COD GALBEN: 01-06-2025 ora 10 Intre 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate se va semnala 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate COD GALBEN: 01-06-2025 ora 14 Intre 14:35 si 15:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, izolat grindină. in Județul Satu Mare;
Bucureşti, 30 oct /Agerpres/ - Senatul ar putea dezbate şi vota, luni, propunerea legislativă pentru completarea Legii 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, prin care se propune demiterea directorului general în cazul respingerii de către Parlament a Raportului anual de activitate al instituţiei.
Actul normativ este înscris pe ordinea de zi a plenului de luni.
Proiectul de lege a fost iniţiat de senatorii PSD Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii, Valer-Daniel Breaz, Gabriela Creţu, Ovidiu-Cristian-Dan Marciu şi Liviu-Lucian Mazilu.
În expunerea de motive a actului normativ, iniţiatorii susţin că directorul general al AGERPRES ''se bucură de o imunitate totală în interiorul mandatului său'', adăugând că, dintre ''instituţiile publice de cultură aflate sub control parlamentar, Agenţia Naţională de Presă este singura în cazul căreia Parlamentul nu are niciun instrument de acţiune în cazul în care constată un management neperformant''.
Comisia pentru cultură a Senatului a dat, pe 11 octombrie, în unanimitate, raport favorabil propunerii legislative.
"Am mers pe propunerea colegilor din comisie ca şi în cazul Agenţiei Naţionale de Presă să mergem pe criterii care există deja la Televiziunea Română şi la radioul public. Atunci când lucrurile par să nu se îndrepte în direcţia bună acolo, Parlamentul se poate uita pe raport şi poate lua o decizie în privinţa directorului general", a declarat preşedintele comisiei, Radu Cosmin Preda, la finalul şedinţei.
Prezent la lucrările comisiei, directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a arătat că nu susţine modificarea legislativă propusă.
"Considerăm că, în acest moment, nivelul de control exercitat asupra Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES este mai mult decât suficient. Vorbim de o instituţie de presă şi alăturarea celor două noţiuni - de control şi de presă - nu considerăm că este foarte benefică nici dezvoltării presei, nici libertăţii de exprimare la modul general", a subliniat el.
De asemenea, Giboi a subliniat că sunt foarte multe aspecte privind legea AGERPRES care trebuie discutate şi îmbunătăţite, "aduse în 2017, nu trimise înapoi în 1990".
La rândul său, preşedintele Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind, Cristi Godinac, a susţinut punctul de vedere al directorului general al AGERPRES.
"Nicio schimbare de majoritate politică nu ar trebui să influenţeze conducerea unei agenţii naţionale de presă. (...). Este frustrant, în primul rând pentru jurnaliştii din Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, să existe o presiune politică la fiecare alegere sau la fiecare schimbare de coaliţie politică", a punctat Godinac.
Sindicatele europene de profil au solicitat Parlamentului şi Guvernului depolitizarea serviciului public de radio, retragerea proiectului de lege care modifică Legea de funcţionare a AGERPRES, deblocarea negocierilor privind Contractul Colectiv de Muncă din domeniul cultură şi mass-media şi renunţarea de către Ministerul Culturii la intenţia de divizare a acestui sector.
Totodată, directorul Agenţiei Naţionale de Presă a transmis o scrisoare deschisă ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti în care şi-a subliniat disponibilitatea către o dezbatere decentă pe subiectul evoluţiei AGERPRES, "bazată pe criterii profesionale, obiective, nu pe criterii politice".
Subiectul a fost preluat şi de instituţii media de prestigiu precum New York Times, Washington Post, Euronews sau Fox News.
ActiveWatch a apreciat că modificările propuse la legea de funcţionare AGERPRES riscă să alinieze agenţia naţională de presă "în galeria de instituţii controlabile" şi a atras atenţia asupra faptului că la dezbaterile de la Comisia pentru cultură şi media din Senat societatea civilă a fost prezentă, dar ignorată "cu desăvârşire".
De asemenea, Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor (PACT) a atras atenţia că AGERPRES, Serviciul Român de Radiodifuziune şi Televiziunea Română sunt instituţii profesionale, nu politice, iar "intenţia îngrijorătoare de a le acapara politic" ar înscrie România "pe o listă ruşinoasă de regimuri iliberale".
"Actualul ministrul al Culturii doreşte transformarea instituţiilor publice de media în biroul de presă al statului. Printr-un proiect de lege iniţiat de domnul Lucian Romaşcanu se doreşte modificarea procedurii de numire şi demitere a directorului general al AGERPRES fără criterii profesionale care ar putea sta la baza votului împotriva raportului de activitate. Astfel, conducerea agenţiei naţionale de presă ar urma să fie controlată politic direct", se arată într-un comunicat transmis de PACT.
Pe 12 octombrie, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu, afirma, într-un comunicat de presă, că îşi doreşte ca AGERPRES, împreună cu TVR şi SRR, să reprezinte "organisme profesioniste de comunicare ale statului român, egale unele cu altele şi cu o subordonare politică cât mai redusă".
Ulterior, el a declarat că a avut, în calitate de preşedinte al Comisiei de specialitate din Senat, "toată deschiderea" faţă de directorul AGERPRES, Alexandru Giboi, şi că l-a rugat pe acesta, la un moment dat, să se gândească la o "restructurare" a instituţiei de presă.
"Vă spun sincer că am avut toată deschiderea faţă de domnul Giboi din poziţia mea de preşedinte al Comisiei de Cultură în Senat, ne-am şi întâlnit de câteva ori, l-am rugat să se gândească şi dumnealui la o restructurare a AGERPRES-ului, pentru că e firesc că trebuie făcut ceva acolo", a spus ministrul, pe 18 octombrie, într-un interviu acordat DC News.
Acesta a susţinut că este sunat ''de ambasadele străine'' şi întrebat despre subiectul politizării presei din România.
"Nu se poate să fii inamovibil şi nu înţeleg şi mă sună ambasade, mă sună cancelarii. 'Domne, ce faceţi? Politizaţi presa?' 'Nu, nu e presa. E AGERPRES şi nu o politizăm, ci încercăm, până schimbăm legile toate, şi 41 şi a AGERPRES, să găsim o cale de principiu - că n-are nimeni, nimic cu domnul Giboi - că cine este director pus de stat să poată fi şi demis", a declarat ministrul Romaşcanu, pe 20 octombrie, la Adevărul live.
Directorul General AGERPRES, Alexandru Giboi, i-a răspuns răspuns în aceeaşi zi ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, printr-o scrisoare deschisă.
"Constat, cu dezamăgire, dar şi cu îngrijorare, că, din păcate, încercaţi să păreţi de neoprit în tentativa dumneavoastră de a subordona politic presa publică din România. (...) Discuţia nu este despre mine, Alexandru Giboi, momentan director al AGERPRES. Oricât aţi încerca dumneavoastră să imprimaţi o miză personală a mea, veţi eşua. Miză personală nu există, pentru că mandatul meu expiră în câteva luni. Miza mea este aceea a principiilor libertăţii presei publice din România şi îmi permit să nu renunţ la asta. (...) Aş prefera un dialog bazat pe argumente solide. La fel cum aş prefera să vorbiţi despre criterii profesionale obiective, nu despre un vot politic care să decidă ce este 'reuşită' şi ce este 'eşec'", subliniază Giboi.
Totodată, directorul general AGERPRES i-a adresat, pe 23 octombrie, preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, o scrisoare în care arată că adoptarea proiectului de lege "ar reprezenta un mare pas înapoi în ceea ce priveşte principiul democratic al libertăţii presei".
"Consider că adoptarea legii care permite demiterea directorului general al AGERPRES, fără apel la niciun criteriu profesional şi fără a se lua în discuţie criterii obiective de evaluare a activităţii agenţiei, ar reprezenta un mare pas înapoi în ceea ce priveşte principiul democratic al libertăţii presei. Atât eu, cât şi colegii mei, precum şi organizaţiile profesionale şi sindicale de profil, naţionale şi internaţionale (FAIR-MediaSind, Federaţia Europeana a Jurnaliştilor, Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă, ActiveWatch, Consiliul Europei), ne dorim o agenţie naţională de presă puternică, stabilă şi independentă, care să evolueze constant în sensul deja asumat al îmbunătăţirii constante a calităţii informării publice", subliniază Alexandru Giboi în scrisoarea transmisă.
Reprezentantul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru libertatea presei, Harlem Désir, s-a declarat îngrijorat de recentul amendament la Legea privind organizarea şi funcţionarea AGERPRES şi i-a scris, pe 23 octombrie, ministrului de externe, Teodor Meleşcanu.
Despre modificarea legii AGERPRES s-a discutat şi la Reuniunea Federaţiei Internaţionale a Muzicienilor, directorul general al instituţiei subliniind că păstrarea independenţei editoriale este ''foarte importantă'' iar subordonarea politică a instituţiilor de media publice ar fi "un dezastru".
De altfel, el a solicitat elaborarea unei rezoluţii de urgenţă privind propunerile de modificare a Legii AGERPRES.AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Cristina Tatu)
Actul normativ este înscris pe ordinea de zi a plenului de luni.
Proiectul de lege a fost iniţiat de senatorii PSD Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii, Valer-Daniel Breaz, Gabriela Creţu, Ovidiu-Cristian-Dan Marciu şi Liviu-Lucian Mazilu.
În expunerea de motive a actului normativ, iniţiatorii susţin că directorul general al AGERPRES ''se bucură de o imunitate totală în interiorul mandatului său'', adăugând că, dintre ''instituţiile publice de cultură aflate sub control parlamentar, Agenţia Naţională de Presă este singura în cazul căreia Parlamentul nu are niciun instrument de acţiune în cazul în care constată un management neperformant''.
Comisia pentru cultură a Senatului a dat, pe 11 octombrie, în unanimitate, raport favorabil propunerii legislative.
"Am mers pe propunerea colegilor din comisie ca şi în cazul Agenţiei Naţionale de Presă să mergem pe criterii care există deja la Televiziunea Română şi la radioul public. Atunci când lucrurile par să nu se îndrepte în direcţia bună acolo, Parlamentul se poate uita pe raport şi poate lua o decizie în privinţa directorului general", a declarat preşedintele comisiei, Radu Cosmin Preda, la finalul şedinţei.
Prezent la lucrările comisiei, directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a arătat că nu susţine modificarea legislativă propusă.
"Considerăm că, în acest moment, nivelul de control exercitat asupra Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES este mai mult decât suficient. Vorbim de o instituţie de presă şi alăturarea celor două noţiuni - de control şi de presă - nu considerăm că este foarte benefică nici dezvoltării presei, nici libertăţii de exprimare la modul general", a subliniat el.
De asemenea, Giboi a subliniat că sunt foarte multe aspecte privind legea AGERPRES care trebuie discutate şi îmbunătăţite, "aduse în 2017, nu trimise înapoi în 1990".
La rândul său, preşedintele Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind, Cristi Godinac, a susţinut punctul de vedere al directorului general al AGERPRES.
"Nicio schimbare de majoritate politică nu ar trebui să influenţeze conducerea unei agenţii naţionale de presă. (...). Este frustrant, în primul rând pentru jurnaliştii din Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, să existe o presiune politică la fiecare alegere sau la fiecare schimbare de coaliţie politică", a punctat Godinac.
Sindicatele europene de profil au solicitat Parlamentului şi Guvernului depolitizarea serviciului public de radio, retragerea proiectului de lege care modifică Legea de funcţionare a AGERPRES, deblocarea negocierilor privind Contractul Colectiv de Muncă din domeniul cultură şi mass-media şi renunţarea de către Ministerul Culturii la intenţia de divizare a acestui sector.
Totodată, directorul Agenţiei Naţionale de Presă a transmis o scrisoare deschisă ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti în care şi-a subliniat disponibilitatea către o dezbatere decentă pe subiectul evoluţiei AGERPRES, "bazată pe criterii profesionale, obiective, nu pe criterii politice".
Subiectul a fost preluat şi de instituţii media de prestigiu precum New York Times, Washington Post, Euronews sau Fox News.
ActiveWatch a apreciat că modificările propuse la legea de funcţionare AGERPRES riscă să alinieze agenţia naţională de presă "în galeria de instituţii controlabile" şi a atras atenţia asupra faptului că la dezbaterile de la Comisia pentru cultură şi media din Senat societatea civilă a fost prezentă, dar ignorată "cu desăvârşire".
De asemenea, Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor (PACT) a atras atenţia că AGERPRES, Serviciul Român de Radiodifuziune şi Televiziunea Română sunt instituţii profesionale, nu politice, iar "intenţia îngrijorătoare de a le acapara politic" ar înscrie România "pe o listă ruşinoasă de regimuri iliberale".
"Actualul ministrul al Culturii doreşte transformarea instituţiilor publice de media în biroul de presă al statului. Printr-un proiect de lege iniţiat de domnul Lucian Romaşcanu se doreşte modificarea procedurii de numire şi demitere a directorului general al AGERPRES fără criterii profesionale care ar putea sta la baza votului împotriva raportului de activitate. Astfel, conducerea agenţiei naţionale de presă ar urma să fie controlată politic direct", se arată într-un comunicat transmis de PACT.
Pe 12 octombrie, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu, afirma, într-un comunicat de presă, că îşi doreşte ca AGERPRES, împreună cu TVR şi SRR, să reprezinte "organisme profesioniste de comunicare ale statului român, egale unele cu altele şi cu o subordonare politică cât mai redusă".
Ulterior, el a declarat că a avut, în calitate de preşedinte al Comisiei de specialitate din Senat, "toată deschiderea" faţă de directorul AGERPRES, Alexandru Giboi, şi că l-a rugat pe acesta, la un moment dat, să se gândească la o "restructurare" a instituţiei de presă.
"Vă spun sincer că am avut toată deschiderea faţă de domnul Giboi din poziţia mea de preşedinte al Comisiei de Cultură în Senat, ne-am şi întâlnit de câteva ori, l-am rugat să se gândească şi dumnealui la o restructurare a AGERPRES-ului, pentru că e firesc că trebuie făcut ceva acolo", a spus ministrul, pe 18 octombrie, într-un interviu acordat DC News.
Acesta a susţinut că este sunat ''de ambasadele străine'' şi întrebat despre subiectul politizării presei din România.
"Nu se poate să fii inamovibil şi nu înţeleg şi mă sună ambasade, mă sună cancelarii. 'Domne, ce faceţi? Politizaţi presa?' 'Nu, nu e presa. E AGERPRES şi nu o politizăm, ci încercăm, până schimbăm legile toate, şi 41 şi a AGERPRES, să găsim o cale de principiu - că n-are nimeni, nimic cu domnul Giboi - că cine este director pus de stat să poată fi şi demis", a declarat ministrul Romaşcanu, pe 20 octombrie, la Adevărul live.
Directorul General AGERPRES, Alexandru Giboi, i-a răspuns răspuns în aceeaşi zi ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, printr-o scrisoare deschisă.
"Constat, cu dezamăgire, dar şi cu îngrijorare, că, din păcate, încercaţi să păreţi de neoprit în tentativa dumneavoastră de a subordona politic presa publică din România. (...) Discuţia nu este despre mine, Alexandru Giboi, momentan director al AGERPRES. Oricât aţi încerca dumneavoastră să imprimaţi o miză personală a mea, veţi eşua. Miză personală nu există, pentru că mandatul meu expiră în câteva luni. Miza mea este aceea a principiilor libertăţii presei publice din România şi îmi permit să nu renunţ la asta. (...) Aş prefera un dialog bazat pe argumente solide. La fel cum aş prefera să vorbiţi despre criterii profesionale obiective, nu despre un vot politic care să decidă ce este 'reuşită' şi ce este 'eşec'", subliniază Giboi.
Totodată, directorul general AGERPRES i-a adresat, pe 23 octombrie, preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, o scrisoare în care arată că adoptarea proiectului de lege "ar reprezenta un mare pas înapoi în ceea ce priveşte principiul democratic al libertăţii presei".
"Consider că adoptarea legii care permite demiterea directorului general al AGERPRES, fără apel la niciun criteriu profesional şi fără a se lua în discuţie criterii obiective de evaluare a activităţii agenţiei, ar reprezenta un mare pas înapoi în ceea ce priveşte principiul democratic al libertăţii presei. Atât eu, cât şi colegii mei, precum şi organizaţiile profesionale şi sindicale de profil, naţionale şi internaţionale (FAIR-MediaSind, Federaţia Europeana a Jurnaliştilor, Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă, ActiveWatch, Consiliul Europei), ne dorim o agenţie naţională de presă puternică, stabilă şi independentă, care să evolueze constant în sensul deja asumat al îmbunătăţirii constante a calităţii informării publice", subliniază Alexandru Giboi în scrisoarea transmisă.
Reprezentantul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru libertatea presei, Harlem Désir, s-a declarat îngrijorat de recentul amendament la Legea privind organizarea şi funcţionarea AGERPRES şi i-a scris, pe 23 octombrie, ministrului de externe, Teodor Meleşcanu.
Despre modificarea legii AGERPRES s-a discutat şi la Reuniunea Federaţiei Internaţionale a Muzicienilor, directorul general al instituţiei subliniind că păstrarea independenţei editoriale este ''foarte importantă'' iar subordonarea politică a instituţiilor de media publice ar fi "un dezastru".
De altfel, el a solicitat elaborarea unei rezoluţii de urgenţă privind propunerile de modificare a Legii AGERPRES.AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Cristina Tatu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.