Bucureşti, 4 oct/Agerpres/ - Plenul Camerei Deputaţilor a respins miercuri proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii 215/2001 a administraţiei publice locale, iniţiat de UDMR. Proiectul a fost respins în aceeaşi zi, cu majoritate de voturi, de deputaţii din comisiile reunite juridice, de administraţie publică şi pentru drepturile omului.

Au votat în favoarea proiectului numai deputaţii UDMR - 21. Proiectul a fost respins de 256 de deputaţi, iar patru s-au abţinut.

Proiectul de lege prevede că în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor, şi-au declarat apartenenţa etnică sau în care există un număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

Iniţiatorii au dorit, între altele, reglementarea clară şi predictibilă a subiecţilor de drept care au obligaţia de a asigura folosirea limbii materne şi scăderea pragului de la 20% la 10% al numărului persoanelor aparţinând minorităţii naţionale din totalul populaţiei unităţii administrativ-teritoriale, cu introducerea unui prag alternativ exprimat prin numărul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din totalul populaţiei care să reflecte exprimarea 'număr semnificativ/substanţial de cetăţeni aparţinând minorităţii naţionale din Constituţia României, dar şi din tratatele internaţionale'.

Liderul deputaţilor UDMR, Attila Korodi, a susţinut în plen că proiectul de lege "nu face altceva decât să aplice recomandarea Comitetului miniştrilor ai Consiliului Europei din 2012". "Este important să arătăm în 2017 că România ştie să-şi asume identitatea europeană, că este deschisă oricăror soluţii care aduc minorităţile naţionale mai aproape de ţara în care trăiesc", a susţinut el care a cerut plenului adoptarea proiectului.

Deputatul PNL Florin Roman a arătat că România respectă în integralitate Convenţia cadru privind protecţie minorităţilor naţionale. "Documentul des invocat de liderii UDMR pentru completarea şi modificarea Legii 2015- 2001 nu conţine niciun paragraf referitor la scăderea pragului pentru minorităţi, nu se referă la steaguri pe criterii etnice şi inscripţii bilingve. Toate prevederile Convenţiei sunt respectate în România în localităţile unde populaţia de etnie maghiara depăşeşte 20 % din totalul populaţiei şi respectă şi articolul 120 din Constituţie. Recomandările comitetului de experţi către comitetul de miniştri la care faceţi referire datează din 2008, iar acele recomandări sunt preluate in 2012, de atunci foarte multe lucruri sau schimbat în bine pentru tot ceea ce înseamnă minorităţi naţionale în România. România este un exemplu de bune practici în domeniul respectării drepturilor minorităţilor şi trebuie să fim mândri cu acest lucru", a spus liberalul.

El a adăugat că prezenţa constantă la guvernare a UDMR este cel mai bun exemplu de bune practici în ceea ce priveşte minorităţile naţionale şi a opinat că un astfel de proiect nu este oportun şi atinge sensibilităţi istorice care nu pot fi depăşite dacă sunt tratate cu intoleranţă şi "hăhăit". ""Anul centenar este un an de doliu. Îi reamintesc colegului de la UDMR că ati jurat să respectaţi Constituţia României şi atunci probabil lucrurile vor fi mai uşor de înţeles. (...) Procentul de 20 % este in concordanţă cu prevederile articolului 7 din Legea 282 pe 2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare adoptata la Strasbourg", a spus Roman, care a anunţat că votul PNL este unul împotriva proiectului de lege.

Deputatul PMP Emil Paşcanu a susţinut că "cei de la UDMR au interpretat întotdeauna într-o cheie originală Carta europeană a limbilor minorităţilor, şi o fac şi de această dată prin acest proiect". "Astăzi în România ne pregătim pentru pace înarmându-ne până în dinţi. Tot aşa ne pregătim să convieţuim împreună, să îndreptăm România într-o zonă a prosperităţii şi concordiei relaţiilor interetnice, unde suntem model european, dar cât se poate de separaţi. şi nu scap niciun prilej UDMR să aibă iniţative legislative cu caracter separatist de neînţeles. (...) Proiectul ar consfinţi pe lângă oficializarea limbii maghiare în administraţie şi oficializarea unui nou drapel naţional - cel al ţinutului secuiesc, care ar deveni reprezentativ", a spus Paşcanu.

Deputatul UDMR Marton Arpad a susţinut că recomandarea adoptată de Comitetul de miniştri în 2012 le recomandă autorităţilor române, între altele, reconsiderarea pragurilor instituite în ceea ce priveşte folosirea oficială a limbilor minoritare în administraţie. "Deci reconsiderarea", a accentuat el. "Noi credem ca este corect sa venim cu această iniţiativă, pentru că, la 100 de ani de la Declaraţia de la Alba Iulia, ar fi bine sa se respecte întocmai toată declaraţia inclusiv cea referitoare la minorităţilor naţionale, deci ar fi timpul ca la anul aniversar să avem o astfel de legislaţie pusă de acord cu Declaraţia de la Alba Iulia, fapt pe care noi îl vom sărbători cu cel mai mare drag", a susţinut Arpad.

Minorităţile naţionale nu susţin proiectul UDMR, pe care îl consideră unul inutil, mai ales din perspectiva unor drepturi care sunt deja acordate de statul român, a anunţat în plenul Camerei deputatul Mariana Popescu.

"Am votat ieri în cadrul grupului parlamentar în unanimitate - grupul minorităţilor naţionale nu susţine acest proiect, Pentru noi România este un model de bune practici şi în acest sens am vrea sa mulţumim statului şi guvernului pentru drepturile de care ne bucurăm", a spus Mariana Popescu în aplauzele sălii.

Deputatul USR Cristian Seidler a afirmat că ultimul lucru de care Parlamentul are nevoie îl reprezintă discursurile inflamatorii pe linia drepturilor minorităţilor naţionale. Ne-ar plăcea să votăm pentru acest proiect, în beneficiul minorităţilor naţionale. (...) Totuşi, includerea în acest proiect de lege a unor praguri alternative care duc spre 2% în realitate face măsura, dincolo de caracterul său etnic, să devină nefezabil din perspectiva administrativă şi financiară. În plus, chiar Consiliul legislativ atenţionează în avizul său că legea cuprinde aspecte care ar putea fi considerate neconstituţionale. Totuşi satele nu sunt unităţi administrativ teritoriale în sensul legii române", a argumentat deputatul în opinia căruia un astfel de proiect ar trebui votat printr-un larg consens parlamentar.

Senatul este camera decizională în cazul proiectului de lege al UDMR. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu)