Săftoiu: Relația cu autoritatea publică și educația, probleme comune în discuțiile despre dizabilități, penitenciare sau violența domestică

 •  Politică
435 afişări

Relația cu autoritatea publică și educația sunt principalele probleme comune care au fost identificate în cadrul dezbaterilor inițiate de deputatul liberal Adriana Săftoiu, membru al Comisiei pentru drepturile omului, pe teme ce au vizat dizabilitățile, situația din penitenciare sau violența domestică, abordate în cadrul discuțiilor de luni, la Palatul Parlamentului.

61fb14ca-ef5b-47a0-ae6e-81e3fba7904c

"Este cea de-a treia dezbatere pe care o facem și (...) am constatat că există cel puțin două probleme comune, indiferent că am vorbit despre dizabilitățile senzoriale, despre situația pușcăriilor, dizabilități motorii (...). La Comisia pentru drepturile omului cei care au dizabilități intelectuale, și mă refer la autism, spuneau același lucru, că nu cer de la autorități să facă minuni, ci doar să le dea niște spații, să le poată folosi pentru problema lor, iar autoritățile nu prea au timp să asculte lucrurile acestea. Când vorbim de educație, da, o fi o problemă de curriculum, dar e și o problemă de atitudine a profesorului, pentru că nimic nu-l împiedică să facă aceste lucruri chiar dacă nu e prevăzut în curriculum — să le vorbească elevilor la orele de dirigenție despre educație civică, toleranța față de copiii cu dizabilități, despre violența domestică sau să-i învețe să acorde ajutor unor copii care suferă de epilepsie", a precizat Săftoiu la o dezbatere cu tema "Combaterea violenței domestice — prioritate asumată și dezbătută cu societatea românească".

La rândul său, Mihaela Săsărman, coordonator al Rețelei pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, a vorbit despre problemele din pachetul legislativ în domeniu care "sunt generatoare" ale violenței domestice.

"Una dintre probleme este educația și cea de-a doua — finanțarea. Introducerea, de exemplu, a ordinului de protecție provizoriu implică niște costuri. Poate că am fi mai câștigate dacă am discuta de la început aceste probleme cu persoane care sunt responsabile de a trece niște cheltuieli în viitor pentru anumite activități și acțiuni. Întrebarea este unde vom putea noi să stabilim colaborarea cu autoritățile locale, într-un mod coerent și sistemic. Nu putem, în continuare, să lăsăm rezolvarea problemei la nivelul bunelor intenții ale persoanelor sau ale bunelor relații. Ar trebui să fie o chestiune sistemică", a precizat Săsărman.

Referitor la educație, ea a spus că pregătirea în școli pentru prevenirea violenței domestice este deficitară.

"Cum facem noi ca o oră, la decizia școlii, să fie totuși realizată. Copiii deja știu despre violența domestică și atunci, de fapt, ei au foarte mare nevoie de o instruire de tip dezvoltare de abilități, o informare prin care tinerii și mai ales fetele să recunoască primele semne ale violenței domestice. (...) Un partener important, Direcția Generală a Poliției Capitalei, nu are foarte mult personal, deci nu poate să meargă în toate liceele pentru a face această prevenire, dar școlilor le este mult mai greu să spună nu acestei instituții, decât le e greu să spună nu instituțiilor non-guvernamentale ", a menționat Săsărman.

Grațiela Drăghici, secretar de stat în cadrul Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), a promis că vor fi atinse obiectivele specifice asumate — crearea de cel puțin 20 de centre de locuințe temporare protejate pentru victime, opt centre de criză pentru viol, opt centre de consiliere pentru agresori.

"Legea 217 va fi cel mai bun instrument de reglementare pe domeniul violenței domestice dacă noi vom reuși să armonizăm recomandările Convenției de la Istanbul și acest lucru îl vom face, dar nu îl vom face oricum. Pilonul central al legii îl reprezintă ordinul de protecție provizoriu, care schimbă paradigma față de victimă, pune în centrul acțiunii echipei interdisciplinare victima și avem șansa, față de ordinul de protecție deja reglementat, ca noi să putem interveni în timp real prin echipe multidisciplinare și să salvăm acele cazuri de victime pe care le vedem la televizor săptămânal", a precizat Drăghici.

Potrivit oficialului ANES, datele statistice centralizate de această instituție pe anul 2016 indică 13.000 de cazuri de violență, în condițiile în care 75% dintre femei nu raportează și disimulează această dramă personală, 'deci în realitate vorbim poate de peste 100.000 de cazuri".

În intervenția sa, vicepreședintele Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților, Dorina Tamara Ciofu, s-a referit la obligația statului român de a armoniza legislația națională cu prevederile Convenției de la Istanbul, adoptată în septembrie anul trecut, privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, în contextul în care, în România, "o femeie este agresată la fiecare 30 de secunde, iar una din patru femei va fi la un moment dat agresată".

"Violența nu este comisă, neapărat, numai de persoane cu tulburări mentale de personalitate. Cei care sunt violenți pot fi prietenii, vecinii sau chiar și copiii noștri. Începând din septembrie anul trecut, pe plan european și în România a intrat în vigoare Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, numită și Convenția de la Istanbul, care a intrat în vigoare în septembrie 2016. Lucru care obligă statul român să treacă rapid la armonizarea legislației naționale cu prevederile Convenției, astfel încât femeile și implicit copiii să beneficieze de protecție sporită în cazul agresiunilor domestice", a precizat Ciofu.

Convenția de la Istanbul prevede, "pe lângă acordarea și asumarea unor măsuri de sensibilizare și de educare, obligația de a crea servicii de sprijin specializate pentru femeile victime ale violențelor și deschiderea unor refugii, dar și obligația de a înscrie interdicția de abuzuri în legile naționale. În România încă mai există județe și sectoare în București unde aceste refugii nu există", a subliniat Dorina Tamara Ciofu.

Dezbaterea a fost organizată de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale din Camera Deputaților, în vederea identificării de soluții durabile, legislative și organizatorice pentru combaterea violenței domestice.

AGERPRES /(A-autor: Sorin Peneș, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Politică

Cele mai citite din Politică

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres