INTERVIU VIDEO Tăriceanu: Referendumul pentru definirea familiei în Constituție - cel mai probabil în toamnă

 •  Politică
2604 afişări

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că organizarea unui referendum privind inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției în sensul definirii familiei, aflată în dezbaterea Camerei Superioare a Parlamentului, ar putea avea loc cel mai probabil în toamna acestui an.

4f211cd9-7ccb-48fe-9f4a-72d1c83916a7

În privința unei revizuiri ample a Constituției, Tăriceanu nu se declară "foarte optimist", arătând că este necesară susținerea a două treimi dintre parlamentari pentru adoptarea unei noi legi fundamentale, liberalii putând bloca procesul.

Președintele ALDE susține că în coaliție colaborarea "funcționează foarte bine" și nu exclude, la fel ca liderul PSD, Liviu Dragnea, intrarea UDMR la guvernare.

Pe de altă parte, Călin Popescu-Tăriceanu spune că nu se teme de o posibilă acaparare a electoratului ALDE de către nou înființata formațiune politică a lui Daniel Constantin. El subliniază că ALDE este un partid liberal iar Pro România — de centru.

Președintele Senatului vorbește și despre inițiativa legislativă depusă în Parlament pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, adăugând că prin amendamentele formulate la propriul său proiect de act normativ dorește să confere Consiliului Superior al Magistraturii "relevanța și rolul necesar pentru asumarea unor decizii care să ducă la o independență crescută" a instituției.

El vorbește și despre necesitatea reconsiderării modului în care se acordă venitul minim garantat pentru că, pe o parte, există un deficit de forță de muncă și, pe de alta, un număr mare de asistați social.

AGERPRES: Cum caracterizați actuala legislatură, având în vedere că într-o lună se încheie prima sesiune a acesteia?
Călin Popescu-Tăriceanu: Ceea ce îmi doresc și ceea ce urmăresc, și nu de ieri — de astăzi, dar sigur cu precădere în această legislatură, este să reproiectăm în spațiul public și în ochii opiniei publice rolul Parlamentului, în arhitectura constituțională a României.

Din păcate, în trecut, Parlamentul a jucat un rol aș spune, mai degrabă, secundar, ca sa nu mai vorbesc de rolul de ținta preferată a atacurilor din partea multor actori politici, începând cu fostul președinte, cu diferiți lideri, care cu multă neștiință și inconștiență — poate deliberată, aș spune — au încercat să submineze rolul și importanța Parlamentului într-o democrație. Ceea ce îmi doresc este ca Parlamentul să fie perceput și înțeles în adevărata lui valoare, și anume, de singura instituție democratică, reprezentativă pentru cetățeni. Dacă stăm să analizăm, o să vedeți că celelalte două puteri ale statului — mă refer la puterea executivă și la cea judecătorească, nu sunt puteri alese. Sigur că Guvernul are o legitimitate incomparabil mai mare, aș spune, decât restul instituțiilor având în vedere că el este votat de Parlament, unde se regăsesc reprezentanții aleși ai cetățenilor. Deci, arhitectura constituțională în orice țara democratică are ca pilon central Parlamentul și acesta este rolul pe care vreau sa îl redăm acestei instituții și prin modul în care ne raportăm la ea și prin modul în care acționează. E adevărat că Guvernul are delegare legislativă dar rolul Parlamentului de dezbatere publică pe proiectele cele mai importante care definesc viitorul României și hotărăsc soarta cetățenilor trebuie sa fie în Parlament.

Mă bucură că în această sesiune, după cum ați văzut, rolurile s-au inversat. Nu mai avem un Guvern care să abuzeze de ordonanțe de urgență, ci avem dezbateri pe legile cele mai importante în Parlament și, chiar în aceste zile, avem exemplul cel mai elocvent — legea salarizării unitare care, după ce a fost în dezbatere în prima Camera sesizată la Senat, acum este în Camera Deputaților și vedeți că este, aș spune, principalul subiect de interes public, ceea ce pe mine mă bucură foarte mult pentru că numai în acest fel vom putea reda încrederea cetățenilor până la urmă în instituțiile democratice.

AGERPRES: Dar colaborarea din coaliție? Ce părere aveți despre o posibilă remaniere?
Călin Popescu-Tăriceanu: Sunt două întrebări. Vă răspund cu două răspunsuri. Colaborarea în coaliție, după cum vedeți, funcționează foarte bine atât la nivel politic, cât și la parlamentar sau la nivelul Executivului, iar cu remanierea am să vă spun ceva — remanierea este o acțiune care se petrece în toate Guvernele din lume și remanierea, la un moment dat, se decide de factorul politic, de prim-ministru în final. Și la noi va fi la fel, nu e nicio diferența fața de alte țări, numai că în acest moment nu am ce să comentez despre acest subiect.

AGERPRES: Ați anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, că veți discuta cu miniștrii ALDE și veți face o evaluare a activității acestora. Care este concluzia, există nemulțumiri de o parte sau de alta?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu trebuie să fie neapărat nemulțumiri când decidem să facem o evaluare. O evaluare este necesară pentru a cuantifica progresele, pentru a cuantifica realizările. Pot să vă spun că doi dintre colegii mei — ministrul Mediului, doamna Grațiela Gavrilescu, și ministrul Energiei, domnul Toma Petcu—, ne-au și adus două evaluări extrem de amănunțite, care analizează fiecare obligație ce le revine din programul de guvernare și stadiul ei de îndeplinire. Avem obiective care au fost duse la îndeplinire, altele care sunt în curs de derulare, adică au început procedurile de avizare și urmează să fie aprobate, fie la nivelul Guvernului, fie trimise la Parlament pentru dezbatere și votare pentru că sunt inițiative legislative, altele sunt pur și simplu decizii care țin de ministerele pe care le conduc. Deci, în acest fel, și eu și colegul meu, domnul președinte Dragnea, președintele PSD, putem să avem un tablou exact al modului în care coaliția, pentru care noi suntem responsabili în fața cetățenilor, își duce la bună îndeplinire angajamentele.

Chiar zilele trecute am primit și din partea ministrului pentru relația cu Parlamentul, care este tot ministru ALDE, domnul Viorel Ilie, un tablou. E adevărat, mai degrabă aș spune cantitativ al stadiului în care Guvernul își duce la îndeplinire aceste obiective și e normal. E un subiect cu care poate oamenii nu sunt obișnuiți, dar programul guvernamental odată votat trebuie și realizat. Și așa cum vă spuneam, noi, în calitate de lideri politici care am obținut votul de încredere al cetățenilor, avem prima responsabilitate, sigur, împreună cu Guvernul și cu colegii noștri care sunt membri ai Cabinetului. Din acest punct de vedere, nu cred că trebuie să pară nimic anormal că facem aceste evaluări și sigur că vom trage și niște concluzii.

AGERPRES: Când să ne așteptam la ele?
Călin Popescu-Tăriceanu: O să vă comunicăm.

AGERPRES: Pe ce rezultate mizați la alegerile locale parțiale din 11 iunie?
Călin Popescu-Tăriceanu: Am să vă spun că alegerile parțiale nu au, dacă vreți, virtutea unui adevărat test politic. De altfel, am și hotărât împreună cu partenerii noștri politici de la PSD să lăsăm totala libertate organizațiilor noastre să participe, fie pe liste comune, fie pe liste separate. Nu reprezintă, aș spune, o miză deosebită. Poate cu două — trei excepții, unde avem candidați buni și sper să obținem victorii.

AGERPRES: Unde?
Călin Popescu-Tăriceanu: De exemplu, în județul Bacău, la Moinești. Avem un candidat foarte bun la Băicoi. Mă refer la localitățile mai mari pentru că sunt în total aproximativ 70 de localități unde vor fi organizate alegeri, dar mare parte sunt comune. Am menționat două dintre ele, dar sigur asta nu înseamnă că nu dăm atenția necesară. Este o confruntare, o competiție în care interesul organizațiilor noastre, și nu numai ale noastre, toate partidele sunt interesate să scoată un scor cât mai bun.

AGERPRES: Fostul vicepremier Daniel Constantin, fost copreședinte ALDE, a anunțat înființarea unei noi formațiuni politice — Pro România, cu o doctrină de centru. Cum comentați și ce șanse credeți că va avea noul partid?
Călin Popescu-Tăriceanu: Am să vă spun ceva, nu mi se pare relevant și de interes public major ca eu să fac un comentariu. Este inițiativa domniei sale. Nu știu mai departe și nici nu este obligația mea să îi urez succes. Să facă ce consideră. Am un singur mic semn de întrebare, nu am mai auzit până acum de ideologie de centru. Nu știu ce înseamnă. Curentele ideologice sunt liberale, socialiste, sunt social-democrate, sunt conservatoare, știu eu. Dar de centru nu am auzit. În fine, asta este o observație care nu cred că are nicio importanță. Cei care îl vor judeca vor fi cetățenii.

AGERPRES: Ar putea acapara formațiunea lui Daniel Constantin electoratul ALDE sau o parte a acestuia?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu văd cum. Noi, ALDE, suntem un partid de clară esență liberală, nu ne confundăm cu nimic. Suntem, din păcate pentru România și din fericire pentru noi, singurul partid care facem o referire permanentă la necesitatea apărării drepturilor și libertăților individuale. Suntem singurul partid care am luat atitudine clară și lipsită de orice ambiguitate față de excesele care s-au petrecut în ultima perioada în justiție, față de abuzurile cărora le-au căzut victime cetățeni obișnuiți, nu mă refer la oamenii politici. Suntem singurii care arătăm această îngrijorare față de ceea ce se conturează din ce în ce mai clar: existența în trecut și nu știm până în momentul de fața a unui stat paralel, adică a unui sistem de funcționare a unor instituții din zona nedemocratică și nelegitimă care luau decizii în locul instituțiilor democratice. Și acesta este un lucru foarte grav, care pune în primejdie democrația românească, iată, încă fragilă după căderea comunismului. Sunt valori cu care noi ne-am identificat și vom continua să ne identificăm.

Suntem singurul partid din zona de centru-dreapta care am militat consecvent și am reușit o politică fiscală din ce în ce mai suplă — anularea celor 102 taxe și impozite, reducerea contribuțiilor sociale, o politică îndreptată către creștere economică și creare de locuri de muncă și rezultatele se văd. Creșterile importante de salarii care au avut loc, numărul important de locuri de muncă create de la începutul anului, sunt elemente de, aș spune, agendă politică liberală cu care eu mă mândresc, împreună cu colegii mei, că am putut să le promovăm.

AGERPRES: În ultima perioadă au avut loc mai multe anunțuri privind demisii din ALDE, inclusiv organizații locale și-au anunțat plecarea din partid. Se destabilizează ALDE?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu, astea sunt anunțurile date de cei care vor să facă dezinformare. În fond, sigur că sunt o serie de oameni, dar subliniez — extrem de puțini, adică cei mai puturoși, cei mai inactivi, care cred că își pot găsi fericirea în altă parte. Le urăm drum bun tuturor. Și ca să vă fac să înțelegeți mai bine, săptămâna trecută a avut loc Conferința Națională a Tineretului ALDE. Am fost surprinși. Noi am mizat pe o participare de aproximativ 400 de colegi mai tineri, dar au fost peste 600 de participanți, ceea ce reflectă forța organizațiilor noastre. Și aș mai spune încă ceva — într-un partid există întotdeauna necesitatea unei coerențe la nivelul gândirii și principiilor pe care le susținem și le promovăm. E foarte bine că cei care au o agendă, în principal bazată pe oportunismul politic, pe căutarea de funcții și pe dorința de a se realiza nu profesional, ci prin politică, să își vadă de drumul lor. Cei care vor să facă politică adevărată trebuie să aibă un crez altruist, convingerea propriilor idei și a necesității de a lucra în beneficiul societății și al țării. Așa încât, mă bucur că într-un fel această decizie pe care ALDE a luat-o de a se curăța de zgură funcționează exact așa cum ne-am gândit spre binele nostru și spre necesitatea consolidării și afirmării mai puternice a mesajului nostru liberal.

AGERPRES: Daniel Constantin v-a acuzat că transformați ALDE în PFA. Cum răspundeți acuzațiilor? Ar putea avea loc o împăcare cu Daniel Constantin? Credeți că în viitor ați putea colabora cu noua sa formațiune politică?
Călin Popescu-Tăriceanu: În general când fac interviuri, și nu v-o spun cu nici cea mai mică malițiozitate, îmi imaginez că subiectele de interes sunt cele de interes general, care fac parte din agenda publică și agenda cetățeanului. Aceste subiecte sunt de interes minor și pentru cetățeni și pentru mine și îmi permit să nu vă dau niciun răspuns, pentru că ar reprezenta numai o pierdere de vreme și pentru mine și pentru cetățeni să stea să asculte aceste lucruri.

AGERPRES: V-ați gândit să candidați la prezidențialele din 2019? Cu ce sprijin?
Călin Popescu-Tăriceanu: Am să vă spun ceva, în momentul în care am început să fac politică, în ultimele zile ale anului 1989, și după aceea, când Partidul Național Liberal mi-a dat posibilitatea să activez și să mă afirm, niciodată, dar niciodată, nu am făcut politică cu gândul la obținerea unei anumite funcții. Nu am visat niciodată că voi ajunge președintele PNL, nu am visat niciodată că voi ajunge prim-ministru al României, nu am visat, mai târziu, că voi ajunge președintele Senatului. Am o agendă politică care este cu mult mai importantă și care este îndreptată către susținerea valorilor fundamentale ale democrației liberale.

Am preocupări legislative, am lucruri mult mai importante de făcut în acest moment, vreau să consolidăm ALDE, care este un partid tânăr, care a trecut anul trecut prin două examene electorale importante la care a reușit bine la ambele, și alegerile locale și alegerile parlamentare. Gândiți-vă, înaintea alegerilor parlamentare cât de puțini ne creditau cu posibilitatea accederii în Parlament. Preocuparea mea este să consolidez prezența liberală a ALDE, să arătăm cetățenilor că ne preocupă soarta lor. De aceea, am să vă vorbesc de două inițiative legislative pe care de curând le-am anunțat.

Este, în primul rând, vorba despre crearea Autorității Naționale Independente pentru realizarea interceptărilor telefonice, având în vedere că România deține în ultima vreme, după cum știți, un record nedorit, peste 300.000 de interceptări telefonice. Cred că depășim numărul de interceptări telefonice din ansamblul țărilor democratice, din Europa, Statele Unite, America de Nord. La noi, este un fenomen care nu face decât să mă ducă cu gândul la practicile securiste și comuniste din anii '50 și '60. Lucrurilor acestora trebuie să le punem capăt. Pe de o parte, mulți se întreabă cum a fost posibil acest lucru și aici nu vorbesc de rolul serviciilor secrete care, evident, a fost clar definit după decizia Curții Constituționale din iulie 2016, care statuează clar că aceste lucruri nu pot fi făcute de serviciile de informații. Problema este alta, numărul mare de solicitări făcute de procurori, care înseamnă că au o viziune deformată asupra societății. Și al doilea lucru foarte grav — judecătorii care au acceptat și au acordat pe bandă rulantă aprobările pentru interceptări. Deci, noi suntem într-o situație de anormalitate evidentă. Trebuie să ne punem întrebări, trebuie să discutăm cu cei care lucrează în domeniul justiției pentru a vedea ce se întâmplă. Pentru că eu nu cred că România este, până la urmă, o națiune de hoți și de oameni care sunt toți vinovați de ceva. Nu cred că celebra judecată a lui Stalin se poate aplica în România de astăzi. Stalin spunea așa: 'nu există oameni nevinovați, există numai persoane de care nu ne-am ocupat îndeajuns'. Așa s-a ajuns la teroarea stalinistă din anii '30 și '40. Eu cred că trăim într-o altă lume. Până la urmă, constat că în România, însă, aceste metehne comuniste se perpetuează în ziua de astăzi și eu nu mi-am imaginat, după 27 de ani de la căderea comunismului, să revenim la o atmosferă specifică perioadei anterioare. Vreau să creăm această autoritate independentă, care va fi pusă, în primul rând, să realizeze aceste interceptări strict în respectul legii și al drepturilor și libertăților cetățenilor, dreptul la viață privată, în respectul Constituției, o autoritate independentă care să nu poată să fie influențată de factori externi și care va fi pusă sub autoritatea Parlamentului. Acesta este un prim proiect important.

Al doilea proiect este cel pe care, de asemenea, l-am anunțat în public — legea lobby-ului. Dar nu sunt singurele. Legea lobby-ului sigur că trebuie să reglementeze relațiile între administrație, fie că vorbim de administrația centrală sau locală și restul, cetățeni, organizații neguvernamentale, societate civilă și așa mai departe, pentru a nu ne mai trezi toată ziua cu acuzații de trafic de influență, de conflicte de interese și așa mai departe. Există și alte preocupări pe care le am, și anume proiectul de lege care vizează modificarea modului de alegere și de numire a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, a membrilor Înaltei Curți, a procurorului general, a procurorului șef DIICOT, a procurorului șef DNA. Obiectivul principal este acela de a scoate aceste numiri de sub influența factorului politic, dacă dorim să vorbim de o justiție cu adevărat independentă. V-am dat câteva exemple care cred că sunt elocvente pentru preocupările mele și ale colegilor mei din ALDE.

AGERPRES: Ați depus amendamente, recent, la propria dumneavoastră inițiativă. Ce vizează aceste amendamente?
Călin Popescu-Tăriceanu: Aceste amendamente sunt, dacă vreți, după o consultare pe care am făcut-o cu specialiștii din domeniu și care, practic, încearcă să evite orice posibilă coliziune cu prevederile constituționale. Și aici vreau să fiu foarte clar: dacă vrem să avem o justiție independentă, atunci nu putem să punem factorul politic să facă numirile, cum este cazul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este numit de președinte. Am creat o instituție, și anume Consiliul Superior al Magistraturii, care are rolul de garant al independenței justiției și trebuie să-i dăm acestuia relevanța necesară și rolul necesar pentru asumarea unor decizii care să ducă la o independență crescută. Și în acest sens sunt amendamentele pe care le-am prezentat.

AGERPRES: Daniel Constantin susținea că ați fi dispus să sacrificați ALDE pentru obiectivul de a candida la viitoarele alegeri prezidențiale.
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu am să vă răspund la nicio întrebare de acest gen din partea acestui domn, că nu vreau să cobor discuția la un nivel atât de jos.

AGERPRES: Care mai sunt relațiile dumneavoastră cu Liviu Dragnea? Liderul PSD a fost prezent la congresul UDMR, dar nu și la cel al ALDE.
Călin Popescu-Tăriceanu: Să știți că avem fiecare o agendă, pe care cu greu o gestionăm. Cred că aceste gesturi nu au decât un caracter pur formal. Avem o relație foarte bună, nu bună, ne consultăm permanent, inițiativele politice importante sunt susținute atât de domnul Dragnea, cât și de mine. După cum vedeți, majoritatea funcționează bine în Parlament, așa încât, dacă stăm să ne uităm după două site-uri care fac speculații, atunci sigur că ne pierdem vremea. Uitați-vă la lucrurile importante și să încercăm să vedem din acest tablou, care nu întotdeauna este simplu, lucrurile care sunt importante, care au relevanță și importanță și pentru noi, ca coaliție, dar și pentru cetățeni și unde vedeți că suntem întotdeauna pe aceeași lungime de undă. Nu am văzut să existe în spațiul public elemente care să poată să ducă la o altă concluzie.

Și sigur că mă bucură că încrederea între parteneri... Spun un lucru care poate e mai puțin cunoscut, în zona politică este cunoscut, nu e întotdeauna înțeles, dar pentru cei care ne privesc, încrederea între partenerii politici este esențială pentru buna funcționare a unei alianțe politice sau a unei coaliții. Și acest lucru este elementul care ne dă, dacă vreți, aplombul necesar să continuăm cu ceea ce avem în programul de guvernare de realizat pe mai departe, obiective ambițioase. Vrem, împreună, să facem din România o altă țară, nu codașa Europei. Vreau să păstrăm ambiția înaintașilor noștri, care și-au dorit și au reușit să construiască o Românie demnă, o Românie puternică. Mă refer la ceea ce s-a întâmplat înainte de al Doilea Război Mondial și vreau să redăm României această demnitate, să părăsim un dezonorant loc 27 în ceea ce privește nivelul de trai al românilor, să le asigurăm condiții în așa fel încât să poată să se simtă împliniți în propria țară și să nu trebuiască să plece pe alte meleaguri. Avem această ambiție și colegul meu, domnul Dragnea, și eu. Și toate energiile noastre sunt canalizate în această direcție, iar programul de guvernare sunt convins că ne va permite nu să redăm speranța românilor, ci să le redăm, până la urmă, ceea ce își doresc, posibilitatea unui trai mai bun, mai îndestulat și bucuria de a trăi în propria țară.

AGERPRES: Liviu Dragnea afirma, la congresul UDMR, că nu exclude intrarea la guvernare a formațiunii maghiarilor. Ați discutat cu președintele PSD despre această posibilitate?
Călin Popescu-Tăriceanu: Sigur, și vreau să vă spun același lucru, nici eu nu o exclud.

AGERPRES: Condiționați sprijinul politic acordat ministrului Justiției, Tudorel Toader, de desecretizarea arhivei SIPA? Considerați că publicarea listei cu vizitatori poate constitui un prim pas în desecretizare?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu condiționez nimic, pentru că nu e firesc să condiționăm vreunui ministru acțiunile. Domnul Tudorel Toader este un jurist de mare valoare, cu o experiență remarcabilă, a fost ani de zile judecător la Curtea Constituțională, cunoaște foarte bine problemele din justiție și s-a consultat și se va consulta cu noi în continuare cu privire la modul în care trebuie tratată această problemă a arhivei SIPA, care reprezintă, după părerea mea, o pată rușinoasă pe obrazul justiției, dar nu numai. Este o pată rușinoasă pe obrazul societății românești, pentru că se dovedește, și o spun a doua oară în acest interviu, că practicile de tip securist și comunist sunt încă prezente în mentalitatea multora din cei care au avut poziții de conducere în România. Și aici mă refer, evident, la doamna ministru Macovei, la o serie de alți consilieri pe care i-a avut. Ceea ce mi se pare și mai grav, la unii din consilierii dânsei, care nu știm ce funcție îndeplinesc, oficiali sunt ziariști, probabil neoficial sunt angajați și colaboratori pe cine știe unde, răspund (...) întotdeauna prezent la raportul companiei de unde primesc ordine și lucrul acest sigur că, bănuiesc că și pe dumneavoastră, și pe mine și pe mulți români îi preocupă. Trebuie să găsim o soluție care să ne permită să închidem această pagină rușinoasă din istoria noastră.

AGERPRES: Printre obiectivele programului economic al ALDE se află eliminarea venitului minim garantat. Ați analizat în coaliție această temă. Cum vede ALDE legea salarizării și protestele de stradă?
Călin Popescu-Tăriceanu: România a fost privită multă vreme, și din păcate încă este privită și astăzi, prin prisma avantajelor competitive comparativ cu alte țări. Și principalul avantaj, în loc să fie calitatea forței de muncă, pregătirea forței de muncă, a fost privită mai ales prin costul scăzut al forței de muncă. Cu alte cuvinte, posibilitatea de a face afaceri în România plătind puțin angajații.

Ne-am propus un lucru, și PSD-ul, și Liviu Dragnea și eu, să ieșim din această situație, să dăm românilor demnitatea, și demnitatea nu poți să o redai numai prin vorbe, ci și prin statutul pe care îl au. Ca atare, am luat câteva decizii esențiale privitoare la majorarea salariului minim. Salariul minim a ajuns la un nivel pe care, probabil, acum un an puțini credeau că va fi realizat. Acest lucru a întins scala salariilor în sus pentru foarte multe categorii sociale. Am majorat salariile, după cum știți, în educație, am majorat salariile în sănătate cu procente importante și vom continua să facem acest lucru. Dar în același timp, în sistemul de salarizare bugetar sunt acumulate de o lungă perioadă de vreme o serie de disfuncționalități, anomalii, în sensul că angajații de pe trepte inferioare ierarhice câștigă mai mult decât cei care dețin principala responsabilitate. Și ca să fiu foarte concret, o să vă spun că sunt ministere în care consilierii sau directorii câștigă mai mult decât un ministru, care are principala responsabilitate. Într-o municipalitate sau într-o primărie, funcționarii câștigă mai mult decât primarul și așa mai departe. Și nu numai, sunt și alte anomalii între diferitele ministere, deci instituții din administrație, există diferențe care nu sunt justificabile și justificate. Prin urmare, trebuie să punem aceste lucruri într-o ordine firească, pentru că sistemul public, ca și celelalte sisteme de salarizare, au o alcătuire piramidală. Acesta este lucrul pe care îl urmărim.

Dar în același timp, îmi dau seama că nicio lege, nicăieri în lume, nu poate să-i satisfacă pe toți. Vor exista, probabil, anumite categorii care consideră că, din punct de vedere al importanței sociale, munca lor este insuficient apreciată. Dar, sigur, până la urmă, acest lucru rămâne să-l decidem la nivelul factorului politic. Eu cred că, pe ansamblu, legea salarizării unitare a bugetarilor este una foarte bună, pe ansamblu. Sigur, spuneam, vor putea să rămână unii poate nemulțumiți, alții care au avut salarii care au crescut în mod nejustificat să-și vadă aceste câștiguri ușor amputate, dar, în schimb, ceea ce urmărim este să ridicăm clasa de mijloc din România și să-i ajutăm pe cei care au salarii foarte scăzute, pentru că o țară europeană nu poate să fie caracterizată prin discrepanțe între salariile foarte mari și salariile foarte mici. După cum știți, orice țară din Uniunea Europeană, chiar la nivelul salariilor mici poate să asigure o calitate a vieții cât de cât satisfăcătoare. Este ceea ce încercăm și noi să facem prin această lege și am convingerea că vom reuși.

AGERPRES: Revin. Ați analizat în Coaliție această temă a venitului minim garantat?
Călin Popescu-Tăriceanu: Această temă a venitului minim garantat a fost abordată și de actualul ministru al Muncii și am abordat-o și eu și cred că este necesară reconsiderarea modului în care se acordă venitul minim garantat în condițiile în care avem un număr mare de beneficiari și, pe de altă parte, o cerere extrem de mare și un deficit extrem de mare de forță de muncă. Deci, ne plângem, pe de o parte, că nu avem forță de muncă suficientă și sunt foarte multe zone și din sectorul public și mai ales din sectorul privat care reclamă acest lucru și, pe de altă parte, un număr mare de asistați social cu venitul minim garantat. Nu e vorba de ceilalți, care beneficiază, de ajutoare pentru că sunt inapți pentru a munci. Deci, eu cred că trebuie această legislație revizuită pentru ca să corectăm o situație în principal nedorită. Și vreau să vă mai explic ceva. Eu cred că pentru fiecare cetățean, când vorbim de demnitatea fiecăruia, normal este să aibă posibilitatea câștigului propriu prin munca proprie, care să fie remunerată corect și să nu stea în postura deloc onorantă de a ține mâna întinsă să-l ajute statul. Așa încât, această propunere va rămâne să o discutăm și, până la urmă, sigur, să găsim o soluție care să fie în acord și cu cerința economică și cu situația socială.

AGERPRES: Ați afirmat că proiectele Guvernului ar trebui asumate de Executiv. Ați discutat cu Liviu Dragnea sau cu Sorin Grindeanu despre acest aspect?
Călin Popescu-Tăriceanu: În mod normal, prin delegarea legislativă, Guvernul este cel care întotdeauna are inițiativa promovării proiectelor legislative în Parlament. Parlamentul are loc de dezbatere și de decizie finală, de aprobare. În acest sens, așteptăm ca Guvernul să se alinieze și s-a aliniat până acum. Nu am a mă plânge în mod special de acțiunea guvernamentală, dar, ca lucrurile să fie foarte clare, acesta este traseul firesc și nu ceea ce s-a întâmplat în trecut și, am mai spus mai devreme, practica nesfârșitelor ordonanțe de urgență care pune practic și Parlamentul în fața unei situații de fapt împlinit.

AGERPRES: Revizuirea generală a Constituției este un deziderat realizabil în actuala legislatură? Ce considerați că trebuie modificat? Mai e de actualitate organizarea unui referendum pe tema definirii familiei prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie?
Călin Popescu-Tăriceanu: Tema revizuirii Constituției nu este una nouă. Știți bine că este foarte veche. Constatăm și în momentul de față viciile, dacă vreți, actualei Constituții, pe care în principal eu le consider legate de suprapunerea atribuțiilor și prerogativelor executive între Guvern și președinte. Ei bine, e necesară o modificare a Constituției, dar sigur că pragul de două treimi pentru modificarea Constituției în Parlament nu poate să fie atins oricum și eu m-aș bucura să existe un anumit consens la nivel partidelor politice. Avem o problemă însă aici, pentru că PNL este un partid care în lipsa unei ideologii și a unui program politic are o singură funcțiune și anume aceea de ajutor al președintelui și atunci, în momentul în care discutăm posibil despre anumite prerogative prezidențiale care nu își au locul în momentul de față în acea instituție, ne așteptăm la un blocaj din partea PNL și acest lucru nu este de ieri de astăzi. A funcționat și în 2012 și în 2013, aceeași atitudine când a fost vorba despre discutarea revizuirii Constituției. Nu aș putea spune că sunt foarte optimist cu privire la posibilitatea revizuirii Constituției, cu toate că nu mi se pare mai puțin necesară revizuirea ei.

AGERPRES: Și despre definirea familiei ...
Călin Popescu-Tăriceanu: Despre modificarea constituțională în ceea ce privește referirea la alcătuirea familiei, suntem în fața unei situații inedite. O acțiune de strângere a unui număr impresionant de semnături, care relevă o anumită atitudine și o anumită tendință în societate. Este societatea românească astăzi mai dispusă să revină la modelele tradiționale de funcționare a ei? Se pare că există un sprijin consistent în acest sens și noi ca oameni politici nu putem totuși să neglijăm acest lucru. În paralel cu ceea ce înseamnă nevoia asigurării libertății fiecărui individ de a-și alege modul în care își construiește viața și drumul în viață. Deci, pentru mine ca liberal, vreau să mă înțelegeți că, fără să pot să desconsider opinia unui număr important al cetățenilor noștri, am în vedere și această necesitate de a acorda libertate fiecăruia de a-și alege calea în viață, dar, în același timp, este și o obligație politică, și una legală, și constituțională de a consulta cetățenii și, în urma consultării prin referendum, să știm exact ce avem de făcut. Acesta va fi, dacă vreți, parcursul pe care îl vom urmări și este cel mai probabil ca în toamna acestui an să fie întrunite condițiile necesare din punct de vedere legal pentru organizarea referendumului.

AGERPRES: Ați participat la recepția oferită de președintele Klaus Iohannis în onoarea președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Care mai este relația cu șeful statului?
Călin Popescu-Tăriceanu: Dar de ce mă întrebați care mai e relația? Fiecare avem responsabilitățile proprii și nu știu dacă trebuie tot timpul să dau răspuns la această întrebare. Președintele României are propriile prerogative constituționale, eu le am pe ale mele, în calitate de parlamentar. Fiecare ne urmăm agenda instituției și, sigur că, ori de câte ori este nevoie, putem să avem contacte oficiale, utilizând canalele de comunicare oficiale. Mi se pare că este o întrebare care revine permanent și care mie mi se pare nefirească, absolut nefirească. Nu suntem prieteni, nu ne petrecem activitățile împreună, dar acest lucru nu înseamnă că nu ne respectăm fiecare obligațiile care ne revin. De aceea, revenirea la aceste întrebări mi se pare că nu face decât să ne consume timpul și să dea eventual naștere la speculații care sunt nenecesare, ca să nu le consider chiar inutile.

AGERPRES: Ce așteptări aveți de la Comisia de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009?
Călin Popescu-Tăriceanu: Am un interes cu totul și cu totul aparte, în primul rând, ca această comisie de anchetă să arate că funcționează și să afirme, încă o dată, pentru că discutam de rolul Parlamentului la început, să arătăm rolul Parlamentului de control a activităților Executivului și de evaluare a derapajelor legale și constituționale, pentru că noi avem obligația să elaborăm legislația în așa fel încât să consolidăm statul de drept. Ei bine, dincolo de posibila fraudare a alegerilor din 2009, ceea ce se constată din ce în ce mai mult și informațiile care ies la lumină ne duc pe o direcție care este foarte îngrijorătoare și anume că în România instituțiile de forță ale statului au constituit un fel de stat paralel, adică un sistem de luare a deciziilor, fără ca ele să aibă legitimitatea necesară să o facă. Și cred că, dincolo de anchetarea modului în care s-au desfășurat alegerile din anul 2009, despre care aveam de la acea dată informații că au fost distorsionate și posibil chiar fraudate, mă aștept ca actuala comisie de anchetă să afirme rolul Parlamentului în aceste chestiuni esențiale care țin de respectarea principiilor de democrație, de respectarea opțiunilor cetățenilor și posibile încălcări ale regulilor care alcătuiesc până la urmă funcționarea statului de drept în România. Deci, aș vrea foarte mult ca comisia să înceapă să pună reflectoarele pe ceea ce noi numim, astăzi din ce în ce mai mult, statul paralel.

AGERPRES/(A — autor: Livia Popescu, editor: Cristina Tatu, imagine: Alfred Schupler, grafician: Andrei Șerban, editor online: Anda Badea)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Politică

Cele mai citite din Politică

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe