COD GALBEN: 15-11-2019 ora 23 Intre 23:20 si 02:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Galaţi, Județul Vaslui; COD GALBEN: 15-11-2019 ora 23 Intre 23:15 si 02:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Bacău, Județul Galaţi, Județul Neamţ, Județul Vrancea; COD GALBEN: 15-11-2019 ora 23 Intre 23:00 si 02:00 se va semnala local ceață care reduce vizibilitatea sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Ialomiţa, Județul Ilfov; COD GALBEN: 15-11-2019 ora 21 Intre 21:30 si 02:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Constanta, Județul Tulcea; COD GALBEN: 15-11-2019 ora 21 Intre 21:00 si 02:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului, cu viteze care vor atinge local 55...65 km/h. in Județul Caraş-Severin; COD GALBEN: 15-11-2019 ora 21 Intre 21:00 si 02:00 se va semnala ceață care reduce vizibilitatea local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Călăraşi;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene nu este despre un ministru, despre un minister sau un guvern, ci trebuie să fie a fiecărui român care să simtă ce înseamnă această oportunitate, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

El a vorbit despre dosarele majore ce vor reveni României în 2019, dar şi despre provocările în crearea unui aparat care să pregătească acest moment.

"Pe lângă discuţia despre Brexit şi viitoarele relaţii, cu siguranţă cadrul financiar multianual, mai exact bugetul viitor al Uniunii Europene reprezintă dosarul cel mai important", a punctat ministrul delegat.

Negrescu a mai spus că, la nivel intern, în ceea ce priveşte pregătirea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, se fac eforturi pentru crearea unui corp de funcţionari publici. Preşedinţia va cuprinde evenimente în întreaga ţară şi îi va implica pe cetăţenii români în toate deciziile legate de această misiune.

 


Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: România va prelua preşedinţia Consiliului UE în 2019 când Brexit-ul este prevăzut să se fi terminat sau să fie în curs de încheiere. Pentru ţara noastră, 2019 este an electoral - alegeri prezidenţiale. În acest context, care va fi mesajul României la preluarea preşedinţiei Consiliului UE?
Victor Negrescu: Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene reprezintă un moment important pentru ţara noastră. Este pentru prima dată când vom deţine această această preşedinţie şi este important să arătăm că vom reuşi timp de şase luni să ne comportăm adecvat, arătând ce are de oferit ţara, dar mai ales contribuind la facilitarea consensului în plan european. Rolul unei preşedinţii este de a convinge statele membre să vină cu o viziune comună în relaţia cu celelalte instituţii europene, pentru a prezenta punctele noastre de vedere şi a le susţine în raport cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European. Plecând de la aceste premise, rolul unei preşedinţii este de a facilita consensul, de a fi un mediator imparţial. Credem că alegerile europarlamentare care vor avea loc în toată Europa nu vor afecta preşedinţia noastră. De fapt, aceste alegeri vor avea loc pe finalul preşedinţiei noastre şi este important să fructificăm ce avem de făcut pe perioada preşedinţiei. Mă refer aici la finalizarea dosarelor active şi la iniţierea unor noi măsuri, noi proiecte care vor caracteriza Europa de atunci încolo. Practic, pe perioada preşedinţiei noastre vor fi mai multe momente importante - momentul Brexit, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană - şi este important ca noi să finalizăm acest proces de negocieri şi eventual să începem negocierile privind viitoarele relaţii. De asemenea, o să trebuiască să vorbim despre ceea ce înseamnă proiectul viitor al Uniunii Europene. De fapt, estimăm noi că dezbaterile vor fi finalizate până atunci şi Summitul de la Sibiu, care va avea ca temă strategia Uniunii Europene pentru perioada 2019 - 2024. Va fi prilejul de a veni cu o nouă viziune despre Europa. Evident, au existat crize şi pe perioada altor preşedinţii - criza economică, criza migraţiei. Aceste întâmplări pot afecta preşedinţiile, însă, în cazul nostru, sunt situaţii predictibile şi pe care le integrăm în programul de pregătire şi de desfăşurare a activităţii noastre.

AGERPRES: Din calculele preliminare, care credeţi că sunt dosarele mari pe care le va primi România în 2019?
Victor Negrescu: Pe lângă discuţia despre Brexit şi viitoarele relaţii, cu siguranţă cadrul financiar multianual, mai exact bugetul viitor al Uniunii Europene reprezintă dosarul cel mai important. Pe perioada preşedinţiei noastre se intenţionează, cel puţin în momentul de faţă, să finalizăm aceste negocieri între statele membre, practic să discutăm despre viitorul cadru financiar pe următorii, sperăm noi, şapte ani. Acesta este punctul nostru de vedere: să căutăm să identificăm cele mai bune politici europene care pot fi susţinute în plan european şi cele mai bune măsuri. Evident, noi trebuie să jucăm rolul de mediator. Dar avem şi propria noastră viziune, mă refer aici la menţinerea politicii de coeziune sau a politicii agricole comune. Nu va fi uşor. Odată cu ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, bugetul european comun va fi afectat. Va avea un impact, va fi cu siguranţă redus şi este important să găsim soluţii. Şi asta este menirea României. Şi nu doar aşteptăm preşedinţia. Deja suntem implicaţi activ în procesul acesta de negociere a viitorului buget european, avem echipele definite, negociatorii definiţi, am discutat deja cu statele membre. Suntem consideraţi o ţară semnificativă în acest proces de negociere şi credem noi că acest dosar va fi unul extrem, extrem de important pe perioada preşedinţiei noastre. Suplimentar, vorbim de această strategie, pe 2019 - 2024, care va determina viitorul mandat al următoarei comisii şi următorului parlament european. Noi estimăm că perioada 2019 - 2024 va fi o perioadă de tranziţie. De aceea, dosarul, acel document de lucru care va fi aprobat la Sibiu, este un document central pentru viitorul Europei şi este important să fim implicaţi în acest proces de definire a acestei strategii viitoare a Uniunii Europene.

AGERPRES: Cum transmiteţi în ţară mesajul că România, în 2019, va fi mediator european şi nu va pune pe masă dosarele interne? Pentru că în România lucrurile sunt văzute foarte personal: "Da, dar avem probleme pe Sănătate'', ''da, dar avem probleme pe plan intern cu corupţia". Cum veţi transmite acest mesaj? România va vorbi despre Europa, dar nu va vorbi despre ea însăşi?
Victor Negrescu: Menirea unei preşedinţii este să vorbească despre Europa şi despre rolul pe care acea ţară care deţine preşedinţia îl are în Europa. Noi despre aceste lucruri vrem să vorbim - despre viitorul Europei, despre ceea ce are de oferit România şi mai ales ce au de oferit românii întregii Europe. De aceea, logica pe care mergem e să axăm priorităţile noastre pe nevoile cetăţeanului, să punem cetăţeanul în prim-plan, să încercăm să convingem partenerii noştri europeni că politicile europene trebuie să meargă mai mult în direcţia intereselor manifestate de cetăţeni. Şi dacă este să evaluăm acest lucru vedem că cetăţenii sunt interesaţi de educaţie, sunt interesaţi de sănătate, de politici coerente în plan european care, probabil, ar putea să fie mai bine susţinute de ceea ce se decide la Bruxelles. Din păcate, în prezent, Educaţia şi Sănătatea nu reprezintă elemente aflate sub competenţa Uniunii Europene şi am considerat că printr-o mai bună comunicare putem veni cu soluţii oportune pentru cetăţeni. Trebuie să fructificăm acest moment de pregătire şi pentru a-i informa pe români ce înseamnă Uniunea Europeană, ce înseamnă aceste instituţii.

Noi nu vom deţine preşedinţia Uniunii Europene, ci a unei instituţii a Uniunii Europene, care se numeşte Consiliul Uniunii Europene, practic instituţia care reprezintă interesele statelor membre. Rolul preşedinţiei este de a pune statele la aceeaşi masă şi de a genera un consens care ulterior este negociat cu reprezentanţii Comisiei Europene şi reprezentanţii Parlamentului European într-un proces numit trialog, care generează punctul de vedere final al Uniunii Europene. De aceea, pentru a îmbunătăţi această comunicare avem în vedere, pe de o parte, pentru tineri, de a realiza un material informativ, un fel de manual-document, care ar urma să fie transmis în şcolile din România pentru ca tinerii să beneficieze de o informare corespunzătoare despre ce înseamnă această preşedinţie. Ulterior, folosind orice prilej în comunicarea cu media despre ce înseamnă acest demers, dar şi prin conferinţele publice - şi am făcut, deja, în ultimele şase luni foarte multe dezbateri - noi vrem să ducem dezbaterile astea la firul ierbii, în rândul cetăţenilor, nu doar la nivelul cunoştinţelor superioare, ci la nivelul fiecărui cetăţean, oriunde s-ar afla. De aceea, am luat această decizie de a organiza, pe perioada preşedinţiei noastre, evenimente în toată ţara. Pentru a marca nevoia ca fiecare cetăţean român să simtă că deţine această preşedinţie.

Cred sincer că această preşedinţie nu este despre un ministru, nu este despre un minister sau un guvern. Această preşedinţie trebuie să fie a fiecărui român şi fiecare român trebuie să simtă ce înseamnă acest lucru şi mai ales să simtă ce înseamnă această oportunitate şi această instituţie. De fapt, o preşedinţie care este percepută eficientă sau de succes este acea preşedinţie care reuşeşte să treacă peste interesele imediate proprii şi reuşeşte să genereze un consens european care ulterior să fie implementat. Dacă noi mergem pe agenda noastră doar cu interesele proprii, poate pe unele dintre ele le vom promova, şi chiar intenţionăm să promovăm anumite obiective ale noastre, naţionale, dar dacă vom face doar acest lucru vom genera foarte puţine rezultate. Iar noi preferăm să ne concentrăm pe rezultate, adică să integrăm în interesul comun şi punctele noastre de vedere.

Un interes ar putea fi cel referitor la protecţia dreptului la muncă a cetăţenilor europeni, libera circulaţie a cetăţenilor europeni inclusiv, poate, o discuţie privind Spaţiul Schengen. Sau am putea vorbi de chestiuni mai punctuale, precum Strategia Dunării - interesul nostru ca Dunărea să devină navigabilă şi să folosim întregul potenţial în regiunea Dunării. Deci, putem împinge la nivelul interesului european şi punctele noastre de vedere, folosind acest mecanism absolut necesar pentru o preşedinţie - de a fi un mediator imparţial.

 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


AGERPRES: La nivel intern, aţi ridicat problema calităţii funcţionarilor publici pentru crearea acestui ''aparat'' care să se ocupe de pregătirea preluării preşedinţiei. Care au fost provocările cu care v-aţi confruntat?
Victor Negrescu: Credem sincer că o preşedinţie de succes este o preşedinţie profesionistă. Deci, trebuie să abordăm foarte adecvat acest moment. Cei care vor arăta de ce e în stare România sunt funcţionarii publici care vor participa la nenumăratele grupuri de experţi organizate în marginea acestei preşedinţii. Vorbim de 200 - 250 de grupuri de lucru, cu 250 de reuniuni în ţară, dar aproximativ 1.400 de reuniuni de lucru la Bruxelles. Aceşti funcţionari publici vor transmite mesajul despre România, despre ce înseamnă România şi ce poate face România pentru Europa. De aceea, este foarte important să fie foarte bine pregătiţi şi trebuie să subliniez acest lucru. Am constatat că acea generaţie de funcţionari publici care au muncit din greu pentru a duce ţara în Uniunea Europeană, din păcate, a dispărut din sistemul public din România. Au mai rămas foarte puţini. O parte au mers către instituţii europene, o parte au ieşit la pensie. Astăzi ne aflăm în situaţia în care trebuie să reclădim acest corp de elită al funcţionarilor publici specializaţi în afaceri europene. De aceea, am început deja, de două luni, un program de formare adecvat, cu resurse interne, resurse naţionale, urmând ca ulterior să folosim experienţa unor profesionişti din partea Comisiei Europene şi a Consiliului. Avem în perspectivă - şi chiar este elaborat deja - un program-cadru pentru creşterea capacităţii administrative în domeniul Afacerilor Europene cu experţi străini specializaţi în ceea ce înseamnă preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi acesta va fi pentru noi un prilej să creştem această capacitate.

Am lansat mai multe apeluri publice, concursuri la nivelul Ministerului Afacerilor Externe şi toate ministerele vor recruta suplimentar un număr de experţi extrem de specializaţi pe dosarele europene, pentru a fructifica ceea ce cunosc în activitatea noastră. Vorbim peste 100 - 150 de persoane care urmează să vină în sistemul public pentru a ne sprijini în acest demers. Am gândit mecanisme prin care putem beneficia de pe urma expertizei care există la nivelul instituţiilor europene. Printr-o serie de acorduri vom putea beneficia de un număr de funcţionari care să ne sprijine pe perioada preşedinţiei. Am identificat o bună parte din aceşti funcţionari, unii dintre ei români, care să vină cu ajutorul instituţiilor europene să lucreze alături de noi - fie aici, fie la nivelul reprezentanţei, fiindcă foarte multe activităţi vor avea loc acolo. Căutăm oameni care dau dovadă de potenţial prin programul de voluntariat care urmează să fie lansat, sau programul de internship remunerat care va fi lansat în plan naţional de îndată ce legea internship-ului va fi finalizată.

Vor continua aceste apeluri publice. Uneori mai sunt anumite limite - de exemplu faptul că orice tip de recrutare trece prin legislaţia actuală care presupune concursuri, competiţii şi mecanisme foarte transparente. Chiar dacă am identifica o persoană care are un nivel de expertiză superior, nu-l putem aduce imediat fără să lansăm un apel public la care acea persoană trebuie să participe într-o manieră transparentă. Noi ţinem foarte mult la acest criteriu al transparenţei, dar facem şi un proces de selecţie în sistemul public din România. Căutăm să aducem cei mai buni funcţionari publici din sistemul public şi acelaşi lucru în face şi Reprezentanţa. Fiecare instituţie în parte are această menire - de a atrage cele mai bune resurse - şi rolul nostru este să îi coordonăm pentru a ne asigura că oameni capabili participă la acest proces. Dar e important de subliniat că dincolo de acţiunea noastră, care ocupăm vremelnic funcţii publice, focusul acestei preşedinţii va fi deţinut de funcţionarii publici, oameni care sunt apolitici, care îşi fac munca de zi cu zi şi în care investim să şi-o facă şi mai bine în continuare.

AGERPRES: La nivelul preşedinţiei se vorbeşte şi de comunicarea interministerială. Care au fost provocările?
Victor Negrescu: Se vorbeşte din ce în ce mai mult despre nevoia de bună coordonare. Pentru a face faţă acestei provocări ne-am folosit de acest mecanism. Vorbim de sistemul de coordonare în domeniul afacerilor europene. În fiecare săptămână avem o şedinţă la care participă toate ministerele - la nivel de secretar de stat - pentru a ne coordona mai bine şi am reuşit acest lucru. Şi au fost câteva provocări. De exemplu, am remarcat cu tristeţe cum anumite dosare europene extrem de importante nu aveau o instituţie coordonatoare. Mă refer aici la Pachetul Servicii. Exista o diviziune privind competenţele şi nu se ştia, la începutul mandatului meu, care este ministerul care coordonează acest proces al reprezentării României în negocierile privind Pachetul Servicii. Şi am clarificat aceste lucruri. Sunt undeva la 20 de dosare rămase restante de aproape 10 ani, care nu fuseseră clarificate. Ele au fost, cu sprijinul premierului, rezolvate în primele două luni ale mandatului meu şi astăzi ştim cine se exprimă, pe ce dosar. O să ne asigurăm să existe o şi mai bună coordonare pe viitor. Nu este un proces simplu, dar cu siguranţă trebuie să îl facem. Este vorba despre reprezentarea României şi este important să ieşim din această logică a intereselor secundare a diferitelor instituţii şi să vorbim despre ce putem să facem mai bine pentru a reprezenta România adecvat.

Sunt anumite instituţii care în România sunt sub coordonarea Parlamentului, în timp ce în alte state europene ele sunt sub coordonarea Executivului. Automat, acolo apare o problemă de reprezentare, dar o rezolvăm cu sprijinul Parlamentului României pentru a ne asigura că vom putea fi reprezentaţi adecvat în toate grupurile de lucru existente la nivel european.

AGERPRES: Puteţi vorbi de un buget al Ministerului pentru Afaceri Europene, cel puţin la nivelul anului viitor, şi care sunt priorităţile din acest punct de vedere pentru pregătirea preluării preşedinţiei?
Victor Negrescu: Pot vorbi despre logică. Logica este următoarea: vorbim despre un buget descentralizat. Am luat această decizie în urmă cu şase luni, la recomandarea echipei guvernamentale, de a duce bugetul acesta către ministerele care vor avea activitate pe perioada preşedinţiei. Fiecare minister va organiza evenimente proprii, fiecare minister va avea propriile acţiuni. Avem în prezent o agendă preliminară de acţiuni, cu un an înainte de preşedinţie, ceea ce înseamnă că suntem în avans faţă de calendarul oficial. Vorbim de aproximativ 250 de reuniuni, ştim perioada în care vor fi organizate şi chiar suntem într-un proces de consultare foarte activ cu autorităţile locale, pentru a pregăti deja aceste evenimente şi aceste acţiuni. În bugetul coordonat de Ministerul Afacerilor Externe se află şi chestiuni pe care noi le gestionăm, precum organizarea Summitului şi reuniunile ministeriale, dar şi la nivelul Reprezentanţei, şi nu aş vrea să ignorăm rolul important al Reprezentanţei, care are o autonomie în gestionarea acestor bani publici, care va avea activitatea de reprezentare la Bruxelles, acţiunile de promovare şi alte acţiuni extrem de importante. Vorbim de foarte multă transparenţă. În momentul de faţă bugetul urmează să fie aprobat de Parlament. Noi vom organiza o prezentare publică a acestui buget, prezentat de către funcţionarii care au realizat acest buget şi va fi prezentat pe site-ul de pregătire a preşedinţiei pentru a arăta că totul este disponibil şi totul este public. Personal, ţin foarte mult la acest grad de transparenţă. Cu siguranţă apelurile noastre vor parcurge şi vor respecta legislaţia în materie de achiziţii publice şi toţi potenţialii parteneri vor putea participa la acest proces.



AGERPRES: Aţi vorbit foarte mult despre implicarea cetăţenilor în acest proces de pregătire a preşedinţiei. Alegerea logo-ului preşedinţiei a fost un prim pas. Urmează motto-ul, dar şi un forum de idei pe această temă.
Victor Negrescu: Noi ne dorim foarte mult să permitem cât mai multor persoane să participe la această preşedinţie. Practic, vorbim de o democratizare a modului în care se definesc priorităţile noastre şi acţiunile noastre în plan european, mai ales ce înseamnă preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Este o abordare de jos în sus. Am luat această decizie, la nivelul ministerului nostru, de a schimba puţin logica tradiţională, de a impune cetăţenilor ce ar trebui să facă. Vrem să culegem opiniile lor. Un prim exemplu a fost modul în care a definit logo-ul. Practic, am realizat un concurs după model european. Am creat o comisie formată din 19 experţi de renume. Niciun politician, niciun funcţionar public nu a făcut parte din această comisie. Acest concurs a fost disponibil tinerilor. Am avut aproximativ 300 de aplicaţii la acest concurs. Un succes comparativ cu alte concursuri. Această comisie a selectat 19 logo-uri şi a votat în mare majoritate pentru logo-ul care a fost votat şi de cetăţeni. Aproximativ 10.000 de oameni au votat pentru logo-ul preferat. A fost un prilej pentru noi să amintim oamenilor de ce este important acest moment. Am avut un logo, o ilustraţie a unui drapel transformat în final în lup, un simbol prezent în toate mitologiile europene.

Uneori, în presă, a apărut o variantă care nu corespunde cu varianta finală, dar avem o poveste extrem de importantă. Avem un câştigător, un tânăr, un copil de 15 ani, crescut de o mamă singură, care a participat la acest concurs pentru că a considerat că i se dă şansa să spună propria viziune despre Europa. Şi viziunea sa despre Europa este că îşi doreşte o Europă puternică. Asta au spus tinerii. Asta au votat şi cred că e important să le dăm şansa tinerilor să spună ceea ce cred. Cred că nu ar mai trebui să mergem pe logica aceasta, că noi dictăm altora. Nu, mai ales dacă noi vorbim de viitorul Europei e important să le dăm lor puterea şi decizia să îşi prezinte opţiunea. Sper ca şi societatea, uşor-uşor, să îmbrăţişeze lucrul acesta. Pentru motto vom realiza o comisie de experţi. Am consultat deja Academia Română şi alte instituţii de cercetare foarte prezente în societatea românească. Această comisie este una din care fac parte foarte mulţi experţi dar, din nou, fără demnitari, fără politicieni (...). Pentru că lumea spunea "s-a influenţat". Dacă nu face parte niciun politician, este vorba de decizia experţilor sau a societăţii. La fel se va întâmpla şi pe partea de priorităţi.

În momentul de faţă am realizat trei procese de consultare internă. Am consultat instituţiile la nivel naţional, am consultat Parlamentul, am consultat toate grupurile politice, toţi europarlamentarii, toţi membrii din Comitetul Economic Social European, toţi membrii din Comitetul European al Regiunilor, care au venit cu opinii. De trei ori am avut acest proces de consultări şi am venit cu o listă de 100 de teme-cheie care vor fi supuse dezbaterii, în primă instanţă prin forumul menţionat de dumneavoastră. Acest forum de consultare publică e disponibil pe site-ul nostru. Acest forum este împărţit în 17 tematici, care sunt aferente Consiliului Uniunii Europene şi în cadrul Forumului vor exista, la finalul lunii ianuarie începutul lunii februarie, mai multe consultări, dar organizate. După ce realizăm acest proces de consultare cu experţii, vom face şi o serie de dezbateri publice în ţară pentru a culege cât mai multe opinii. Priorităţile nu le impune nimeni. Ele vin de la cetăţeni. Ei trebuie să participe la acest proces participând la aceste dezbateri, dar folosind şi un instrument online. Va exista un instrument online prin care ei pot completa şi să vină cu punctele lor de vedere. Este foarte important ca ei să participe. Este o oportunitate de a demonstra că românii sunt interesaţi de dimensiunea europeană a României şi sper să fructifice acest moment şi să fructifice acest deziderat al nostru de a construi lucrurile altfel (...). Cetăţenii trebuie să aibă patronajul şi acest lucru ne va permite să avem o preşedinţie care depăşeşte orice tip de obstacol sau interpretări, care pot fi uneori eronate.

