Bucureşti, 7 iun /Agerpres/ - Fostul senator PSD Dan Şova a declarat miercuri, la finalul audierii sale în cadrul Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, că membrii Comisiei pot să îmbunătăţească legislaţia cu privire la alegeri.

"Comisia poate să îmbunătăţească legislaţia, din punctul meu de vedere, mai ales că anumite aspecte care au prezentat disfuncţii la vremea respectivă sunt în vigoare şi astăzi. Asta am discutat cu colegii, dacă pot face ceva, pot să îmbunătăţească legislaţia. Nici în ziua de astăzi nu există posibilitatea reală de contestare (a rezultatului alegerilor - n.r.), orice partid, că este X sau Y, vrea să conteste alegerile i se impune un termen de trei zile (pentru a veni cu probele necesare - n.r.), dar Autoritatea Electorală Permanentă are la dispoziţie saşe luni să spună dacă e ceva în neregulă. Cum să dai AEP, care are toate instrumentele, şase luni şi unui partid trei zile să ofere ceva", a spus Şova.

Şova a explicat că nu a fost implicat în campania electorală de la alegerile prezidenţiale din 2009, ci doar în acţiuni ulterioare scrutinului care au ţinut de contestarea alegerilor la Curtea Constituţională.

'A doua zi după ce am avut rezultate provizorii date de către Biroul Electoral Central, rezultate care îl stabileau pe candidatul Traian Băsescu ca şi câştigător al alegerilor, am formulat două contestaţii. Eu am fost implicat doar în contestarea la Curtea Constituţională şi alţi colegi s-au ocupat de contestarea la Biroul electoral central şi la Curtea de Apel Bucureşti. La vremea respectivă noi am ridicat o serie de probleme în faţa Curţii Constituţionale. PSD a formulat şi o cerere prin care a solicitat prezervarea probelor, adică păstrarea lor. Nu cunosc rezultatul cererii, probabil a fost respinsă. Este o cerere legală şi uzuală, o procedură de asigurare de dovezi formulată în contencios administrativ", a menţionat el.

Şova a completat că pe 8 decembrie 2009 PSD a primit o adresă de la AEP care informa că la scrutinul europarlamentar din vara anului 2009 au existat 13.286 de persoane identificate cu vot multiplu.

"În motivarea cererii către CCR noi am arătat o chestiune statistică, plecând de la faptul că la scrutinul europarlamentar participaseră 5.035.000 de alegători, iar la scrutinul prezidenţial 10.620.000. Păstrând proporţiile, noi am spus că dacă s-a identificat vot multiplu de 13.286 la europarlamentare, nu este exclus să avem un număr de 29.000 de voturi multiple la scrutinul prezidenţial. O altă chestiune pe care am sesizat-o CCR a fost chestiunea maximului de 1.056 de oameni care puteau să voteze într-o secţie de votare", a mai spus Şova. AGERPRES/(A - autor: Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu)