Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES că o prioritate a mandatului său o reprezintă o mai bună cunoaştere şi apropiere între poporul român şi cel ucrainean, menţionând că nu este benefică limitarea doar la "percepţia creată de mass-media".

Diplomatul ucrainean a vorbit şi despre faptul că Legea educaţiei reprezintă un subiect destul de sensibil, atât pentru partea ucraineană, cât şi pentru statele vecine, menţionând că, în prezent, au loc consultări pentru clarificări privind legislaţia subsecventă pentru "evitarea unor decizii nedorite".

De asemenea, el a făcut referire şi la relaţia ţării sale cu Rusia, precizând, în context, că sprijinul ţărilor occidentale este fundamental, dar şi la realegerea lui Vladimir Putin preşedinte al Federaţiei Ruse, despre care spune că nu a reprezentat "o surpriză".

În interviul pentru AGERPRES, Oleksandr Bankov vorbeşte şi despre oportunităţile de colaborare între companii din Ucraina şi România, pe diferite sectoare, inclusiv cel energetic.

Despre Centenarul Marii Unirii, Oleksandr Bankov a afirmat că reprezintă o oportunitate pentru România de "a-şi demonstra succesele sale".

AGERPRES: Domnule ambasador, la începutul acestui an, Ucraina a luat decizia de a amâna aplicarea Legii Educaţiei pentru 2023. Este o lege care interzice predarea în limbile minorităţilor naţionale începând din gimnaziu. Ce măsuri concrete intenţionează să întreprindă autorităţile de la Kiev, în această perioadă de tranziţie prelungită, pentru ca impactul acestei legi să fie diminuat asupra minorităţii române din Ucraina şi pentru respectarea recomandărilor în acest sens, formulate de Comisia de la Veneţia?
Oleksandr Bankov: E nevoie de unele lămuriri pe subiectul acestei legi adoptate în septembrie de Parlamentul ucrainean şi pe procedura de aprobare de către Guvern a iniţiativei legislative pentru a prelungi această perioadă de tranziţie a legii-cadru pe educaţie. Iniţiativa Guvernului este implementarea unor concluzii sau recomandări ale Comisiei de la Veneţia şi, aşa cum statul ucrainean şi Guvernul ucrainean au declarat, vom aplica şi vom implementa toate prevederile din această opinie a Comisiei de la Veneţia. Este vorba de modificarea unor prevederi finale ale legii-cadru din septembrie 2017, ceea ce înseamnă că până în 2023 legea nu se va aplica şcolilor din Ucraina cu predare în limbile minorităţilor naţionale. Această prelungire a perioadei de tranziţie ne oferă posibilitatea să avem dialog şi consultări cu minorităţi naţionale de pe teritoriul Ucrainei şi cu statele care sunt interesate, adică statele materne din care provin aceste minorităţi naţionale. Este, din punctul meu de vedere, incorect să spuneţi că legea interzice predarea în limbile materne ale minorităţilor naţionale, pentru că articolul 7, alin. 4 spune că o disciplină sau mai multe discipline pot fi predate în continuare în limbile materne ale minorităţilor naţionale şi articolul respectiv şi alineatul respectiv se referă la limbile oficiale UE. Ceea ce înseamnă, legat de minoritatea română din Ucraina, că o singură sau mai multe discipline pot fi predate în continuare şi în limba română în şcolile cu predarea în limba maternă română din Ucraina. Acest lucru, aşa cum a confirmat şi Comisia de la Veneţia, trebuie lămurit şi clarificat în legislaţia subsecventă. În momentul de faţă, au început deja dezbaterea publică şi consultările cu asociaţii şi organizaţii ale minorităţilor naţionale din Ucraina, în ceea ce priveşte legea de educaţie secundară.

Articolul respectiv din această lege va stipula formula aplicată pentru a clarifica această formulare din legea-cadru - una sau mai multe discipline. Vom vedea cu toţii. Şi noi urmărim cu foarte mare atenţie rezultatele sau activitatea colegilor noştri de la Ministerul Educaţiei din Ucraina, aceste dezbateri publice cu implicarea şi a asociaţiilor minoritare şi a societăţii civile. Şi sper eu că în cel mai scurt timp vom avea şi rezultatele acestora. Cred că, oricum, această perioadă va dura puţin, pentru că este un subiect destul de sensibil şi pentru partea ucraineană şi pentru statele vecine şi pentru reprezentanţii minorităţilor. Şi ministerul nostru al Educaţiei şi Parlamentul înţeleg această sensibilitate şi, ca să evităm orice fel de decizii nedorite, vom merge pe varianta convenirii cu cei vizaţi de această lege, de acest articol care vizează minorităţile naţionale. Vom merge pe varianta convenirii unor abordări comune, care vor fi benefice pentru a atinge scopul acestei reforme educaţionale din Ucraina, dar şi pentru a păstra în continuare educaţia şi învăţământul în limbile minorităţilor naţionale. Şi, bineînţeles, păstrarea acestei identităţi, care reprezintă o parte integrantă şi importantă a societăţii ucrainene. Tot ce ne-au adus minorităţile naţionale reprezintă chiar parte a patrimoniului ucrainean şi întotdeauna a existat această convieţuire paşnică şi cu succes şi, cu siguranţă, obiectivul nostru este să o avem şi pe viitor.

AGERPRES: Preşedintele Klaus Iohannis şi-a contramandat vizita pe care urma să o întreprindă anul trecut în Ucraina, ca urmare a adoptării acestei legi. Se mai poartă discuţii pentru o vizită a preşedintelui Iohannis în Ucraina?
Oleksandr Bankov: Anularea acestei vizite a fost un semnal diplomatic, un semnal politic pentru Ucraina. Semnalul respectiv a fost primit cu înţelegere, dar trebuie să vă spun că dialogul între Ucraina şi România nu s-a oprit, inclusiv şi la nivelul preşedinţilor. Anul trecut, preşedintele Poroşenko a avut întâlniri cu preşedintele Iohannis, a avut şi convorbire telefonică. Cei doi s-au întâlnit la summitul Parteneriatului estic, la Bruxelles, s-au mai întâlnit în alte foruri internaţionale, ceea ce este drept dovada că nu se poate vorbi despre înfrângerea sau oprirea dialogului bilateral. Bineînţeles că subiectul respectiv, reprezentând sensibilitate şi interes pentru statul român, este momentan prioritar, probabil, în discuţiile noastre, dar nu trebuie să uităm şi de alte direcţii de dezvoltare a relaţiilor bilaterale şi de alte obiective care reprezintă un interes reciproc şi benefic pentru ambele state. De aceea, chiar mă bucur şi apreciez poziţia părţii române, care a dat acest semnal, dar a continuat în mod absolut constructiv, cu spiritul prieteniei, chiar şi parteneriatului, dialogul cu Ucraina pentru a găsi soluţii, în primul rând pe acest subiect, dar şi pentru a continua dezvoltarea parteneriatului nostru în beneficiul ambelor părţi.

AGERPRES: Relaţiile dintre Ucraina şi Serbia au cunoscut recent o perioadă de puternice tensiuni, din cauza acuzaţiilor privind implicarea de "mercenari sârbi" în luptele din estul Ucrainei în sprijinul separatiştilor. A fost rechemat ambasadorul Ucrainei în Serbia, dar şi cel al Serbiei din Ucraina pentru consultări. Care sunt în prezent relaţiile dintre Ucraina şi Serbia, ambele ţări vecine României şi care aspiră spre o aderare la Uniunea Europeană?
Oleksandr Bankov: Pentru Ucraina, relaţiile cu toate ţările din regiunea noastră, inclusiv din Balcani, se bazează pe parteneriat, pe previzibilitatea şi respectul faţă de state şi faţă de popoare. Bineînţeles că subiectul menţionat de dumneavoastră a rezultat, nu pot să spun într-un scandal, dar în tensiuni şi diplomatice şi politice. Sunt fapte care au fost dovedite şi serviciile noastre au şi probe că, într-adevăr, cetăţeni sârbi au participat şi participă momentan în conflictul declanşat de Federaţia Rusă în estul Ucrainei, la Donbas. Acest lucru nu poate fi negat nici de Serbia, ceea ce, practic, a provocat aceste tensiuni, dar, fără să vorbim de participarea unor mercenari sau fără să discutăm despre implicarea unor cetăţeni în conflictul pe partea separatiştilor, trebuie să spunem că relaţiile cu Serbia au reprezentat întotdeauna şi în continuare reprezintă pentru noi relaţii de bună vecinătate, pot să spun chiar fără să avem frontieră comună cu Serbia. Dar obiectivele noastre sunt comune în ceea ce priveşte parcursul proeuropean de integrare şi de securitate regională. Nu vreau să intru în detalii pentru că, din păcate, nu vă pot oferi chiar expertiza foarte bună pe relaţii bilaterale cu Serbia, dar cu siguranţă interesul nostru împreună cu Serbia este comun. Şi cred că şi ameninţările care sunt pentru Serbia pe acest parcurs proeuropean, aici mă refer la influenţa Rusiei şi în Serbia şi în Ucraina, la fel sunt comune, ceea ce ne face mai aproape unii de alţii şi ceea ce ne şi ajută să găsim, poate, mai repede şi mai eficient soluţii pentru a continua acest parcurs şi pentru a trece de momente care au creat anumite tensiuni în relaţiile bilaterale.

AGERPRES: Cum apreciaţi sprijinul Occidentului, în general, şi mai ales al Uniunii Europene în conflictul pe care Ucraina îl are cu Rusia în legătură cu teritoriile sale estice? Consideraţi suficiente poziţionările critice ale ţărilor occidentale cu privire la anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia?
Oleksandr Bankov: Cu siguranţă, apreciem susţinerea şi sprijinul partenerilor din Uniunea Europeană şi din ţările NATO, referindu-ne la parteneriatul transatlantic, la Statele Unite. Acest sprijin este fundamental momentan pentru partea ucraineană, pe parcursul reformelor, pe parcursul dezvoltării ţării, care se află momentan în războiul care a fost recent şi numit oficial de Parlamentul nostru. Prin legea aprobată, Parlamentul nostru a recunoscut statutul Federaţiei Ruse ca agresor, aflat în război cu noi. Acest sprijin şi suport care este şi politic şi practic este foarte important pentru noi şi este foarte mult apreciat. În afară de poziţii politice, de condamnare a acţiunilor Federaţiei Ruse, care a încălcat mai multe prevederi sau obligaţii din normele dreptului internaţional, avem şi sprijinul absolut, practic, în ceea ce priveşte şi sprijinul financiar, al experţilor şi al expertizei, probabil, din partea UE şi din partea NATO, ceea ce ne permite să mergem mai departe şi mai repede cu acest parcurs de reformă.

Important pentru noi este să dovedim că alegerea făcută de poporul ucrainean, acest parcurs proeuropean poate fi făcut în perioada destul de scurtă în ceea ce priveşte reformarea ţării. Şi aici nu putem merge fără acest sprijin al partenerilor pentru că, de fapt, proiectul Ucraina stabilă proeuropeană reprezintă obiectivul nostru principal. Aici aş dori să fac o precizare: noi înţelegem că suntem destul de departe de decizia politică de a deveni membru UE cu drepturi depline sau membru NATO, dar dezvoltarea acestui parteneriat şi deschiderea pe care o avem din partea partenerilor europeni şi susţinerea pe care o avem din interiorul ţării, din partea populaţiei, ne fac să fim foarte optimişti de atingerea acestui scop. Şi, din contră, acest proiect, Ucraina proeuropeană, reprezintă şi o ameninţare pentru Federaţia Rusă, din punct de vedere, în primul rând, politic, pentru că Ucraina reuşită, Ucraina dezvoltată şi modernizată în sensul valorilor europene, în sensul parcursului european, reprezintă drept dovada că există şi alte modele de dezvoltare a ţării şi nu numai cea aleasă de conducerea Federaţiei Ruse, ceea ce reprezintă o ameninţare directă pentru sistemul creat în Federaţia Rusă, creat, de fapt, de preşedintele Putin şi de conducerea ţării.

AGERPRES: Cum evaluaţi şansele Ucrainei de a-şi recupera teritoriile care au fost sustrase de sub autoritatea Guvernului de la Kiev?
Oleksandr Bankov: E o întrebare destul de dificilă. În acest moment, nu se poate vorbi de soluţii rapide sau care vor fi uşor de aplicat. În primul rând, avem nevoie ca Federaţia Rusă să demonstreze voinţă politică de a ajunge la soluţionarea conflictului care a fost declanşat, de fapt, de Federaţia Rusă, susţinut, practic, militar, financiar. Avem nevoie să mărim această presiune asupra Federaţiei Ruse (...) pentru a reveni Rusia în cadrul dreptului internaţional. Eu nu cred în soluţii care pot fi atinse sau pot fi făcute destul de repede, ţinând cont de comportamentul Federaţiei Ruse care neagă prezenţa sa în estul Ucrainei, care neagă orice fel de acuzaţii care sunt şi justificate pentru anexarea ilegală a Crimeii.

Pentru noi, momentan, primul obiectiv îl reprezintă implementarea acordurilor de la Minsk, care au creat cadrul legal pentru recuperarea, pentru oprirea acestui conflict armat şi securizarea teritoriului respectiv, sub egida pacificatorilor ONU sau sub egida altor organizaţii internaţionale, care au competenţa în a controla de fapt teritoriul respectiv. Deci securizarea teritoriului în conflict cu prezenţă internaţională importantă, care ne va permite să trecem şi la soluţionarea politică a acestui conflict, în ceea ce priveşte a treia fază deja a acordurilor de la Minsk, statutul special al teritoriilor respective, alegeri pe teritoriile respective şi atingerea scopului de dialog politic deja cu reprezentanţii aleşi legal, dar sub supravegherea organizaţiilor internaţionale. Nu ne putem permite să avem logica Federaţiei Ruse, care ne spune că trebuie să organizăm alegeri pe teritoriile care de fapt sunt controlate de armata rusească. Nu credem în posibilitatea alegerilor care vor fi democratice, care vor fi credibile pentru cineva, dacă sunt organizate pe teritoriul de fapt controlat cu armata sau cu grupuri militariste susţinute de Federaţia Rusă.

AGERPRES: Cum văd liderii de la Kiev realegerea preşedintelui Putin?
Oleksandr Bankov: Era aşteptată, deci aici chiar n-a fost nicio surpriză. Anul trecut, au început discuţii şi în presa ucraineană, fără să fie vreun dubiu că Putin va fi reales pentru încă un mandat, al patrulea mandat de şase ani. Discuţii au fost despre cum va evolua situaţia după alegeri, pentru că, de fapt, o simplă realegere era şi aşteptată şi sigură sută la sută. Discuţii se purtau doar despre nivelul de susţinere şi nivelul de participare. Eu cred că obiectivele care au fost trase de Kremlin au fost atinse. A câştigat domnul Putin cu o susţinere importantă, a depăşit toţi concurenţii foarte mult, dar, până la urmă, acum se pune o întrebare foarte interesantă: Ce va face domnul Putin în şase ani de zile, când se va apropia de finalul mandatului şi o să se pună întrebarea transferului puterii? Fără să credem noi în democratizarea societăţii, în democratizarea Federaţiei Ruse, în aşa fel încât alegerea preşedintelui în şase ani va fi necontrolată de administrativ sau de Guvern, şi pe noi ne interesează cum va evolua situaţia, şi cine va veni să-l înlocuiască pe domnul Putin. Nu avem aşteptări pozitive, pentru că nu cred eu că va fi vreo schimbare în abordări pe scena internaţională. Drept dovadă sunt disputele care sunt momentan între Federaţia Rusă şi Marea Britanie, Statele Unite, ţările UE, pe tema de securitate, pe tema de colaborare. Discursul ţinut de Putin faţă de Parlamentul rus a fost concentrat practic pe dezvoltarea armamentului şi procesul de mărire a acestei puteri militare a Federaţiei Ruse.

Va fi interesant să vedem cum va evolua şi situaţia internă, pentru că în Rusia reformele interne sunt foarte aşteptate şi cred că şi domnul Putin înţelege că ţara are nevoie de modificare şi modernizare, în primul rând. Dependenţa de exportul petrolului şi gazelor este o situaţie nesigură pentru că şi Europa a înţeles deja că gazul/petrolul rusesc este folosit drept armament, o pârghie de influenţă şi nu cred că Europa va permite în continuare să fie şantajată practic de Rusia prin aceste mijloace. Personal, sunt curios cum va acţiona Putin pe plan intern cu aceste reforme - pentru că vor fi cu siguranţă dureroase -, dar care va fi şi reacţia populaţiei.

AGERPRES: Actuala situaţie din Ucraina, generată de anexarea Crimeii şi de conflictul din Donbas, ar mai fi existat dacă Kievului i s-ar fi oferit planul de acţiune pentru aderare la NATO la Summit-ul Alianţei Nord Atlantice de la Bucureşti din 2008?
Oleksandr Bankov: O întrebare foarte interesantă. Şi eu am fost prezent şi am participat la acest summit şi îmi aduc aminte cum a evoluat atunci situaţia cu această decizie de a acorda Ucrainei perspectiva, dar fără să se spună când. Eu cred că, chiar dacă Ucraina ar fi primit acest plan de acţiuni în 2008, trebuie să ţinem cont de evoluţia internă în Ucraina şi anume alegerile prezidenţiale din 2010, câştigate de domnul Ianukovici. (...) Dacă luăm în considerare că alegerile din 2010 au fost câştigate de Ianukovici, evoluţiile următoare le ştiţi, chiar la iniţiativa preşedintelui, strategia dezvoltării ţării noastre a fost modificată în aşa fel încât s-a introdus neutralitate în legea care aprobă practic strategia internaţională de dezvoltare. Deci, acest parcurs euroatlantic a fost exclus din priorităţile politice externe ale Ucrainei. Asta înseamnă că, chiar dacă ar fi primit Ucraina acest plan de acţiune în anul 2008, modificările făcute în 2011 ar fi anulat practic toate aceste evoluţii pozitive pentru Ucraina.

Şi mai este şi un alt factor. Din datele pe care le avem acum, se vede destul de clar că aceste intenţii ale Federaţiei Ruse de a anexa Crimeea şi de a destabiliza Ucraina au existat din 2004, de la prima revoluţie din Ucraina. În urma unor schimbări politice din 2004-2005, Rusia de fapt era pregătită să intervină în Ucraina şi în sensul militar, dar noi am reuşit să controlăm situaţia în aşa fel încât să evităm această intervenţie, dar planul a rămas şi a fost realizat, din păcate pentru noi, cu succes în 2014, ceea ce ne dă dovada că nu putem avea aceste relaţii credibile cu Federaţia Rusă, pentru că pentru ei, de fapt, există discuţii doar pe tema zonelor de influenţă şi pe tema păstrării acestei influenţe şi modul de a administra aceste zone de influenţă. N-a existat niciodată un dialog bilateral cu Federaţia Rusă, un dialog de parteneriat, pentru că Ucraina niciodată n-a fost văzută de Federaţia Rusă ca un partener egal şi această egalitate n-a existat timp de zeci de ani, din momentul independenţei din 1991. Era limbajul de şantaj, ori limbajul de şantaj cu instrumente economice, cum ar fi gaz, comerţ bilateral şi alte mecanisme, ori chiar ameninţări directe, ceea ce vedem noi din 2014.

O încercare de a ieşi din zona de influenţă a Federaţiei Ruse s-a soldat pentru noi cu războiul cu acest stat vecin, ceea ce a dat şi semnal altora, pentru că această zonă de influenţă a Federaţiei Ruse cuprinde nu doar Ucraina. Şi Georgia este vizată şi Republica Moldova prin Transnistria şi alte state, fără să vorbim despre Kazahstan, nu vreau să le atingem, pentru că sunt totuşi relaţii bilaterale şi nu vreau să intru pe această direcţie. Dar, în opinia mea, era şi dovada că Rusia este gata şi este dispusă să-şi protejeze interesele. Există o dorinţă foarte mare a preşedintelui Putin de a reveni în acest club de mari puteri, de a reveni ca egal la masa celor şapte, de exemplu, dacă vorbim de G7 şi toate acţiunile Rusiei şi în Ucraina, şi în Georgia, şi în Siria reprezintă drept realizarea acestui obiectiv pentru a reveni Rusia în acest club al marilor puteri.

AGERPRES: De ce se tergiversează formarea unei Curţi Supreme Anticorupţie în Ucraina, deşi combaterea acestui flagel are o importanţă vitală pentru modernizarea ţării?
Oleksandr Bankov: Discuţiile pe această temă sunt destul de sensibile pentru că reformarea domeniului Justiţiei şi reformarea domeniului anticorupţiei reprezintă un element vital pentru Ucraina şi acest lucru nu intră în discuţie, adică este evident pentru toată lumea. Bineînţeles, ca în orice stat, există politica internă, care ţine de partide politice, care ţine de interesele acestor partide şi de necesitatea unui acord durabil şi stabil al tuturor forţelor politice implicate, ceea ce explică, practic, acest proces de negocieri care a durat destul de mult. Am ajuns să avem deja comisia care va alege judecători pentru această Curte, statutul a fost aprobat. Suntem în proces de a implementa ceea ce ne-a fost recomandat şi de Uniunea Europeană şi de alţi parteneri şi de FMI, adică de toate organizaţiile care ne ajută şi ne susţin momentan şi ne susţin şi pe parcursul acestei lupte anticorupţie. Când vorbim despre reforme care sunt globale la nivelul ţării şi cuprind mai multe domenii din viaţa internă, aceste reforme nu sunt niciodată uşor de implementat. De aceea, cred că Ucraina a făcut succese şi progrese majore, în sensul că în patru ani de zile, din 2014, având necesitatea protejării ţării, în mod direct folosind armata şi luptând pentru independenţă şi pentru protejarea teritoriului, plătind 5% din PIB pentru Armată, a reuşit cu succes să atingă aceste obiective în reformele domestice sau interne, inclusiv în domeniul de luptă anticorupţie.

