniunea Europeană, ca organizaţie, trebuie să respecte suveranitatea şi independenţa fiecărei ţări membre. A impune ceva ce este în detrimentul unei ţări nu este un lucru bun şi sper în mod sincer că regulile de până acum sunt corecte faţă de ţări, pentru că, altfel, nu ar fi acceptate de membri. Dar, uneori, marile ţări din UE - Franţa, Germania, Marea Britanie nu mai este în acest grup - au încercat, în istoria UE, să facă presiuni. De exemplu sancţiunile împotriva Rusiei - aceasta a fost invenţia Marii Britanii, Franţei şi Germaniei, într-o măsură, în baza cooperării cu Statele Unite ale Americii. Asistăm la o isterie pe tema aceasta. România a expulzat un diplomat rus. Americanii, britanicii şi ceilalţi sunt lideri în această privinţă. Dar această mişcare are suişuri şi coborâşuri. Se vor întoarce (diplomaţii - n.r.) la un moment dat. Ca să mă întorc la ce spuneam înainte, Statele Unite ale Americii pierd influenţa, într-o măsură. Dar este greşit să creadă că asta se întâmplă din cauză că Rusia face ceva. Nicio ţară nu ar trebui să caute scuze în ceea ce fac alte ţări. Trebuie să găseşti cauzele în tine.

AGERPRES: Credeţi că intrarea Serbiei în UE va aduce o altă perspectivă de a vedea lucrurile, în Uniune - experienţa crizelor interne şi refuzul de a face compromisuri?

Branko Brankovic: Odată ce vom intra în Uniunea Europeană, putem vorbi că acesta este un fel de compromis, de vreme ce acceptăm regulile Uniunii Europene dar, cum am spus, vrem să fim respectaţi ca ţară suverană, independentă, pentru că şi noi vom respecta fiecare ţară membră în aceeaşi măsură. Vom urma mereu cele patru principii, trebuie să le urmăm, ele sunt motivul pentru care au supravieţuit Primului, celui de-al Doilea Război Mondial, lui Stalin.

AGERPRES: Definiţi într-un cuvânt relaţia Serbia-NATO, în acest punct.

Branko Brankovic: Trebuie să îmi acordaţi două cuvinte. Nu vom fi membru NATO. Avem o majoritate foarte confortabilă în ţară în ceea ce priveşte aderarea la UE. În acelaşi timp, avem o majoritate şi mai confortabilă care nu vrea să facem parte din NATO. Rănile sunt încă proaspete, dacă pot să mă exprim aşa. Avem peste 3.000 de persoane ucise (din cauza raidurilor aeriene NATO din 1999 - n.r.) civili, în jur de 12.000 de răniţi - o parte din ei au rămas schilodiţi - şi peste 100 de miliarde de euro daune materiale. Oriunde mergeţi în Belgrad sau Serbia veţi vedea semnele acelor bombardamente. Doar dacă vrei să te sinucizi pui pe agenda publică a Serbiei ideea de a intra în NATO. Nicio şansă. Acum câteva zile, când s-a întâmplat ce s-a întâmplat în Kosovo, Vucic a spus din nou că nu vrem în NATO.

AGERPRES: Deci cele două cuvinte ar fi "nicio şansă".

Branko Brankovic: Sunt vechi în politica externă şi am învăţat că un "nu" azi, mâine ar putea fi un "da". Dar, în ceea ce priveşte chestiunea NATO, noi avem în constituţie menţionat faptul că ne menţinem neutralitatea. Mă îndoiesc că voi trăi să văd Serbia în NATO. Şi intenţionez să trăiesc foarte mult (râde). Ce s-a întâmplat, ce ne-au făcut, este foarte proaspăt imprimat chiar şi în mintea tinerilor, nu doar în mintea celor maturi. Vor trece decenii până când cineva va spune ceva legat de eventuala intrare în NATO. Cine ştie dacă NATO va exista atunci? AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.