Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 14 sep /Agerpres/ - Politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că politicienii români trebuie să aibă în privinţa refugiaţilor un discurs european similar familiilor politice din care fac parte.

"Eu cred că această marotă a terorismului (n.r. - folosită în contextul afluxului de refugiaţi) este folosită de prietenii din România ai lui Viktor Orban pentru a urmări scopuri extremiste. Ar trebui ca politicienii raţionali să pună lucrurile la punct. Ar trebui ca cei care se află în partidul european din care face parte Angela Merkel să-şi asume o linie asemănătoare pe care aceasta o susţine sau cei care se află în partidul lui Martin Schulz, pentru că tot se apropie alegerile din Germania, să facă acelaşi lucru. Adică, ar trebui ca socialiştii şi popularii, liberalii românii, să aibă un discurs european şi nu unul antieuropean. Altfel, fac dovadă că România devine o ţară mai degrabă apropiată Rusiei decât Occidentului", a declarat joi, pentru AGERPRES, Cristian Pîrvulescu.

În opinia sa, atentatele teroriste nu sunt urmare a afluxului de refugiaţi.

"Refugiaţii nu au produs nicăieri atentate teroriste. Atentatele teroriste nu sunt urmare a fluxului de refugiaţi, teroriştii sunt cei care i-au obligat pe aceşti oameni să părăsească locurile lor de baştină, casele lor, şi nu cei care vin încoace. În rest sunt frici pe care politicieni populişti, aşa cum se întâmplă şi în România, au încercat să le dezvolte, dar atentatele au fost produse de cetăţeni ai unor state occidentale, născuţi acolo, chiar dacă aveau origine magrebiană, şi nu din zonele de conflict din Orientul Mijlociu. Ca urmare, cred că nu există riscuri din punctul ăsta de vedere. În plus, România este o ţară care întotdeauna a fost deschisă, în care, iată, persoane care vin din Orientul Mijlociu, cum este Raed Arafat, reuşesc să se integreze foarte bine, în care avem zeci de mii, oficial 20.000, neoficial aproape 100.000 de persoane, venite din acea zonă, din Siria şi din Irak, în ultimii 30 de ani, care s-au stabilit în România şi care s-au integrat foarte bine şi care nu au produs niciun fel de acte de terorism", a arătat Pîrvulescu.

El a subliniat că România este obligată să asigure asistenţă tuturor cetăţenilor care, persecutaţi fiind, trec graniţele ţării şi cer azil politic.

"Această decizie a fost reiterată de decizia de săptămâna trecută a Curţii Europene de la Luxemburg care în demonstraţia pe care a făcut-o, respingând cererile Slovaciei şi Ungariei de a nu primi cotele de refugiaţi, explica faptul că ţările care primesc refugiaţi din zone conflictuale sunt debordate şi atunci celelalte ţări sunt obligate la solidaritate. România, ca orice ţară din lume, are obligaţia de a sigura ospitalitate cu atât mai mult cu cât ea recunoaşte Convenţia de la Geneva. Turcia o recunoaşte pentru toţi europenii, nu şi pentru cei ce vin din Asia sau Africa", a spus Pîrvulescu.

El susţine că "nu există niciun pericol" pentru că numărul de refugiaţi şi focarele de conflict au scăzut.

"În general fluxul de refugiaţi este mai important în Mediterana, în special pe ruta italiană, dar şi spaniolă, dinspre Maroc spre cele două oraşe care se află în nordul Africii spaniole şi de acolo spre Spania. Noi discutăm în momentul de faţă de câteva nave care s-au apropiat de coastele române. Poate că a fost o testare, poate că autorităţile turce care închid ochii de multe ori la aceste situaţii încearcă să creeze o nouă presiune. Dar să privim lucrurile raţional, geografic. Diferenţa dintre România şi Grecia - Lesbos se află la 10 km de graniţa turcească, câtă vreme ţărmurile româneşti se află la 200 de km. Deci este o distanţă apreciabilă care nu poate fi străbătută în vase improvizate cum se întâmplă în cazul Greciei. În plus, în Marea Neagră nu există vase care să poată prelua, cum se întâmplă în Mediterana, refugiaţii care vin din Libia", a adăugat Pîrvulescu.

Acesta a amintit că "autorităţile turce au încheiat un acord cu Comisia Europeană, criticat de organizaţiile neguvernamentale, europene sau chiar româneşti, cum este cazul asociaţiei Pro Democraţia, dar care funcţionează, deci în virtutea căruia a scăzut în mod dramatic numărul de refugiaţi după martie 2016".

"Nu există un pericol să crească numărul de refugiaţi, dar cred că discuţia trebuie să fie, apropo şi de alegerile din Germania, despre responsabilităţile pe care le au cetăţenii unei ţări faţă de cei care se află într-o situaţie dificilă. Este o responsabilitate umană. Drepturile omului sunt principii esenţiale. Nu putem face parte din comunitatea europeană, spunând că există drepturi pentru noi şi nu există pentru ceilalţi oameni. Ei sunt oameni, indiferent de religie, de provenienţă şi atunci când au nevoi trebuie protejaţi", a menţionat Pîrvulescu.

Analistul aşteaptă însă de la Biserica Ortodoxă un punct de vedere, luând în considerare poziţia Bisericii Catolice.

"Discutăm despre refugiaţi deoarece pentru migranţii economici există alte măsuri. (...) Aici pot să vin cu demonstraţia pe care o face Biserica Catolică, care consideră că nu putem deosebi între oameni, că unii sunt migranţi economici, că alţii sunt refugiaţi politici, toţi sunt oameni în nevoie şi avem obligaţii faţă de ei. Aş aştepta ca şi Biserica Ortodoxă să facă raţionamente de felul acesta. Mi-e teamă că aşteptarea va fi lungă. Revin la idee, România a transmis Agenţiei Europene pentru Azil că are capacitatea de a primi refugiaţi, că este mult mai bine pregătită decât Grecia sau Bulgaria, dar nervozitatea autorităţilor române pare să indice contrariul. Deci va face proba capacităţii sale în momentul în care va fi pusă în faţa faptului împlinit", a mai spus Pîrvulescu. AGERPRES/(A - autor: Livia Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.