Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au adoptat, vineri, un amendament la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018, în baza căruia cotele defalcate din impozitul pe venit care se transferă bugetelor locale cresc de la 71,5% la 100%, pentru a compensa diminuarea cotei de impozitare a impozitului pe venit de la 16% la 10%.

Amendamentul propus de UDMR şi adoptat cu susţinerea reprezentanţilor PNL, USR, PMP, UDMR şi cu votul lui Eugen Teodorovici (PSD) are următoarea formă:

"În anul 2018, prin derogare de la prevederile art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul pe venit, cu excepţia impozitului din venituri de pensii, estimat a fi încasat la bugetul de stat se repartizează la nivelul fiecărei UAT, astfel: a) 18% la bugetul local al judeţului; b) 66,8% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 15,2% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/ administraţiei judeţene a finanţelor publice, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ".

Forma anterioară a articolului era: "În anul 2018, prin derogare de la prevederile art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se repartizează o cotă de: a) 11,25% la bugetul local al judeţului; b) 43% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 17,25% înt-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/ administraţiei judeţene a finanţelor publice, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ".

După adoptarea acestui amendament, senatorul UDMR Tanczos Barna, care susţinuse la un moment dat găsirea unei formule de compromis, a cerut o pauză de consultări.

"După această surpriză imensă oferită UDMR, vă propun o pauză de zece minute, pentru că Ministerul de Finanţe trebuie să regândească toată construcţia articolului 6. Eu am propus să căutăm o soluţie de compromis. Amendamentele noastre sunt depuse, le susţinem. Sunt amendamentele noastre, nu putem să nu votăm amendamentele UDMR", a declarat el.

Însă nici după aproximativ două ore, lucrările comisiei nu au fost reluate.

De altfel, chiar şi înaintea adoptării acestui amendament, membrii celor două comisii şi reprezentanţii UAT-urilor au dezbătut îndelung efectele scăderii cotei din impozitul pe venitul global de la 16 la 10% asupra bugetelor locale.

"Scăderea cotei din impozitul pe venitul global de la 16 la 10% a diminuat cu aproximativ 40% o cotă de impozit care se împărţea cu autorităţile locale, banii respectivi fiind mutaţi în alte cote de impozit care nu se mai împart cu autorităţile locale, ci se virează direct la bugetul de stat. În anul 2016, din impozitul pe venitul global s-au colectat aproximativ 28 de miliarde de lei, din care aplicând o cotă de 41,75% care se repartiza direct UAT-urilor, noi am primit direct aproximativ 18 miliarde de lei. Aplicându-se noua cotă de 10% şi propunerea de 43% de virare directă către autorităţile locale, sumele colectate la nivel de ţară se reduc la 17,5 miliarde lei, iar suma care revine direct autorităţilor locale este de 11 miliarde de lei. Prin urmare, efectul acestei măsuri este o pierdere de 7 miliarde de lei la veniturile directe ale autorităţilor locale din România", a precizat Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea şi preşedintele executiv al Asociaţiei Municipiilor din România (AMR).

El a remarcat că prin proiectul de lege privind bugetul de stat pe 2018 se propun o serie de măsuri care să compenseze parţial efectele scăderii cotei din impozitul pe venitul global.

"Aceste măsuri sunt pe de o parte o creştere a cotei care se virează direct, dar care se referă numai la sectoarele Capitalei şi la Primăria Generală, iar AMR a propus o cotă crescută pentru toate UAT-urile, şi această cotă - din calculele noastre - care ar acoperi această scădere a ponderii - impozitul este de 67%, lucru care am înţeles că nu este agreat. Atunci, se propune o formă de compensare care să aducă veniturile de anul viitor într-o primă parte a anului la nivelul celor din 2016, când sunt datele clare, şi în a doua parte a anului la nivelul celor din cursul acestui an din 2017, scăzând însă din această compensare jumătate din banii care se găsesc în contul primăriilor la sfârşitul anului 2016 sau la sfârşitul anului 2017 - acest excedent bugetar", a explicat Bolojan.

Senatorul social-democrat Eugen Teodorovici a arătat că nu susţine prevederile conform cărora sumele pentru UAT-uri să fie diminuate.

"Daţi-mi voie să mă uit la ceea ce spunea azi preşedintele meu de partid. Spune aşa: 'Mesajele pentru parlamentari: Să aibă grijă ce votează. Că dacă vor vota şi vom pierde aceşti bani înseamnă că s-a întors piramida cu vârful în jos. Şi peste câţiva ani, când vor veni la noi să ceară votul cetăţenilor, mi-e teamă că (...) nu vor mai merge cu ei, pentru că nu vor mai avea ce să spună cetăţenilor'. Aşa că, din partea mea, votul meu este pentru a elimina această trimitere la excedent şi raportarea la 2016 - 2017, după caz, ca şi venituri minime. Nu pot să trec peste ceea ce preşedintele nostru o cere", a precizat Teodorovici, preşedintele Comisiei de buget-finanţe.

Senatorul PNL Florin Cîţu a precizat că în cazul în care veniturile UAT-urilor se vor diminua, va scădea interesul autorităţilor pentru susţinerea diferitelor proiecte şi există, totodată, riscul creşterii taxelor locale.

"Primăriile sunt în momentul acesta victime implicite ale sacrificării investiţiilor pe o concepţie bugetară în care consumăm mai mult, importăm mai mult, împrumutăm mai mult şi nu construim nimic. Aduc drept argument faptul că 80% din investiţiile realizate în anul 2017 (...) sunt realizate din banii administraţiilor publice locale", a spus senatorul PNL Eleonora Hărău. AGERPRES/ (A - autori: Livia Popescu, Irinela Vişan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)