COD GALBEN: 23-01-2018 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala Ceață care determină scăderea vizibilității local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Harghita, Județul Sibiu, Județul Mureș;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Oradea, 14 sep /Agerpres/ - Statele membre ale Uniunii Europene doresc o uniune întărită care, în caz de nevoie, să poată să răspundă la provocări, a fost concluzia conferinţei interparlamentare de la Tallinn, Estonia, a afirmat deputatul UDMR Biro Rozalia, preşedintele Comisiei de politică externă a României din Camera Deputaţilor, într-o conferinţă de presă organizată joi la Oradea.

Concluziile finale ale conferinţei, atât la întâlnirile cu miniştrii de politică externă, cât şi în cadrul întâlnirii noastre, au fost acelea că statele membre doresc o Uniune Europeană întărită, doresc o Uniune Europeană mai activă şi mai eficientă, care în caz de nevoie să poată să răspundă la provocări. Intenţia nu este de a militariza Uniunea Europeană, ci de a dispune de capacităţi eficiente pentru a răspunde în caz de nevoie, a declarat Biro Rozalia.

O delegaţie a României (alcătuită din cinci reprezentanţi) a participat, în perioada 7- 9 septembrie, în capitala Estoniei, ţară care deţine preşedinţia Consiliului UE, la conferinţa interparlamentară pentru politică externă şi de securitate. Pe lângă delegaţiile statelor membre, au participat o serie de lideri ai structurilor UE, preşedintele Estoniei, Kersti Kaljulaid, înaltul comisar pentru securitate, Federica Mogherini.

Esenţa unei astfel de conferinţe, care a fost precedată de întâlnirea miniştrilor de politică externă a ţărilor membre, s-a referit, a precizat Biro, la necesitatea ca tot ceea ce stabilesc miniştrii, ca principiu, să fie întărit de latura parlamentară, cea care aprobă legile necesare pentru a pune în practică discuţiile de la nivel de miniştri.

O altă concluzie desprinsă din dezbaterile conferinţei s-a referit la rolul politicienilor şi a celor din apărare şi securitate, de a încerca să transmită tensiunea reală care există la nivel internaţional (Coreea de nord), context în care UE trebuie să-şi asume un rol mult mai puternic privind negocierile pe cale diplomatică şi nu numai, dar şi elaborarea unei strategii de apărare şi securitate a UE, în parteneriat cu NATO.

Da, avem un NATO cu care trebuie să dezvoltăm şi să strângem relaţiile, dar în paralel există necesitatea ca UE să se gândească la apărarea proprie. Nu se conturează, în momentul de faţă, să se vorbească la nivel de UE despre o armată a UE, dar din mesajele ce se transmit se aude necesitatea acesteia. Situaţia internaţională din ultimele şase-opt luni s-a modificat, iar liderii politici ai UE sunt de acord cu ideea că trebuie să ne gândim la o strategie de securitate şi de apărare foarte serioasă, în care NATO este un partener strategic, parte integrantă. Dar pe lângă acesta, trebuie să existe şi altceva, a precizat Biro.

Dacă deocamdată nu se discută la modul concret despre o armată a UE, deputatul UDMR a subliniat ca sigură direcţia pentru elaborarea strategiei de apărare şi de securitate şi de politică comună, fiecare stat membru urmând să aloce surse de finanţare.

Eu cred că evenimentele ce se petrec la nivel internaţional împing Uniunea Europeană ca, dintr-o structură destul de birocratică, să înceapă să devină o structură mult mai pragmatică. Nevoia face acest lucru, a mai spus preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor. AGERPRES / (A - autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.