Pîrvulescu, despre refugiați: Marota terorismului este folosită de prietenii din România ai lui Viktor Orban

 •  Politică
521 afişări

Politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că politicienii români trebuie să aibă în privința refugiaților un discurs european similar familiilor politice din care fac parte.

34db173d-7b95-4de2-953b-8486f2fb1989

"Eu cred că această marotă a terorismului (n.r. — folosită în contextul afluxului de refugiați) este folosită de prietenii din România ai lui Viktor Orban pentru a urmări scopuri extremiste. Ar trebui ca politicienii raționali să pună lucrurile la punct. Ar trebui ca cei care se află în partidul european din care face parte Angela Merkel să-și asume o linie asemănătoare pe care aceasta o susține sau cei care se află în partidul lui Martin Schulz, pentru că tot se apropie alegerile din Germania, să facă același lucru. Adică, ar trebui ca socialiștii și popularii, liberalii românii, să aibă un discurs european și nu unul antieuropean. Altfel, fac dovadă că România devine o țară mai degrabă apropiată Rusiei decât Occidentului", a declarat joi, pentru AGERPRES, Cristian Pîrvulescu.

În opinia sa, atentatele teroriste nu sunt urmare a afluxului de refugiați.

"Refugiații nu au produs nicăieri atentate teroriste. Atentatele teroriste nu sunt urmare a fluxului de refugiați, teroriștii sunt cei care i-au obligat pe acești oameni să părăsească locurile lor de baștină, casele lor, și nu cei care vin încoace. În rest sunt frici pe care politicieni populiști, așa cum se întâmplă și în România, au încercat să le dezvolte, dar atentatele au fost produse de cetățeni ai unor state occidentale, născuți acolo, chiar dacă aveau origine magrebiană, și nu din zonele de conflict din Orientul Mijlociu. Ca urmare, cred că nu există riscuri din punctul ăsta de vedere. În plus, România este o țară care întotdeauna a fost deschisă, în care, iată, persoane care vin din Orientul Mijlociu, cum este Raed Arafat, reușesc să se integreze foarte bine, în care avem zeci de mii, oficial 20.000, neoficial aproape 100.000 de persoane, venite din acea zonă, din Siria și din Irak, în ultimii 30 de ani, care s-au stabilit în România și care s-au integrat foarte bine și care nu au produs niciun fel de acte de terorism", a arătat Pîrvulescu.

El a subliniat că România este obligată să asigure asistență tuturor cetățenilor care, persecutați fiind, trec granițele țării și cer azil politic.

"Această decizie a fost reiterată de decizia de săptămâna trecută a Curții Europene de la Luxemburg care în demonstrația pe care a făcut-o, respingând cererile Slovaciei și Ungariei de a nu primi cotele de refugiați, explica faptul că țările care primesc refugiați din zone conflictuale sunt debordate și atunci celelalte țări sunt obligate la solidaritate. România, ca orice țară din lume, are obligația de a sigura ospitalitate cu atât mai mult cu cât ea recunoaște Convenția de la Geneva. Turcia o recunoaște pentru toți europenii, nu și pentru cei ce vin din Asia sau Africa", a spus Pîrvulescu.

El susține că "nu există niciun pericol" pentru că numărul de refugiați și focarele de conflict au scăzut.

"În general fluxul de refugiați este mai important în Mediterana, în special pe ruta italiană, dar și spaniolă, dinspre Maroc spre cele două orașe care se află în nordul Africii spaniole și de acolo spre Spania. Noi discutăm în momentul de față de câteva nave care s-au apropiat de coastele române. Poate că a fost o testare, poate că autoritățile turce care închid ochii de multe ori la aceste situații încearcă să creeze o nouă presiune. Dar să privim lucrurile rațional, geografic. Diferența dintre România și Grecia — Lesbos se află la 10 km de granița turcească, câtă vreme țărmurile românești se află la 200 de km. Deci este o distanță apreciabilă care nu poate fi străbătută în vase improvizate cum se întâmplă în cazul Greciei. În plus, în Marea Neagră nu există vase care să poată prelua, cum se întâmplă în Mediterana, refugiații care vin din Libia", a adăugat Pîrvulescu.

Acesta a amintit că "autoritățile turce au încheiat un acord cu Comisia Europeană, criticat de organizațiile neguvernamentale, europene sau chiar românești, cum este cazul asociației Pro Democrația, dar care funcționează, deci în virtutea căruia a scăzut în mod dramatic numărul de refugiați după martie 2016".

"Nu există un pericol să crească numărul de refugiați, dar cred că discuția trebuie să fie, apropo și de alegerile din Germania, despre responsabilitățile pe care le au cetățenii unei țări față de cei care se află într-o situație dificilă. Este o responsabilitate umană. Drepturile omului sunt principii esențiale. Nu putem face parte din comunitatea europeană, spunând că există drepturi pentru noi și nu există pentru ceilalți oameni. Ei sunt oameni, indiferent de religie, de proveniență și atunci când au nevoi trebuie protejați", a menționat Pîrvulescu.

Analistul așteaptă însă de la Biserica Ortodoxă un punct de vedere, luând în considerare poziția Bisericii Catolice.

"Discutăm despre refugiați deoarece pentru migranții economici există alte măsuri. (...) Aici pot să vin cu demonstrația pe care o face Biserica Catolică, care consideră că nu putem deosebi între oameni, că unii sunt migranți economici, că alții sunt refugiați politici, toți sunt oameni în nevoie și avem obligații față de ei. Aș aștepta ca și Biserica Ortodoxă să facă raționamente de felul acesta. Mi-e teamă că așteptarea va fi lungă. Revin la idee, România a transmis Agenției Europene pentru Azil că are capacitatea de a primi refugiați, că este mult mai bine pregătită decât Grecia sau Bulgaria, dar nervozitatea autorităților române pare să indice contrariul. Deci va face proba capacității sale în momentul în care va fi pusă în fața faptului împlinit", a mai spus Pîrvulescu.

AGERPRES/(A — autor: Livia Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Politică

Cele mai citite din Politică

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe