COD GALBEN: 16-01-2018 ora 12 Intre 16 ianuarie, ora 17 - 17 ianuarie, ora 20 se va semnala 16 ianuarie, ora 12 – 17 ianuarie, ora 20Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 19 iun /Agerpres/ - Relaţia cu autoritatea publică şi educaţia sunt principalele probleme comune care au fost identificate în cadrul dezbaterilor iniţiate de deputatul liberal Adriana Săftoiu, membru al Comisiei pentru drepturile omului, pe teme ce au vizat dizabilităţile, situaţia din penitenciare sau violenţa domestică, abordate în cadrul discuţiilor de luni, la Palatul Parlamentului.

"Este cea de-a treia dezbatere pe care o facem şi (...) am constatat că există cel puţin două probleme comune, indiferent că am vorbit despre dizabilităţile senzoriale, despre situaţia puşcăriilor, dizabilităţi motorii (...). La Comisia pentru drepturile omului cei care au dizabilităţi intelectuale, şi mă refer la autism, spuneau acelaşi lucru, că nu cer de la autorităţi să facă minuni, ci doar să le dea nişte spaţii, să le poată folosi pentru problema lor, iar autorităţile nu prea au timp să asculte lucrurile acestea. Când vorbim de educaţie, da, o fi o problemă de curriculum, dar e şi o problemă de atitudine a profesorului, pentru că nimic nu-l împiedică să facă aceste lucruri chiar dacă nu e prevăzut în curriculum - să le vorbească elevilor la orele de dirigenţie despre educaţie civică, toleranţa faţă de copiii cu dizabilităţi, despre violenţa domestică sau să-i înveţe să acorde ajutor unor copii care suferă de epilepsie", a precizat Săftoiu la o dezbatere cu tema "Combaterea violenţei domestice - prioritate asumată şi dezbătută cu societatea românească".

La rândul său, Mihaela Săsărman, coordonator al Reţelei pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei împotriva Femeilor, a vorbit despre problemele din pachetul legislativ în domeniu care "sunt generatoare" ale violenţei domestice.

"Una dintre probleme este educaţia şi cea de-a doua - finanţarea. Introducerea, de exemplu, a ordinului de protecţie provizoriu implică nişte costuri. Poate că am fi mai câştigate dacă am discuta de la început aceste probleme cu persoane care sunt responsabile de a trece nişte cheltuieli în viitor pentru anumite activităţi şi acţiuni. Întrebarea este unde vom putea noi să stabilim colaborarea cu autorităţile locale, într-un mod coerent şi sistemic. Nu putem, în continuare, să lăsăm rezolvarea problemei la nivelul bunelor intenţii ale persoanelor sau ale bunelor relaţii. Ar trebui să fie o chestiune sistemică", a precizat Săsărman.

Referitor la educaţie, ea a spus că pregătirea în şcoli pentru prevenirea violenţei domestice este deficitară.

"Cum facem noi ca o oră, la decizia şcolii, să fie totuşi realizată. Copiii deja ştiu despre violenţa domestică şi atunci, de fapt, ei au foarte mare nevoie de o instruire de tip dezvoltare de abilităţi, o informare prin care tinerii şi mai ales fetele să recunoască primele semne ale violenţei domestice. (...) Un partener important, Direcţia Generală a Poliţiei Capitalei, nu are foarte mult personal, deci nu poate să meargă în toate liceele pentru a face această prevenire, dar şcolilor le este mult mai greu să spună nu acestei instituţii, decât le e greu să spună nu instituţiilor non-guvernamentale ", a menţionat Săsărman.

Graţiela Drăghici, secretar de stat în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES), a promis că vor fi atinse obiectivele specifice asumate - crearea de cel puţin 20 de centre de locuinţe temporare protejate pentru victime, opt centre de criză pentru viol, opt centre de consiliere pentru agresori.

"Legea 217 va fi cel mai bun instrument de reglementare pe domeniul violenţei domestice dacă noi vom reuşi să armonizăm recomandările Convenţiei de la Istanbul şi acest lucru îl vom face, dar nu îl vom face oricum. Pilonul central al legii îl reprezintă ordinul de protecţie provizoriu, care schimbă paradigma faţă de victimă, pune în centrul acţiunii echipei interdisciplinare victima şi avem şansa, faţă de ordinul de protecţie deja reglementat, ca noi să putem interveni în timp real prin echipe multidisciplinare şi să salvăm acele cazuri de victime pe care le vedem la televizor săptămânal", a precizat Drăghici.

Potrivit oficialului ANES, datele statistice centralizate de această instituţie pe anul 2016 indică 13.000 de cazuri de violenţă, în condiţiile în care 75% dintre femei nu raportează şi disimulează această dramă personală, deci în realitate vorbim poate de peste 100.000 de cazuri".

În intervenţia sa, vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, Dorina Tamara Ciofu, s-a referit la obligaţia statului român de a armoniza legislaţia naţională cu prevederile Convenţiei de la Istanbul, adoptată în septembrie anul trecut, privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, în contextul în care, în România, "o femeie este agresată la fiecare 30 de secunde, iar una din patru femei va fi la un moment dat agresată".

"Violenţa nu este comisă, neapărat, numai de persoane cu tulburări mentale de personalitate. Cei care sunt violenţi pot fi prietenii, vecinii sau chiar şi copiii noştri. Începând din septembrie anul trecut, pe plan european şi în România a intrat în vigoare Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, numită şi Convenţia de la Istanbul, care a intrat în vigoare în septembrie 2016. Lucru care obligă statul român să treacă rapid la armonizarea legislaţiei naţionale cu prevederile Convenţiei, astfel încât femeile şi implicit copiii să beneficieze de protecţie sporită în cazul agresiunilor domestice", a precizat Ciofu.

Convenţia de la Istanbul prevede, "pe lângă acordarea şi asumarea unor măsuri de sensibilizare şi de educare, obligaţia de a crea servicii de sprijin specializate pentru femeile victime ale violenţelor şi deschiderea unor refugii, dar şi obligaţia de a înscrie interdicţia de abuzuri în legile naţionale. În România încă mai există judeţe şi sectoare în Bucureşti unde aceste refugii nu există", a subliniat Dorina Tamara Ciofu.

Dezbaterea a fost organizată de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, în vederea identificării de soluţii durabile, legislative şi organizatorice pentru combaterea violenţei domestice. AGERPRES /(A-autor: Sorin Peneş, editor: Mihai Simionescu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.