COD GALBEN: 26-08-2019 Intre 03:20 si 04:20 se va semnala averse ce vor cumula 25...30 l/mp, frecvente descarcari electrice in Județul Gorj, Județul Gorj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 4 oct /Agerpres/ - Apartenenţa României la NATO şi acţiunile Alianţei în regiune, situaţia din Coreea de Nord, dar şi relaţia dintre Ucraina şi Rusia, rolul Moldovei în ecuaţia geopolitică, importanţa "educării" elitelor româneşti cu scopul de a anticipa "trendurile care zguduie ordinea mondială" sunt câteva dintre temele care vor fi dezbătute la cea de-a şasea ediţie a Bucharest Forum.

Preşedintele Institutului Aspen România, Mircea Geoană, fost ministru de externe, spune, într-un interviu acordat AGERPRES, că organizarea evenimentului are o dimensiune strategică, dar şi economică foarte pronunţată iar cei peste 300 de participanţi şi 50 de speakeri din peste 20 de ţări vor încerca să descifreze un "puzzle de situaţii geopolitice foarte complicate".

Geoană subliniază că îşi doreşte ca participanţii la forum să plece de la Bucureşti cu impresia că România este un motor de dezvoltare şi o ţară care are foarte multă energie şi dorinţă de autodepăşire.

"Cred că România trebuie să pledeze cu o voce convingătoare. (...) Dacă nu se oferă un drum accelerat pentru ţările care doresc şi care astăzi nu au toate ingredientele pentru a fi nucleul dur al Europei, cred că riscul de centrifugare este foarte mare. O Europă mai integrată are în sine şi riscul ca periferiile multiple să devină centrifugate. Întrebarea este care e forţa centripetă care ne ţine pe noi, cei 27, într-o şansă reală, în nucleul dur european? Acest lucru încă nu şi-a găsit răspunsul şi Bucharest Forum încearcă, într-o manieră modestă, să aducă şi această discuţie'', declară fostul ministru de externe.

AGERPRES: Tema de anul acesta a Bucharest Forum este "Centrul şi periferia". Consideraţi că România este, geopolitic vorbind, încă la periferie sau s-a mutat în centru?

Mircea Geoană: Depinde cum te uiţi la atlas. Dacă te uiţi cu Europa în centru, din multe puncte de vedere România e încă la periferia Europei şi ca nivel de integrare, şi ca geografie şi ca nivel de dezvoltare economică. Dar, dacă te uiţi, să zic, dinspre America sau dinspre Asia la aceeaşi hartă a lumii, îţi dai seama că România este de fapt cu o geografie destul de centrală. De unde şi conceptul şi proiectul pe care Institutul Aspen, în parteneriat cu prestigioase instituţii de consultanţă şi cu specialişti din medii diverse, l-a elaborat pentru statul român. Se numeşte "România, poarta Europei", pentru că geografia României este un uriaş avantaj pentru noi. A fost şi sursă de necazuri, şi de blestem, şi de invidii şi de luptă geopolitică, dar este un uriaş avantaj şi, dacă strategic am ştiut să fructificăm - în relaţia cu America, în relaţia cu NATO chiar şi în relaţia cu UE - geografia noastră, geoeconomic încă nu ştim să facem acest lucru. Asta este în esenţă ceea ce face Bucharest Forum de şase ani de zile. Punem România pe hartă şi încercăm să aducem invitaţi din mediile politice, economice, lumea informată, jurnalişti de calibru, nu doar din spaţiul european şi euroatlantic, ceea ce facem de obicei, ci şi din spaţiul euroasiatic. De aici, cred, şi interesul şi specificitatea Bucharest Forum. Şi Institutul Aspen, şi partenerii noştri de la German Marshall Fund (GMF) ... într-un fel, e datoria şi e misiunea noastră să încercăm, pe de o parte, să punem România pe hartă, în sensul dinamic, şi în al doilea rând, să încercăm să educăm elitele româneşti şi pe cei care se uită la fenomenele internaţionale, pentru a putea să anticipăm trendurile care zguduie planeta şi care zguduie ordinea mondială şi pentru care România trebuie să fie pregătită.

AGERPRES: Vorbeaţi de spaţiul euroasiatic, ce cuprinde Turcia - o ţară în care lucrurile au evoluat destul de dramatic, într-un timp destul de scurt. Cum abordează Bucharest Forum acest aspect?

Mircea Geoană: E foarte interesantă reapariţia Mării Negre extinsă ca spaţiu, ca un epicentru de competiţie geopolitică. De aceea, pe de o parte, noi încercăm să pledăm pe lângă aliaţii noştri din NATO, pe lângă partenerul nostru strategic, Statele Unite, pentru o pivotare mai energică către zona Mării Negre. Pe de altă parte, putem constata că există o tot mai mare intimitate între Rusia şi Turcia. Nu putem să nu constatăm o ofensivă economică pe care China o execută la nivel planetar. România şi spaţiul nostru se află pe drumul terestru al iniţiativei conducerii chineze, Belt and Road. Turcia este un jucător excepţional de important, triunghiul România-Polonia-Turcia a fost şi ar trebui să rămână un trio strategic excepţional. Dar, nu putem să nu constatăm că există, în clipa de faţă, nu doar în Turcia, ci în mai multe ţări din regiune, un început de schimbare strategică şi, în contextul în care în Occident există atât de multe frământări, în care există atâtea forţe centrifuge, într-un fel inevitabil, prin teoria vaselor comunicante, anumite ţări încep să îşi diversifice opţiunile strategice şi economice iar Turcia nu face excepţie. Evident, toată lumea se uită cu atenţie la referendumul din Catalonia de acum câteva zile, dar nu putem să nu ne uităm la referendumul din Kurdistanul irakian. Sunt lucruri de o severitate deosebită şi cu consecinţe potenţiale excepţionale. De aceea, la Bucureşti încercăm să ne uităm diferit, poate, faţă de modul în care noi privim cu ochelarii de Bruxelles şi cu ochelarii de Washington. Vrem să ne uităm cu ochelari româneşti, în care loialitatea şi afinitatea noastră pentru spaţiul euroatlantic sunt nezdruncinate şi aceasta este o trăsătură a modului în care România se poziţionează. Vrem să înţelegem care sunt megatrendurile şi microtrendurile care, direct sau indirect, ne influenţează.

AGERPRES: Vorbeaţi de ochelarii româneşti cu care veţi privi la Bucharest Forum. Aceşti ochelari diferă mult de cei de la Bruxelles şi Washington, pentru care democraţia este pilonul principal?

Mircea Geoană: Primul set de ochelari în Uniunea Europeană şi NATO este noţiunea de suveranitate naţională. Acesta este principalul element. Şi, dacă ne uităm la modul în care subiectul Madrid-Barcelona-Spania-Catalonia este abordat, evident că democraţia este elementul de nezdruncinat al codului genetic al societăţilor occidentale, inclusiv al României. Dar, există şi elementul de suveranitate naţională, care este foarte, foarte important. Eu nu văd o diferenţă de abordare strategică, văd un anumit tip de preocupare specifică României, care derivă tocmai din geografia noastră şi din faptul că aici, la graniţa de est a Vestului, şocurile, tensiunile şi curentele capătă o anumită dimensiune. Eu cred că tocmai pentru că zona este nesigură şi că lumea este în reaşezare, nevoia noastră de a ne ancora şi mai puternic, cu Washingtonul, cu Bruxelles-ul, cu nucleul dur al construcţiei europene, este obligatorie. Asta nu înseamnă că nu trebuie să anticipăm ce se întâmplă politic, economic, strategic sau din punctul de vedere al impactului fenomenal al tehnologiilor. Revoluţia industrială pe care o traversăm va afecta şi România. Oricât de mult te-ai uita autarhic la o economie, interacţionăm şi de aceea cred că Bucharest Forum are o dimensiune strategică, dar şi economică foarte pronunţată - în energie, în tehnologie, în tot ceea ce înseamnă comerţ global. Încercăm să îmbinăm o privire strategică şi o privire economică, comercială, de investiţii şi legată de tehnologie.

AGERPRES: Mulţi dintre invitaţii Bucharest Forum activează la nivel înalt în domeniul energiei. Cum a fost conceput panelul pe această temă?

Mircea Geoană: El vine în siajul unui eveniment excepţional pe care Institutul Aspen l-a organizat la Ploieşti, Aspen Energy Summit, cu ocazia celor 160 de ani de la deschiderea primei rafinării moderne din lume. A fost un moment de mândrie şi o discuţie legată de energie prin toate faţetele, extrem de densă. Am dorit ca într-unul dintre panelurile numeroase de la Bucharest Forum, pe de o parte, să preluăm o parte dintre concluziile foarte valoroase ale summitului de energie de la Ploieşti, să le aducem pe o scenă şi mai mare, la care să adăugăm, pe lângă participarea românească, regională, europeană şi americană de la Ploieşti, şi o dimensiune legată de energie în spaţii ceva mai vaste, mai ales că România are nevoie să fie sigură că foloseşte resursele sale energetice pentru independenţa energetică, pentru conectare şi pentru a evita izolarea pe care jucători mai influenţi încearcă să o impună ţărilor care nu se aliniază cu interesele lor strategice. Deci, da, panelul de energie este unul foarte important, nu se va opri aici, avem un program permanent de energie, avem un program permanent de tehnologie, avem un program permanent de guvernanţă. Avem programe în care evenimentele publice, chiar şi cele masive, cum este cazul Bucharest Forum, nu sunt doar evenimente statice, nu sunt doar a pune lumea interesantă pe scenă, deşi este foarte plăcut să ai oameni de foarte mare calitate şi cu viziuni diferite pe o scenă. Încercăm să aducem substanţă, încercăm să facem recomandări de politici publice decidentului din România, decidenţilor europeni, decidentului american. Încercăm să ne facem rolul şi simbioza pe care o avem cu GMF este complementară şi ne face ca împreună să fim foarte eficienţi şi unici într-un fel. Pentru asta, Bucharest Forum a devenit în aceşti ani în care a perseverat - şi cu sprijinul Guvernului, al Ministerului de Externe, al Ministerului Apărării, al partenerilor noştri din mediile economice - principala platformă de acest gen care se organizează în România.

AGERPRES: Discuţia legată de energie va fi purtată şi în raport cu Rusia, care este un mare jucător în acest domeniu, cel puţin în regiune?

Mircea Geoană: Nu poţi să ignori o realitate fizică, dar, aşa cum Congresul american a adoptat o legislaţie destul de aspră cu privire la ţările şi companiile care încearcă să contribuie la North Stream, de exemplu, şi unde poziţia României cred că este suficient de clară şi intransigentă în sensul bun, ne interesează ce se întâmplă cu South Stream, ce se întâmplă cu BRUA, ce se întâmplă cu potenţialul încă nepus în valoare al mixului energetic românesc. Ne interesează ce s-a întâmplat în discuţia bilaterală între cele două guverne la Varna. Ne interesează ce se discută cu Austria şi cu Ungaria. Ne interesează modul direct şi indirect în care Rusia încearcă să influenţeze, inclusiv prin Serbia, jocul energetic regional şi european. Poziţia României cred că este una principială şi corectă. Nu putem să devenim superdependenţi de o singură resursă de aprovizionare cu gaz sau energie, mai ales când e vorba de o ţară care nu a ezitat să folosească această pârghie ca o pârghie de şantaj, ca o pârghie de influenţare geopolitică. Noi dorim pieţe libere, dorim o piaţă europeană şi o uniune energetică. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, a spus-o extrem de clar la summitul de la Ploieşti. Acolo este România, este o ţară care îşi doreşte ca Europa să îşi dezvolte o piaţă de energie. Încercăm să găsim un echilibru între sursele de energie. Nu putem ignora şi nimeni nu spune că nu trebuie să existe niciun fel de relaţie comercială cu Rusia, din acest punct de vedere. Dimpotrivă, credem că o relaţie comercială sănătoasă, bazată pe predictibilitate şi respect reciproc este o soluţie bună pentru Europa, pentru Rusia şi pentru echilibrul global.

AGERPRES: Printre invitaţii forumului se numără specialişti care au în vedere spaţiul rus. Media ruseşti sunt văzute destul de critic în Occident. Cum echilibraţi discuţia în cadrul panelului?

Mircea Geoană: Eu cred că a fi extrem de vigilent cu privire la propaganda tot mai insidioasă şi mai eficace pe care Rusia o execută la nivel european şi transatlantic şi în America, nu trebuie să ne împiedice să discutăm, mai ales cu reprezentanţi ai mediilor ruseşti. Înţeleg că această linie de confruntare şi de coliziune între Occident şi Rusia până la urmă nu este un lucru care să fie inevitabil. De aceea, dacă putem asculta şi opinii, inclusiv şi din Federaţia Rusă, de la oameni care pot să ne explice care sunt şi alte resorturi şi care ar putea să fie, eventual, o metodă de a înţelege şi a contracara mai bine intenţiile, să zicem, maligne ale Federaţiei Ruse - e un lucru pe care îl facem. Pe de altă parte, dacă există elemente constructive, care pot să reprezinte un început de dialog relativ normalizat între Occident şi Rusia, România ar trebui să fie prima ţară, fiind ţară de primă linie, interesată ca o relaţie constructivă şi echilibrată să se dezvolte. Deocamdată suntem extrem de vigilenţi, extrem de atenţi. Nu suntem nici noi imuni la acest tip de propagandă şi faptul că nu avem lucruri vizibile, cum este cazul alegerilor americane sau referendumului din Catalunia, al alegerilor germane sau alegerilor franceze, unde există amprente de influenţare din partea Rusiei, nu înseamnă că România nu trebuie să fie extrem de atentă şi în sens de contracarare, dar şi în sens de a putea să anticipăm eventualele evoluţii.

AGERPRES: Printre invitaţi se numără şi oficiali NATO. Cum va fi discutat rolul României în Alianţă?

Mircea Geoană: Înţelegem cu toţii că dimensiunea clasică de securitate, cea pur militară, nu mai este suficientă în condiţiile în care există atât de multe elemente de război asimetric, de război hibrid, de metode tradiţionale, dar şi metode noi, cum e cazul zonei de atacuri cibernetice, război de propagandă, zone de influenţă economic mascate, deghizate în alte tipuri de prezenţă în Europa şi în spaţiul transatlantic. Ceea ce şi asistentul secretarului general (al NATO - n.r.), Wayne Bush, care participă la Bucureşti, dar şi secretarul general Stoltenberg, care vine la Bucureşti pentru Adunarea Parlamentară NATO, ceea ce şi excepţionalul înalt demnitar NATO Sorin Ducaru a spus-o în repetate rânduri, ocupându-se de riscurile emergente, din punctul de vedere NATO, este că în clipa de faţă trebuie să încercăm să completăm doctrina NATO, direct sau indirect articolul 5, cu elemente actualizate ale tipului de confruntare şi de riscuri militare sau cvasimilitare pe care Rusia pare astăzi să le prefere. Sunt şanse infime să avem în relaţia noastră sau a Poloniei sau a NATO cu Rusia un război convenţional. Sunt şanse infime. La nivel de scenarii, trebuie să fim pregătiţi cu toţii, dar este evident faptul că războiul de influenţă şi războiul de nouă generaţie se duce şi cu alte metode. Acesta este scopul acestui panel în care înalţi demnitari români, conducerea Ministerului Apărării Naţionale, oameni care se uită inclusiv din perspectivă politică, oamenii care se uită dintr-o perspectivă economică, de comunicare publică - încercăm să ne facem datoria, inclusiv în educarea unui public mai larg cu ultimele evoluţii dintr-o confruntare în care România, evident, trebuie să fie cât mai puternică şi cât mai bine protejată.

AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, România este pregătită pentru un asemenea război hibrid sau este conştientă că trebuie să se pregătească?

Mircea Geoană: Nici America nu a fost pregătită pentru aşa ceva. Este clar că Rusia a învăţat ceva şi din perioada Războiului Rece, când a pierdut cumplit războiul de propagandă. Foloseşte acum instrumente extrem de moderne, inclusiv faimoşii Bots, foloseşte un arsenal care până nu demult era în apanajul Occidentului. Au învăţat lecţia, au internalizat-o, şi-au dat seama că nu se pot măsura ca forţă economică şi chiar şi militară cu un Occident care este de 15-20 de ori mai puternic şi mai bogat decât Federaţia Rusă. Joacă cu ceea ce am putea numi armele săracului, pentru că din punctul de vedere cost-eficacitate, este o investiţie excepţional de bună. Trebuie să înţelegem că jocul se joacă şi cu alte instrumente şi că în societăţile deschise, democratice, cum este şi cazul României - cu toate imperfecţiunile noastre, suntem o ţară democratică, o ţară deschisă -, este mult mai greu de contracarat o astfel de campanie, decât într-o societate autoritară, în care închizi internetul când vrei, în care site-ul care nu-ţi convine pleacă, în care CNN-ul de la Moscova e pe picior de plecare pentru că nu cântă melodia pe placul Kremlinului. Deci, într-un fel, societăţile democratice şi deschise au în sine o vulnerabilitate pe care societăţile închise nu o au. Elementele noastre cele mai puternice pot să fie elementele noastre cele mai vulnerabile. Asta este, într-un fel, ironia strategică a acestui război asimetric.

AGERPRES: Pentru că vorbeaţi de CNN, aveţi şi jurnalişti de la acest post. Cum se va desfăşura panelul cu ei?

Mircea Geoană: Anul acesta este un jurnalist excepţional de la CNN, Samuel Burke, este corespondentul pe tehnologie. Am dorit să insistăm pe zona de tehnologie, pentru că este o zonă în care România şi în general economiile emergente încă nu ştiu să anticipeze impactul introducerii de roboţi în producţia industrială, de inteligenţă artificială, modificările masive pe piaţa muncii. Şi un Samuel Burke, care este extrem de atractiv şi de plin de energie, va face echipă foarte bună, inclusiv din punctul de vedere al culorii politice, cu Liz Claman, de la Fox Business. Liz are şi origini româneşti, este foarte mândră de acest lucru. Cred că între cei doi se va duce un dialog foarte interesant, inclusiv despre ce se întâmplă în America. Cu toţii ne gândim, chiar şi cei care ştim America mai bine, ne întrebăm ce se întâmplă cu această mare democraţie. Vor fi jurnalişti de calibru ca Tim Judah de la The Economist, Steve Clemons, editorul-şef al The Atlantic Live, probabil cea mai influentă publicaţie pentru elitele americane astăzi, în lume, de la Emerging Europe. Avem o participare de media internaţionale fără precedent, aş spune. Şi acesta este un alt element pe care Bucharest Forum şi Institutul Aspen încearcă să-l aducă - vizibilitatea pentru România, şi nu doar publicitate ieftină. La limită, cineva, dacă doreşte, poate să îşi cumpere un spot pe CNN oricând. Problema este că acei jurnalişti care formează opinii şi care îşi formează opinii despre o ţară... venirea lor la Bucureşti şi vederea faptului că suntem un loc extrem de interesant şi un loc extrem de sofisticat, un loc în care se întâmplă lucruri este în sine un element pozitiv pentru brandul României şi pentru modul în care suntem percepuţi. În orice conversaţie în care Liz Claman, Richard Quest sau Samuel Burke vor vorbi despre România, spun "am fost în România la un eveniment excepţional, am fost la Bucureşti, care este un oraş vibrant şi o capitală sofisticată". Venirea unor giganţi ai presei internaţionale este un lucru bun, pe care vom continua să îl facem într-o manieră şi mai energică în anii care vin.

AGERPRES: Este vreo replică a unui participant la Bucharest Forum care v-a uimit, ulterior evenimentului?

Mircea Geoană: Întotdeauna există un şoc pozitiv al celor care n-au vizitat România şi care au o anumită percepţie despre România şi care, venind în această ţară frumoasă şi în această capitală dinamică, spun "Uau!". Este un impact, aproape fără excepţie. Ceea ce mi s-a părut cel mai important lucru este observaţia unui participant chinez la o ediţie precedentă. Când am introdus conversaţia despre centru şi periferie, care e o discuţie recurentă la noi, a spus: "Dar de ce periferie? Voi sunteţi în centru". Ceea ce ne arată că România, ca poartă a Europei, este un lucru evident - pe unde trec oamenii, banii, comerţul, mărfurile, ideile, pe unde este irigat cu ingredientele de dezvoltare economică, pe acolo vine şi prosperitatea, pe acolo vin şi securitatea, şi suveranitatea şi democraţia, în cele din urmă. Nu încercăm să fim o vitrină colorată a Bucureştiului şi a României, pentru că nu vrem să ascundem faptul că în România sunt încă multe lucruri care nu funcţionează, dar, în acelaşi timp, suntem o platformă de comunicare a întregii Românii de care suntem foarte mândri. Şi din cei 300 de participanţi şi 50 de speakeri din cred că peste 20 de ţări ale lumii, nu cred că este unul care să plece de la Bucureşti fără o impresie că aici este un motor de dezvoltare şi o ţară care are foarte multă energie şi dorinţă de autodepăşire.

AGERPRES: Vorbeaţi de România ca poartă de intrare în Europa. Din punctul de vedere al discursului iniţiativei Belt and Road, chiar aşa este numită România. Abordaţi şi acest proiect major, Belt and Road?

Mircea Geoană: Acest coridor Est-Vest, care se află în România, este şi un coridor Nord-Sud. Noi suntem la o intersecţie. Revin la geografia economică a României, şi nu la geografia politică sau strategică a României. Creşterea spectaculoasă a economiilor asiatice, şi nu doar cea chineză - avem participanţi din Japonia şi din Coreea, avem participanţi din Asia Centrală, avem participanţi din Azerbaidjan şi Georgia, avem participanţi din Turcia. Este clar că România se află la intersecţia acestor rute. Trebuie să recunoaştem că traseul care traversează România pe planul chinez este identic cu faimosul fost Coridor 9 al Uniunii Europene. Tot pe la Giurgiu intră şi tot pe la Suceava iese. Şi aici e o realitate tristă - cred că şi pentru România şi cred că şi pentru Europa - că acest traseu paneuropean (...) a fost abandonat. Este teoria vaselor comunicante. Când există un spaţiu gol - natura urăşte vidul - este posibil ca în aceste zone să apară capital din Asia, din Golf, din zone extraeuropene, pentru că, din punctul meu de vedere, abandonarea acestui traseu Nord-Sud Coridorul 9 din partea Uniunii Europene a fost un gest deliberat. E o chestiune de care România are nevoie. Deci, Est-Vest, da, dar şi Nord-Sud este la fel de important, şi legătura noastră cu Turcia, şi Grecia, şi cu Orientul Mijlociu şi legătura noastră cu Ucraina, cu Moldova, cu Polonia, cu nordul Europei este la fel de importantă. Într-un fel, poate şi decidenţii europeni, văzând cât de energici sunt alţi jucători economici globali în umplerea acestui spaţiu, cine ştie? - poate este o formă de a aduce în atenţia aliaţilor noştri europeni şi transatlantici că şi axa Nord-Sud este la fel de importantă ca şi cea Est-Vest.

AGERPRES: Una dintre temele Bucharest Forum va fi apartenenţa României la NATO şi acţiunile NATO în regiune. Unele dintre punctele importante sunt Ucraina, dar şi situaţia din Siria, în contextul evoluţiei Daesh. Cum vor fi aceste lucruri abordate în panelurile Bucharest Forum?

Mircea Geoană: Evident că ne uităm şi la spaţiul de Mare Neagră extinsă. Nu o să mergem cu discuţia până la subiecte legate de Siria în mod direct, dar, indirect, încercăm să evaluăm care este impactul asupra politicilor transatlantice şi, în general, a poziţiei americane şi europene faţă de zone care sunt tot mai complicate. Nu va lipsi din discuţiile poate mai discrete ce se întâmplă în Coreea de Nord. N-are cum să lipsească ceea ce se întâmplă în relaţia dintre Ucraina şi Rusia, rolul şi rostul Moldovei în această ecuaţie geopolitică. Nu va lipsi discuţia despre Balcani, nu va lipsi discuţia despre Turcia. E un puzzle de situaţii geopolitice foarte complicate, cum ar fi riscurile pe relaţia SUA-Iran, care la Adunarea Generală ONU au fost extrem de violente, cel puţin verbal. Aceste lucruri ne preocupă, aceste lucruri, direct sau indirect, ne afectează interesele iar România, ca avanpost al Occidentului în această zonă, este ţara ale cărei radare trebuie să fie extrem de sensibile, pe un spaţiu mult mai larg, pentru că suntem o ţară a cărei geografie are şi o dimensiune legată de Orientul Mijlociu extins iar evoluţiile din acest spaţiu ne influenţează şi pe noi şi vrem să anticipăm ce se întâmplă.

AGERPRES: Poziţia României în Uniunea Europeană în contextul Brexit este văzută, cel puţin în discursuri, ca fiind una care trece spre centru. Cum se va discuta acest aspect la forum?

Mircea Geoană: Bucharest Forum vine într-o logică în care referendumul din Catalonia şi drumul către Sibiu în 2019 - acesta este orizontul de timp pe care încercăm să îl anticipăm - (...) există o intenţie naturală a ţărilor mai avansate din UE să accelereze integrarea mai profundă. Discursul preşedintelui Macron de la Sorbona, discursul preşedintelui Juncker despre starea Uniunii, răspunsul relativ pozitiv pe care cancelarul Merkel, după o realegere complicată, l-a dat, arată clar că Europa va merge pe o direcţie cu mai multe viteze. Acest lucru este practic inevitabil. Am şi scris pentru El Pais un editorial recent despre riscul că dacă Europa în mod natural încearcă să îşi salveze funcţiile vitale - centrul, zona euro, zona mai dezvoltată -, pentru ţările care se află astăzi în alte cercuri, mai îndepărtate de integrare, cum este cazul României - fără Schengen, fără euro, cu MCV, fără OECD -, este, practic, ultimul cerc de integrare. Oricât de nobilă ar fi tentaţia noastră de a spune că vrem în nucleul dur, între realitate şi dorinţă este o diferenţă foarte, foarte mare. De aceea, cred că România trebuie să pledeze cu o voce convingătoare. (...) Dacă nu se oferă un drum accelerat pentru ţările care doresc şi care astăzi nu au toate ingredientele pentru a fi nucleul dur al Europei, cred că riscul de centrifugare este foarte mare. O Europă mai integrată are în sine şi riscul ca periferiile multiple să devină centrifugate. Întrebarea este care e forţa centripetă care ne ţine pe noi, cei 27, într-o şansă reală, în nucleul dur european? Acest lucru încă nu şi-a găsit răspunsul şi Bucharest Forum încearcă, într-o manieră modestă, să aducă şi această discuţie. Pregătim preşedinţia românească la Consiliul Uniunii Europene. Avem la Bucureşti preşedinţiile care ne preced - preşedinţia estoniană, preşedinţia bulgară, croată, cea austriacă. Încercăm să fim utili decidentului public român şi încercăm să dăm context. Poate lucrurile pe care nu le poate spune într-un cadru oficial un demnitar român noi avem mai multă libertate să le spunem - că există o intenţie corectă de a adânci şi accelera integrarea europeană, există şi un risc de centrifugare, pe care Catalonia ni-l arată cu violenţă, cu violenţă politică şi cu violenţă stradală.

