Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, a transmis joi ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, proiectele de acte normative prin care au fost modificate legile 303/2004, 304/2004 şi 317/2004 pentru a fi prezentate ambasadorilor.

Iordache i-a transmis lui Meleşcanu mai multe documente, printre care unul în care sunt prezentate modificările la legile Justiţiei, cele trei proiecte de modificare a legilor menţionate, precum şi versiunea lor în limba engleză.

Forma finală a modificărilor la legile Justiţiei, ce a rezultat în urma dezbaterilor din Parlament, reprezintă în proporţie covârşitoare propuneri aparţinând Consiliului Superior al Magistraturii şi asociaţiilor profesionale, se menţionează în documentul de prezentare a modificărilor celor trei legi ale Justiţiei - Statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi organizarea şi funcţionarea CSM.

De asemenea, documentul precizează că, "din 2004, de când s-au adoptat cele trei legi ale Justiţiei, şi până în prezent, acum este prima dată când modificările la aceste legi se fac prin procedură parlamentară transparentă, prin dezbateri publice şi cu implicarea tuturor părţilor interesate".

Documentul motivează necesitatea modificării celor trei legi, menţionând traseul legislativ al acestora.

Astfel, cele trei legi, adoptate în 2004, au fost modificate în 2005 prin asumarea răspunderii Guvernului, fără nicio dezbatere publică sau parlamentară, primind atunci şi aviz negativ din partea CSM.

"Cele trei legi şi-au dovedit limitele de-a lungul timpului, trebuind a fi adaptate noilor realităţi şi nevoi socio-juridice, care sunt cu mult diferite de cele avute în vedere în 2004, la data adoptării lor. Astfel, spre exemplu, în tranziţia de la comunism la democraţie un rol important l-a avut reforma în Justiţie. Sub aspectul carierei judecătorilor şi procurorilor, această tranziţie s-a tradus prin susţinerea unui sistem bazat pe judecători foarte tineri, cărora li s-a permis să acceadă extrem de rapid în carieră, într-un mod nemaiîntâlnit în alte state europene (la 23 - 24 de ani un tânăr ajunge judecător, apoi până la 30 - 35 de ani ajunge la curtea de apel, unde pronunţau şi hotărâri definitive, iar promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se făcea şi la 35 - 40 de ani). Dacă acest fapt a fost justificat la acea dată de tranziţia de la comunism la democraţie, în prezent este necesară o reaşezare a sistemului pe criterii ce au în vedere şi experienţa de viaţă şi profesională a magistraţilor, precum şi familiarizarea lor cu toate aspectele ce ţin de celelalte profesii juridice", se arată în documentul citat.

De asemenea, documentul de prezentare mai menţionează că "forma legilor Justiţiei în vigoare a permis o interferenţă prea mare a carierei judecătorilor cu cea a procurorilor, funcţiile acestora suprapunându-se de foarte multe ori în mentalul colectiv".

"Acest fapt a pus însă probleme nu doar la nivel de imagine, ci şi în mod concret, conducând la o apropiere prea mare a judecătorilor faţă de procurori şi invers, fapt ce a devenit îngrijorător în momentul în care s-a reflectat în modul în care judecătorii soluţionau cererile procurorilor. Un studiu efectuat recent a relevat faptul că, între anii 2010 - 2015, instanţele româneşti au admis cererile procurorilor privind interceptările în proporţie covârşitoare, şase curţi de apel admiţându-le în proporţie de 100%", menţionează documentul citat.

De asemenea, o altă problemă identificată a fost cea a reglementării răspunderii materiale a judecătorilor şi procurorilor pentru erorile judiciare.

"În ultimii ani, România conduce în Uniunea Europeană topul negativ în ceea ce priveşte condamnările la CEDO pentru încălcarea articolului 6 din Convenţie şi, în ciuda acestui fapt, niciun magistrat nu a răspuns până acum material sau disciplinar pentru încălcări grave ale drepturilor fundamentale ce au generat erori judiciare. Acest fapt a relevat neajunsurile legislaţiei actuale. Lipsa efectivă a răspunderii judecătorilor şi procurorilor a făcut ca în prezent, conform mai multor sondaje de opinie, peste 80% dintre români să îşi dorească o răspundere a magistraţilor", subliniază textul citat.

Totodată, documentul mai menţionează că prevederi extrem de importante din lege, precum procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sau proceduri disciplinare, au fost declarate neconstituţionale de către CCR, impunându-se intervenţia urgentă a legiuitorului. 

 

AGERPRES/(AS - autor: Dana Piciu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Irina Giurgiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.