AGERPRES: Din discuţiile cu reprezentanţii ţărilor ce au deţinut anterior preşedinţia, aţi extras lucruri de tipul "ce se face" şi "ce nu se face" în asemenea situaţii?
Victor Negrescu: Lucrăm foarte bine cu multe preşedinţii anterioare sau cele ce vor urma. Am avut contacte speciale cu preşedinţia malteză, mai ales cu preşedinţia Estoniei, care a trimis experţi în România pentru a dialoga, şi cu preşedinţia bulgară. Şi învăţăm câteva lucruri. De exemplu, am învăţat că atunci când vorbim de logo şi de motto există un foarte mare interes şi multe controverse care pot apărea. Am luat decizia de a transparentiza. Dar, de asemenea, inclusiv o chestiune simplistă precum cravatele care vor fi date către toţi participanţii. Va fi un element inedit. Toate preşedinţiile, există o tradiţie, oferă cravate participanţilor şi eşarfe doamnelor. Sunt în număr foarte mare. Vorbim de câteva mii de astfel de materiale. Poate există o apetenţă a media să sublinieze: "S-au cumpărat 10.000 de cravate. De ce? Au costat nu ştiu cât". Toată lumea face lucrul acesta, e o obligativitate şi am învăţat cum să comunicăm despre aceste elemente, în măsura posibilităţilor. Sunt şi astfel de elemente care uneori pot fi văzute pozitiv sau pot stârni controverse. Şi aceste detalii sunt importante pentru noi şi acele indicii ale insiderilor ne vor fi utile pe mai departe. Sperăm ca, cu ajutorul mass-media, să comunicăm adecvat despre aceste obligaţii ale noastre.

AGERPRES: Comunicarea de criză, în timpul preşedinţiei, în cazul în care va exista această situaţie, va fi făcută de Ministerul Afacerilor Europene sau de ministerele afectate de eventuala criză?
Victor Negrescu: Depinde de criză. Noi suntem sprijiniţi pe toată perioada preşedinţiei noastre de un secretariat foarte puternic, de secretariatul Consiliului, care ne pune la dispoziţie experţi cu care lucrăm strâns. Toate reacţiile noastre vor fi în coordonarea şi în foarte strânsă legătură cu acest secretariat. Este un secretar general care cunoaşte România, care va vizita România şi cu care lucrăm pentru a ne asigura că vom reacţiona adecvat în situaţii de criză. Ministerul Afacerilor Externe şi în mod special componenta de Afaceri Europene coordonează acest proces al exercitării preşedinţiei şi coordonarea va veni din partea noastră, cu sprijinul ministerelor de resort, în funcţie de criza care riscă să apară, dacă va apărea. Noi sperăm să nu apară o criză şi să putem gândi lucrurile în logica pe care am identificat-o până acum. Sperăm ca preşedinţia noastră să fie una extrem de predictibilă, care ne permite nouă să ne prezentăm ţara aşa cum ne dorim.

AGERPRES: Aţi spus în mai multe rânduri că nu aveţi mandat să vorbiţi despre problemele interne. Problemele noastre interne ce sunt în vizorul presei internaţionale sunt legate de corupţie. Miercuri, Comisia Europeană a activat articolul 7 pentru Polonia. Pe de altă parte, preşedintele Iohannis a spus că România riscă să ajungă în situaţia Poloniei. Cum comentaţi, din poziţia dumneavoastră, acest lucru?
Victor Negrescu: Premierul României este cel care prezintă punctul de vedere al Guvernului României pe astfel de subiecte, sprijinit de ministrul Justiţiei. Ei au autoritate de a vorbi despre astfel de aspecte, din punct de vedere al Executivului. Liderii partidelor politice, inclusiv partidul din care fac parte, au forţa şi puterea şi căderea să vorbească despre poziţia partidului din care fac parte. Eu doar reiterez şi preiau anumite elemente din dorinţa mea de a face o clară separare între preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi alte elemente de politică internă. Această preşedinţie reprezintă un moment în care vorbim despre Uniunea Europeană şi dosarele de acolo sunt elementele ce vor ghida activitatea noastră pe durata preşedinţiei. Trebuie să separăm foarte clar aceste lucruri. Vorbim de o preşedinţie dictată de interesele cetăţenilor, ieşind puţin din această logică.

Referitor la Polonia, trebuie să vă dau câteva detalii extrem de importante. În primul rând vorbim, în cazul Poloniei, de o serie de reforme realizate pe perioada ultimilor ani, aproape doi ani, reforme succesive, care au mers într-o anumită direcţie pe care Comisia Europeană o consideră inadecvată. Suplimentar, Polonia nu a reuşit să realizeze mecanismele de cooperare şi de comunicare cu reprezentanţii Comisiei Europene, uneori existând un blocaj destul de mare în această comunicare. În cazul României, trebuie să subliniez acest lucru, atât la nivelul Executivului, cât şi la nivelul celorlalte instituţii, a existat o comunicare permanentă cu reprezentanţii Comisiei Europene. Facem acest lucru de peste zece ani prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi dăm dovadă de foarte multă transparenţă. Ministrul Justiţiei a fost prezent la Bruxelles în nenumărate rânduri, aşa cum a fost şi premierul României şi eu pentru a comunica şi discuta despre tot ce se întâmplă, uneori cu răspunsuri mai bune, uneori cu răspunsuri mai puţin fructuoase, dar fiind acolo prezenţi. Deci, o situaţie total diferită între ce se întâmplă în Polonia şi ce se întâmplă în România.

Acum, în cazul Poloniei, Comisia Europeană a decis să declanşeze acest articol 7 care prevede posibilitatea ca Polonia să îşi piardă dreptul de vot la nivelul Consiliului. Trebuie să spunem că au, în momentul de faţă, o perioadă de graţie de trei luni pentru a răspunde apelului lansat de către Comisia Europeană. Comisia Europeană, în cazul lor, are o serie de propuneri concrete - de exemplu vârsta de pensionare care a scăzut sau anumite metode de nominalizare sau alte decizii care au schimbat sistemul faţă de ce era anterior, inclusiv schimbări la nivelul Curţii Constituţionale, ceea ce, din nou, în cazul României nu s-a întâmplat. Invitaţia noastră pentru Polonia şi pentru Comisia Europeană este să stea la aceeaşi masă pentru a purta un dialog constructiv şi a găsi cele mai bune soluţii. Aşteptăm să vedem ce se întâmplă înainte de a avea o poziţionare. Noi sperăm în continuare că dialogul poate fi purtat în aceste părţi. Ulterior acestor trei luni, dacă nu se ajunge la un consens, continuă procesul. Nu este declanşat imediat. Vorbim practic de un vot în Consiliu, probabil în Consiliul de Afaceri Generale, unde trebuie să existe o majoritate importantă care votează pentru declanşare. Ulterior trebuie să fie un vot în Parlamentul European şi în alte instituţii, care ulterior vor ajunge în Consiliul European, unde se află şefii de stat şi de Guvern. Acolo trebuie să fie un vot în unanimitate. Dacă e să ne uităm la ultimele reacţii, sunt câteva ţări, Ungaria în mod special, care au anunţat că nu va susţine aceste demersuri. Vedem că nu există această unanimitate, în prezent. Deci, suntem încă departe de activarea articolului 7 şi retragerea dreptului de vot. Această retragere de drept de vot se aplică reprezentanţilor la nivelul Consiliului Uniunii Europene, dar şi reprezentanţilor în Consiliul European. România este reprezentată la nivelul Consiliului Uniunii Europene de miniştri. (...) Preşedintele României este cel care reprezintă interesele noastre în Consiliul European. În cazul Poloniei, avem aceeaşi formaţiune politică reprezentată în cele două forumuri şi ei ar risca să îşi piardă acest drept. În cazul nostru, vorbim de un efect mai larg şi nu cred că este în interesul nimănui din România ca acest drept de exprimare a poziţiei naţionale - dat fiind acest caracter diferit de reprezentare - să fie pierdut. Cred că încă nu vorbim de această posibilitate pentru ţara noastră. De asemenea, cred că rolul meu, ca ministru delegat pentru Afaceri Europene este să ies dincolo de aceste discuţii din ţară şi să vorbesc despre reprezentarea interesului nostru, al României.

România trebuie să fie reprezentată adecvat la Bruxelles. România are dreptul de vot, nu o persoană sau altă persoană, nu un partid sau alt partid. Şi, în consecinţă, rolul meu ca ministru delegat va fi să protejez acest rol al României de a fi reprezentată acolo într-o manieră adecvată, oferind cele mai bune argumente. Aşa cum am spus, nu vorbim de o perioadă de doi ani, nu vorbim de aceleaşi modificări legislative, nu vorbim de afectarea Curţii Constituţionale, nu vorbim de elemente atât de complexe ca în cazul Poloniei, care au generat o astfel de discuţie şi mai ales vorbim de faptul că România participă la un dialog constructiv cu Comisia Europeană. Poate nu avem întotdeauna aceleaşi opinii, dar suntem acolo pentru a dialoga şi uşa noastră, mai ales a Guvernului României, este total deschisă pentru un dialog cu privire la orice tip de reformă care are loc în ţară.


Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


AGERPRES: Una dintre ideile majore a fost să faceţi cunoscute evenimentele legate de preluarea preşedinţiei Consiliului în toate oraşele din ţară. Cât de mare este provocarea de a marca acest lucru într-un oraş îndepărtat din Moldova?
Victor Negrescu: Este o provocare. Unii spun că am făcut un pariu lansând această idee - este a întregului guvern şi a partenerilor implicaţi în acest proces - de a aduce evenimentele în ţară. Avem Summitul de la Sibiu, avem reuniunile consiliilor de miniştri organizate la Bucureşti, la Palatul Parlamentului. Ne-am propus ca în fiecare judeţ să existe cel puţin o reuniune la nivel de experţi, cu mai mulţi oameni, cu mai puţini oameni, dar mai ales să concentrăm energiile pe centrele importante - Iaşi, Cluj, Craiova, Constanţa, Timişoara, Braşov, chiar şi Alba-Iulia, pentru a prezenta România altfel.

În general, înainte de criza economică, ţările care preluau preşedinţia pentru prima oară foloseau acest prilej pentru a prezenta ţara. Noi am gândit câteva mecanisme care ne permit acest lucru. De exemplu, în prima parte a anului facem evenimente doar acolo unde există aeroporturi şi mai ales în oraşele mari, pentru a evita riscurile de intemperii, urmând ca în a doua parte să ducem evenimentele şi în alte zone ale ţării. Suplimentar, facem o evidenţă cu autorităţile locale a ceea ce înseamnă disponibilităţi în plan local. Autorităţile s-au arătat foarte disponibile în a ne ajuta şi ele chiar contează atunci când organizezi un astfel de eveniment. Credem că oamenii pot ajunge în orice parte a ţării. Avem un număr important de aeroporturi, peste 10 aeroporturi, cu conexiuni internaţionale, inclusiv Bacău - e conectat cu Bruxelles, Constanţa, pe perioada verii e conectat cu Bruxelles, ceea ce alte ţări nu aveau. Acest lucru este important în termeni de infrastructură. Nu suntem îngrijoraţi de acest aspect al vizitelor acestor delegaţii în ţară. Imaginaţi-vă că atunci când aterizezi la marginea unui mare oraş, ca să ajungi în oraş stai în trafic două, trei ore pentru a ajunge la locaţia întâlnirii. Dacă aterizezi la aeroportul din Iaşi, cu siguranţă poţi ajunge în judeţul vecin în două ore. Fie stai două ore în trafic, ca să ajungi la o întâlnire în Bruxelles, fie stai două ore, mai vezi ceva şi ajungi în judeţul vecin. Eu cred că se pot face aceste lucruri şi cred că valoarea simbolică a acestui proces este mai importantă decât greutăţile organizatorice. Acest mesaj e important pentru noi - că noi vrem ca fiecare român, oriunde se află el în ţară să poată participa la procesul decizional naţional, ca fiecare român să simtă că aparţine Europei şi să simtă că aparţine României europene. Că, oriunde se află românul, să simtă că el contează. Noi credem lucrul ăsta, că eşti în oraş, că eşti la sat, că eşti în oraş mai mic, că eşti la Botoşani, că eşti la Bucureşti, că eşti în Tulcea sau eşti la Mehedinţi - fiecare cetăţean contează şi nu trebuie să îl izolăm de procesul decizional, considerând că este prea departe sau ne este prea greu din punct de vedere organizatoric. Sperăm ca ei să achieseze la această ambiţie a noastră de a-i implica, să participe şi să arate că România aceasta este o Românie foarte frumoasă, care se poate vizita şi că aceşti experţi au lucruri de văzut şi lucruri de făcut pentru ţara noastră şi că, de ce nu, ca urmare a vizitei lor vor reveni cu familiile pentru a vedea mai bine ce are de oferit din punct de vedere turistic ţara noastră.

AGERPRES: Cum arată, la finalul anului, bilanţul pregătirii pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE?
Victor Negrescu: În ultimele şase luni am căutat să ne axăm pe elementele tehnice şi organizatorice. În momentul de faţă, dacă este să ne raportăm - şi noi tot timpul ne raportăm la calendarul oficial al Consiliului - România a reuşit să parcurgă foarte multe etape. Şi putem vorbi, într-o manieră precaută, că suntem în avans în raport cu multe elemente prevăzute în acest calendar. De aceea, este important pentru noi de a continua în acelaşi ritm în perioada următoare. Sprijinul pe care premierul României l-a oferit acestui proces de pregătire este unul esenţial. Încă din primele şedinţe de guvern am vorbit despre această preşedinţie şi acest lucru ne permite să avem o coordonare eficientă şi să împingem lucrurile înainte. De aceea, eu consider şi sper ca în prima parte a anului să avansăm pe ultimele elemente importante organizatorice, în aşa fel încât să putem să ne axăm pe promovarea intereselor noastre, a priorităţilor noastre şi că agenda europeană pe perioada preşedinţiei să reflecte interesele cetăţenilor.

***

România urmează să deţină, pentru şase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Ţara noastră face parte din trio-ul de preşedinţii care mai include Finlanda şi Croaţia. Preşedinţia rotativă prezidează la Bruxelles reuniunile Consiliului Uniunii Europene (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), ale COREPER (întâlnirile reprezentanţilor permanenţi ai ţărilor membre la Bruxelles) şi aproximativ 200 grupuri de lucru. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Cristina Tatu, imagine: Cătălin Soci, redactor video: Marilena Stănescu, grafician: Andrei Cârlan, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.