AGERPRES: Ucraina a cerut Uniunii Europene să impună sancţiuni împotriva fostului cancelar german Gerhard Schroeder, considerat cel mai puternic lobby-ist al lui Putin în lume. La ce vă aşteptaţi mai exact, având în vedere că Schroeder este preşedintele Consiliului de administraţie Rosneft şi preşedinte al Consiliului de supraveghere al Nord Stream în serviciul Gazprom?
Oleksandr Bankov: Nu a fost o solicitare oficială, a fost o discuţie pornită de către experţi, de către societatea civilă, în ceea ce priveşte posibilitatea includerii domnului Schroeder pe lista celor sancţionaţi de Uniunea Europeană pentru susţinerea directă, inclusiv prin mijloace financiare, a acţiunilor Federaţiei Ruse care vizează destabilizarea Ucrainei. Eu cred că cel mai bun răspuns a fost dat de ministrul de Externe ucrainean, care a menţionat pe Twitter că el n-a pornit această discuţie, el nu va solicita acest lucru, dar trebuie să fim vigilenţi la toate elementele, la toate persoanele care momentan reprezintă structuri din Federaţia Rusă, inclusiv cele private, semi-private, publice-private, inclusiv şi cetăţeni străini care fac parte din echipe de conducere. Ceea ce înseamnă că orice acţiune, făcută de o instituţie publică sau privată dintr-un stat, care are drept consecinţă destabilizarea situaţiei dintr-un stat vecin sau crearea unor ameninţări faţă de staul vecin, trebuie analizată inclusiv din punctul de vedere al normelor internaţionale. Şi posibilitatea unor decizii rămâne în competenţa celor care reprezintă Comisia Europeană şi foruri UE care au ca sarcină aceste sancţiuni.

Eu aş spune că această discuţie reprezintă mai mult o dorinţă sau o solicitare socială, pentru că domnul Schroeder, ca fost cancelar german, având o postură destul de importantă pe plan global, este persoana care este vizată şi mediatic şi bineînţeles că aceste iniţiative pot fi lansate împotriva oricui care face parte din anumite structuri. Dar ca să nu tragem concluzii nejustificate şi ca să nu aducem acuzaţii unor persoane fără dovadă, situaţia trebuie analizată conform procedurilor care sunt transparente şi clare, stabilite de partenerii noştri din UE, în ceea ce priveşte sancţiuni UE împotriva Federaţiei Ruse, persoanelor fizice şi juridice. Şi la noi există legislaţia privind sancţiuni şi, conform procedurii stabilite, şi la noi poate fi analizată această posibilitate, dar eu nu am date că a fost vreo propunere oficială lansată către Bruxelles sau către alte capitale partenere.

AGERPRES: Se intenţionează privatizarea sistemului de transport al gazelor. De ce?
Oleksandr Bankov: Este parte a reformei energetice pentru securizarea energetică a Ucrainei. Această reformă face parte din măsurile aprobate de către Ucraina pentru a se alinia acestui al treilea pachet energetic european. Sunt unele norme care au fost acceptate de către Ucraina pentru a conecta sistemul nostru sau pentru a include sistemul nostru de gazoducte în sistemul european. Având în vedere că la noi a existat o singură companie naţională, care a gestionat şi sistemul gazoductelor şi aprovizionarea cu gaze a entităţilor juridice şi populaţiei, în momentul de faţă suntem în proces de divizare a acestei companii. Vor fi create patru direcţii de menţinere a acestui sistem de gazoducte, de aprovizionare cu gaze şi s-a liberalizat şi piaţa, adică acest lucru prevede participarea sau intrarea directă pe piaţa ucraineană - şi de aprovizionare cu gaze şi de utilizare a acestui sistem de gazoducte - a unor jucători internaţionali sau europeni, inclusiv şi din statele vecine. Am lansat transparent procedura şi am lansat şi invitaţia Transgazului, de exemplu, pentru a participa la prima etapă de discuţii pe subiectul de condiţii şi de abordări pe care le are Ucraina faţă de liberalizarea şi managementul comun, împreună cu ţările UE, a sistemului nostru de gazoducte, care reprezintă, de fapt, un sistem vital pentru Europa, ţinând cont că prin Ucraina se face tranzitul şi aprovizionarea cu gaze a Europei, nu doar a Europei Estice, dar şi Centrale şi Vestice.

AGERPRES: Poate deveni Ucraina o rută de transport pentru gazele din Marea Neagră spre vestul Europei? Şi în ce condiţii?
Oleksandr Bankov: Da, chiar acest lucru se discută deja. Având în vedere că lucrările pe unele perimetre în Marea Neagră sunt în desfăşurare, Ucraina poate oferi un sistem foarte performant de gazoducte, dar nu numai de gazoducte, ci şi de depozite subterane. Ceea ce înseamnă că acest sistem ucrainean poate oferi posibilitatea de stocare a gazelor care provin inclusiv şi din perimetrul Mării Negre, pe care îl dezvoltă momentan şi România. Sistemele noastre, ale Ucrainei şi României, sunt interconectate. Trebuie văzute condiţiile tehnice, dar în general există posibilitatea transferului gazului din România în Ucraina, folosind aceste interconectoare. (...) Discuţia între Naftogaz şi companiile din România este în desfăşurare. Se discută momentan posibilităţile colaborării, pentru a aproviziona cu gazele care provin din România ţări, precum Polonia sau Slovacia, folosind sistemul ucrainean de gazoducte.

AGERPRES: Cum poate ajuta Ucraina la reducerea dependenţei Uniunii Europene de gazele ruseşti?
Oleksandr Bankov: Ucraina nu deţine resurse de gaze naturale. Reducerea dependenţei Europei, de fapt, depinde de găsirea unor noi surse de gaze sau unor noi surse de energie, pur şi simplu. Pentru că ori folosim sistemul ucrainean de gazoducte, ori construim Nord Stream 1, ori construim South Stream ori vom avea Nord Stream 2, tot sunt gazele care provin din Rusia. Fără să găsim diferite surse de aprovizionare, nu putem atinge obiectivul de a avea securitate energetică pentru Europa, sigură şi garantată. Aici cred că, în primul rând, statele care consumă cel mai mult gaz din Rusia trebuie să se uite la alte surse, diferite de cele ruseşti. Există un gaz lichefiat, există posibilităţi de aprovizionare din statele din Golf, Norvegia, sunt diferite opţiuni.

Din păcate, în logica actuală a evoluţiilor acestor relaţii cu Federaţia Rusă, în domeniul energetic Europa rămâne foarte dependentă şi chiar această dependenţă îngrijorează mai multe state din Europa, ceea ce a rezultat din discuţiile care sunt purtate acum la Bruxelles pe tema de amendamente la unele directive în domeniul gazelor. Ţările estice ale Uniunii Europene sunt vizate direct, pentru că ele au dependenţa cea mai mare. Dacă presupunem că Rusia va închide, de exemplu, aprovizionarea cu gaze prin teritoriul ucrainean, asta ar însemna că nici Polonia, nici Slovacia, nici Ungaria nu vor primi gaze deloc, ceea ce înseamnă că în 7-10 zile stocurile existente vor fi epuizate şi se pune problema de unde mai pot fi luate aceste gaze. E o chestiune foarte complexă, care trebuie analizată din toate punctele de vedere dar care trebuie să ia în considerare, în primul rând, diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze sau crearea unor surse alternative de energie, ceea ce se dezvoltă acum, în mod special ţările vestice, occidentale, cum este Olanda, de exemplu, care nu e foarte dependentă de gaze şi utilizează energia eoliană.

AGERPRES: În ce etape sunt discuţiile pentru realizarea canalului Bâstroe?
Oleksandr Bankov: Prima fază a acestui canal practic se menţine, mă refer aici la înţelegeri care au fost atinse pe acest proiect împreună cu România. Prima fază, care prevede o anumită adâncime, de 4,5 metri, lucrări de drenaj sau de adâncire, nu se realizează pur şi simplu pentru că problema a rămas, de fapt, nesoluţionată în complexitatea sa. Pot să vă spun că ultimele discuţii avute cu partea română pe acest proiect Bâstroe au fost în cadrul Comisiei mixte guvernamentale, anul trecut, în iulie. Aceste discuţii nu au fost foarte aplicate şi am stabilit să creăm un grup de lucru bilateral, care va analiza posibile soluţii, propuneri, evoluţii pentru acest subiect. De fapt, acest proiect nu se realizează momentan, canalul este natural şi este folosit, nu este un secret. Noi avem o colaborare foarte bună în ceea ce priveşte navigarea la Dunăre cu partea română, în cadrul Convenţiei de la Dunăre şi datele sunt furnizate aşa cum prevede această colaborare. Canalul este folosit de partea ucraineană, dar statutul acestui canal a rămas în discuţie. Pentru noi aceasta reprezintă o cale maritimă sau o cale internă, aşa cum de fapt trebuie să apară şi pe harta TEN-T, ceea ce înseamnă harta culoarelor de transport european, care include nu numai autostrăzi, ci şi căi ferate şi apele interne, pentru că nu putem nega faptul că acest canal, ca rută de acces din Marea Neagră către Dunăre sau viceversa, există. Dar statutul acestui canal rămâne în discuţii şi prevede dialogul cu partea română, ceea ce am propus în cadrul acestei comisii şi sper că anul acesta vom reveni la acest subiect şi vom începe discuţii pentru a găsi soluţii şi în această chestiune.

AGERPRES: Aţi vizitat câteva judeţe din România, ce oportunităţi de colaborare între companii din Ucraina şi România aţi identificat?
Oleksandr Bankov: Sunt multe. Ca să încep cu domeniul economic, aş dori să spun că în ultimii trei ani constatăm şi avem creştere semnificativă a schimburilor comerciale între Ucraina şi România. Motivul este şi intrarea în vigoare a Acordului de asociere şi zone de comerţ liber cu UE şi atractivitatea pieţei din România pentru companiile din Ucraina, în sensul că reprezintă partea integrantă a pieţei europene şi, din punct de vedere investiţional şi din punctul de vedere al deschiderii afacerilor pe teritoriul României, sunt multe posibilităţi şi oportunităţi. Interesul pe care îl constatăm creşte la fel, adică solicitările din mediul de afaceri din Ucraina sunt din ce în ce mai mari. Am ajuns, anul trecut, la o cifră de aproape 1,5 miliarde de dolari ca schimb comercial. Dacă vorbim despre diferenţa dintre import şi export, este în favoarea Ucrainei, dar asta este drept dovadă că piaţa din România încă nu este descoperită de firmele din Ucraina şi încă nu este prezenţa adecvată pe această piaţă. Din ultimele vizite pe care le-am făcut, (...) sunt condiţii foarte interesante pentru firmele din Ucraina şi cred că vom lucra, cu siguranţă, pentru a organiza nişte întâlniri şi să aducem delegaţii pentru a avea aceste întâlniri Business to Business cu reprezentanţii mediului de afaceri din România. Am planuri în aprilie să vizitez şi alte regiuni din România, regiuni vestice, centrale, pentru că oportunităţile pe care le vedem aici şi le identificăm sunt foarte importante şi pentru ţările vecine cu potenţial economic important. Încă nu am ajuns nici la jumătatea posibilităţii, eu sper că nu există capătul, fiind optimist, dar nu cred că suntem la jumătatea drumului pentru a dezvolta acest volum comercial de relaţii ale noastre.

AGERPRES: Spuneaţi, referindu-vă la modul în care este percepută minoritatea ucraineană din România, că se vede o "evoluţie de amploare". Credeţi că se poate spune acelaşi lucru şi despre minoritatea română din Ucraina?
Oleksandr Bankov: Vorbind de minorităţi, bineînţeles că legăturile între aceste minorităţi, între minoritatea şi statul mamă, sunt deja istorice şi tradiţionale, dar dincolo de zonă care este populată de autohtoni, de reprezentanţii minorităţilor, trebuie să mergem mai departe. Trebuie să existe o deschidere mai profundă ca să ne cunoaştem mai bine pentru că şi percepţia minorităţii naţionale depinde de percepţia ţării, pentru că prin percepţia Ucrainei este percepută şi minoritatea ucraineană aici, la fel este corect şi pentru minoritatea română din Ucraina. De exemplu, cei din zonele nordice ale ţării, din zonele sudice, ei percep şi minoritatea ca parte a acestei etnii prin imaginea României aşa cum este ea în Ucraina. Şi aici, ce am identificat, de fapt, de la începutul mandatului? Din păcate, lipsesc contactele interumane şi aici putem vorbi de orice nivel sau dimensiune: culturală, ştiinţifică, educaţională, turistică, economică. Lipsesc aceste contacte pentru prezenţa ţării, pentru deschiderea ţării şi pentru a prezenta această ţară şi în Ucraina şi la noi.

Pentru mine ca un punct prioritar al mandatului este să devenim mai apropiaţi, să ne cunoaştem mai bine, prin diferitele mijloace pe care ni le oferă lumea modernă, avem şi comunicaţii, putem organiza diferite conferinţe, chiar fără să ne deplasăm, dar trebuie să avem contact între poporul român şi ucrainean, în aşa fel încât să nu ne limităm doar de percepţia creată, din păcate, de televiziune sau de mass-media, care, în foarte multe cazuri, pur şi simplu prezintă ştirile aşa cum sunt. Dar aceste ştiri au şi efect negativ, reflectând realităţi, dar realităţi negative. Ucraina este percepută ca ţara în război cu Rusia şi, în mai multe cazuri, această percepţie este de fapt negativă sau cu un efect nesigur pentru cei care chiar vor să viziteze, dar nu ştiu cât de sigură este, de exemplu, zona Odessei, Kievului. (...) Aici ne trebuie această pătrundere reciprocă, ca să găsim, ca să ne deschidem unii pentru alţi şi să constatăm, de fapt, că şi România şi Ucraina reprezintă două ţări vecine care sunt şi frumoase sunt şi bogate. Sunt, bineînţeles, legate de istoria comună, de comunităţi comune care fac aceste poduri de conexiune, dar care nu sunt suficiente pentru, totuşi, prezentarea ţării pe plan naţional.

AGERPRES: Aţi declarat că doriţi să aduceţi România mai aproape de Ucraina prin turism şi prin colaborări bilaterale, prin participarea la evenimente de amploare. La ce v-aţi gândit mai exact?
Oleksandr Bankov: În domeniul turismului, am reuşit deja să facem progrese în convenirea acordului bilateral de colaborare. A fost la Kiev, în decembrie anul trecut, o întâlnire a grupului de lucru la nivelul ministerului de resort din Ucraina şi din România. Ne gândim acum să avem o vizită în România, dar să fie cu participarea agenţilor din domeniul turismului. Deja este o bună tradiţie pentru ucrainenii care vin în zona montană a României pentru a sărbători de Crăciun, după Revelion. Aceste tendinţe există, trebuie doar să le sprijinim şi să le creştem, în aşa fel încât să le dăm o amploare. În alte domenii, sunt planurile unor activităţi culturale, dar fără să ne limităm la zonele limitrofe, care sunt tradiţionale pentru acest fel de evenimente.

Ne gândim şi la Zilele culturale ucrainene, ori la Bucureşti ori în alte oraşe, cu filme, cu muzică, cu gastronomia ucraineană. Şi aici am o idee să facem un fel de master-class cu nişte chefi din Ucraina şi aducem şi nişte chefi din România la Kiev, în centrul ţării, unde există un singur restaurant moldovenesc - moldovenesc, nu e românesc -, la Kiev, cu mâncarea tradiţională română. Dar, de exemplu, aici, în România, nu există niciun restaurant care ar oferi, nu vorbesc de restaurantul ucrainean, dar măcar un restaurant care ar oferi gustări din ţara vecină, de specialitate, ceva de genul ucrainean pur, ca să puteţi gusta şi gastronomia din vecinătate. Sunt mai multe proiecte, unele necesită şi fonduri, care sunt destul de modeste, ţinând cont de situaţia noastră internă şi necesitatea finanţării în primul rând a armatei, în al doilea rând, a reformelor şi mai departe, dar ţine mai mult de creativitate. Se pot face foarte multe lucruri şi le pregătim acum, le facem şi le vom face şi în continuare pentru că ne ajută foarte mult deschiderea în primul rând a României.

Eu, de fiecare dată când mă duc în alte judeţe şi am discuţii cu autorităţi locale, la universităţi, la centre de turism, de exemplu, de informare, cu foarte mare plăcere constat faptul că această deschidere şi disponibilitatea de a colabora nu este una declarativă, nu este protocolară, este foarte departe de a fi aşa. Este, într-adevăr, o dorinţă de a cunoaşte mai bine ce înseamnă Ucraina, ce înseamnă poporul ucrainean, ce înseamnă tradiţiile, gastronomia, cultura ucraineană. Nu vreau să fac comentarii de ce în 25-26 de ani de relaţii diplomatice între noi, n-am reuşit să găsim formula prin care vom susţine aceste legături, le vom întări, le vom duce mai departe. Au fost motive obiective şi subiective, dar fără să revenim la istoria contemporană a relaţiilor noastre, trebuie să mergem mai departe şi ca punct de reper, în ultimii trei ani avem de fapt susţinerea necondiţionată de către România a Ucrainei, atât pe plan politic în ceea ce priveşte parcursul nostru pro european, NATO, reforme, cât şi pe planul populaţiei, pe planul societăţii civile. Există şi dorinţa de a cunoaşte mai bine, există şi deschiderea de a face ceva, există interesul oamenilor de afaceri. Şi acest interes este destul de concretizat în unele domenii, chiar sunt negocieri deja pe anumite proiecte bilaterale în formatul business to business, chiar fără implicarea autorităţilor publice ceea ce într-adevăr mă bucură, pentru că eu cred că procesul de cooperare economică, comercială, trebuie să aibă loc în formatul foarte liberalizat şi statul trebuie să vină doar cu sprijinul de promovare şi susţinere şi nu cu administrarea acestui proces.

AGERPRES: Anul acesta, România celebrează 100 de ani de la Marea Unire. Ce înseamnă conceptul de unitate pentru Europa de astăzi?
Oleksandr Bankov: Nu doar astăzi, dar şi pe viitor va fi actual acest concept de unitate în diversitate. Dacă vorbim de Europa, este un proiect, probabil cel mai important pe acest continent, Uniunea celor 28, momentan, de ţări care sunt foarte diferite, foarte departe unii de alţii, dar sunt foarte uniţi prin valorile comune şi aceste valori sunt şi simple, dar şi uneori greu de aplicat. Totuşi, Uniunea Europeană are această unitate în sensul valorilor comune, în sensul intereselor comune şi în sensul abilităţii de a se înţelege în cadrul instituţiilor, în cadrul Uniunii. Şi, de fiecare dată, cât de dificile ar fi discuţii pe diferite subiecte sensibile, foarte sensibile pentru unii membri sau alţii, noi am văzut totuşi soluţia care a fost atinsă. E un model de urmărit, un model de aplicat şi un model care aduce şi avantaje pentru cei care acceptă aceste reguli de joc.

Centenarul probabil e cea mai importantă dată pentru România şi va şi rămâne, având în vedere că e centenar şi la anul veţi avea doar 100 şi un an şi mai departe. Este un an important din punctul de vedere, în primul rând, al unităţii naţiunii şi unităţii românismului ca atare. Eu cred că este o posibilitate şi o oportunitate pentru România de a demonstra succesele sale, de a se prezenta şi pe plan internaţional ca o ţară cu o adevărată istorie de succes, cu toate că aţi trecut prin perioade destul de grele în istoria acestui Centenar, dar aţi reuşit să atingeţi, chiar dacă încă nu sunt atinse în totalitate obiectivele ţării, dar aţi reuşit să faceţi progrese enorme, care trebuie pur şi simplu, probabil, şi lăudate, de ce nu, dar şi prezentate celor pentru care România reprezintă şi ţara maternă, referindu-mă la comunităţi din afara României, ca un exemplu de dezvoltare, ca un exemplu de unire a ţării, nu în sensul teritoriilor, pentru că se vorbeşte foarte mult despre reunirea, despre recrearea Marii Românii. Eu n-aş vorbi de frontiere, pentru că este o discuţie pe un teren foarte alunecos, care provoacă reacţii şi nedorite şi nepotrivite.

Eu aş vorbi despre spaţiul care reprezintă România, spaţiul acestui românism în sensul regional, în sensul poate şi mai mare decât a fost România Mare. Ceea ce poate aduce România şi pe plan regional şi pe plan european ca atare şi ceea ce poate aduce România pentru cei care se autoidentifică ca fiind români etnici din alte state pentru că, e un an potrivit, anul acestui centenar, pentru a face unii paşi concreţi şi pentru susţinerea acestui spaţiu român şi pentru a prezenta probabil în cel mai larg mod istoria de succes a României. Probabil cam atât. Eu am citit în presă declaraţiile domnului preşedinte Iohannis, care a spus că el nu doreşte să fie doar festivitatea, trebuie să aibă şi conceptul şi conţinutul concret. Şi chiar aici cred că încadrează în ceea ce a spus şi domnul preşedinte, acest conţinut nu trebuie să fie legat doar de istorie, dar trebuie să fie legat, în primul rând, de situaţia contemporană şi viitor. (...) O parte care este ceea ce a fost cu România şi ce s-a întâmplat în acest Centenar, în aceşti 100 de ani, dar un accent mai mare trebuie pus pe ce se va întâmpla în viitor, deci încă, să spunem, 100 de ani împreună, împreună cu toţi cei care reprezintă vecinătatea României, reprezintă nu doar etnia română ci şi prietenia cu România. Să privim cu optimism încă un centenar de dezvoltare, de creştere şi de succes în România. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Mirela Bărbulescu, editor online Andreea Lăzăroiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.