AGERPRES: Aţi făcut mai multe referiri la referendumul din Catalonia. Puteţi vorbi de faptul că Bucharest Forum are loc într-un moment de criză a democraţiei în Europa? Mă refer aici şi la fenomenul Brexit.

Mircea Geoană: Cred că crizele economice şi financiare, cum a fost cazul crizei care a răvăşit Europa, ascensiunea populismului atrag aproape natural elemente de fragmentare. Diferenţa masivă dintre referendumul din Scoţia din 2014, care a fost făcut cu asentimentul guvernului central de la Londra şi cel din Catalonia este frapantă. Dar nu putem să nu constatăm că există în acest moment un element de tensiune între elementul de suveranitate naţională şi elementul de exprimare democratică a unei intenţii. Aceasta este o problemă care îşi are rădăcini în crize multiple şi nu pot să nu mă gândesc la cei 4-500.000 de români care sunt în Catalonia astăzi, la cele 3-4 milioane de români care se află în Europa şi nu pot să nu mă gândesc la faptul că, direct sau indirect, efectul de contaminare şi în alte zone ale Europei, inclusiv la noi şi în regiunea noastră, este real. De aceea, cred că trebuie să ne uităm şi la dimensiunea respectării suveranităţii naţionale şi a respectării doctrinei Prodi - care spune că odată ce o entitate îşi declară constituţional separarea de o altă entitate statală, trebuie să aplice pentru a deveni membru al Uniunii Europene. Este doctrina Prodi, pe care şi noi o susţinem. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că este o tensiune între suveranitate naţională, integritate naţională, constituţii şi tendinţele de fragmentare şi regionalizare şi centrifugare, de care vorbeam. În cele din urmă, răspunsul este politic şi economic. Răspunsul este că o Europă unită este preferabilă unei Europe fărâmiţate. Cred că România este, în apropierea centenarului nostru, printre ţările cel mai interesate de a pleda pentru un proiect european care să rămână deschis şi inclusiv şi care să ne pună la adăpost şi pe noi, dar şi pe alţii de riscul reîntoarcerii la un fel de Europă feudală.

AGERPRES: Cum a evoluat lumea sau cel puţin Europa de la Bucharest Forum de anul trecut?

Mircea Geoană: Continuă să fie foarte convulsivă lumea. Avem un preşedinte american nou, avem un preşedinte francez nou, avem acelaşi cancelar german, avem o conducere chineză care pe 18 octombrie intră în al doilea mandat de cinci ani, cu o structură de putere modificată, mult mai personalizată, mult mai centralizată, avem o Japonie şi o Coree care reaccelerează la nivel global, avem contestarea aranjamentului cu Iranul, avem o Coree de Nord care e, de facto, o putere nucleară periculoasă şi avem în nordul Irakului tendinţele de creare a unui stat kurd, cu toate consecinţele acestei potenţiale evoluţii. Deci, putem spune că geopolitic lumea este mult mai complicată, nevoia unei astfel de conversaţii este şi mai mare şi anticiparea modului în care evoluţiile ne vor afecta pe toţi este scopul principal al Bucharest Forum. Punând interesele României în centrul conversaţiei noastre.

AGERPRES: Ce înseamnă Bucharest Forum 2017 în cifre?

Mircea Geoană: Înseamnă 300 de participanţi, 50 de speakeri, jurnalişti cu profil global, demnitari români şi demnitari din alte ţări, un efort de organizare excepţional. Vreau să mulţumesc echipelor Aspen şi GMF. (...) Noi facem acest lucru de şase ani, împreună cu cei de la GMF, partenerii noştri, într-un scop care derivă din misiunea noastră iar elementul de noutate de la Bucharest Forum este că aducem în premieră fellows, cei care au făcut programe de leadership Aspen şi GMF şi că vom încerca să avem o structură permanentă, un laborator de idei, un task force pentru viitorul Europei, pentru că simţim că generaţia tânără trebuie să fie antrenată în această conversaţie, pentru că Europa, şi România şi lumea transatlantică sunt ale lor. AGERPRES/(A-autor: Oana Ghiţă, editori: Cristina Tatu, Antonia Niţă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.