Ministrul Educaţiei Naţionale, Liviu Pop, a declarat luni, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că nu există nicio grabă în privinţa adoptării planurilor-cadru pentru învăţământul liceal, filiera teoretică, aflate în consultare publică, care nu îi aparţin, ci sunt elaborate de un institut coordonat de Academia Română, menţionând că acestea vor fi implementate doar după o dezbatere temeinică la nivel naţional.

 "Oficial sunt trei variante în dezbatere publică. În 24 ianuarie se termină dezbaterea publică, nu ne grăbeşte nimeni, pentru că aceste planuri-cadru vor fi implementate cu actuala generaţie de clasa a V-a. Nu avem astăzi elementele să spunem că şi generaţia de clasa a VI-a va intra pe aceste planuri-cadru. Nu înseamnă că va rămâne una dintre cele trei variante, s-ar putea să apară şi a patra variantă, de aceea am pus în dezbatere publică aceste planuri-cadru. Oficial sunt câteva sute de propuneri, fondul rămâne acelaşi: ce vrem să facem în cele 30 de ore cu elevii de la liceu, care este idealul educaţional, cum arată profilul absolventului de liceu, filieră teoretică, din România. Urmează şi la filiera tehnologică să intrăm în dezbatere publică cu planurile-cadru. (...) Nu a făcut ministrul Educaţiei aceste modele, e o comisie coordonată de Academia Română, sunt profesori cu experienţă care au contribuit. De îi aceea invit pe toţi cei care vor, să se implice în dezbateri ample pe acest subiect", a subliniat ministrul Educaţiei.

Pop a precizat că nu a înţeles reacţiile celor care "nu au citit planurile-cadru, doar că au luat un titlu de presă şi l-au aruncat în piaţa publică", întrucât rolul dezbaterii publice este acela de a veni cu argumente.

În luna decembrie, Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) au lansat o primă etapă a procesului de consultare publică privind planurile-cadru pentru învăţământul liceal, filiera teoretică, prin prezentarea a trei variante.

Potrivit iniţiatorilor, cele trei variante supuse consultării au fost construite pornind de la competenţele ce urmează a fi dobândite de elevi la finalul claselor a X-a şi a XII-a, aşa cum sunt definite de profilul absolventului.

Variantele de proiect urmăresc eliminarea unor incoerenţe/dezechilibre existente în actualele planuri-cadru şi dezvoltarea unor oferte educaţionale care să corespundă aşteptărilor elevilor ce au optat pentru un anumit profil/specializare. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş; editor: Nona Jalbă, editor online Ada Vîlceanu)