Bucureşti, 30 mai /Agerpres/ - Activitatea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale s-a desfăşurat conform legii şi nu a existat niciun cuvânt care să impute ceva acestei activităţi în urma alegerilor din 2009, a declarat marţi directorul STS, Marcel Opriş, la Comisia parlamentară de anchetă pe marginea prezidenţialelor din acel an.

"Nu-mi amintesc ca în Cartea Albă a alegerilor, care a fost prezentată inclusiv Parlamentului României, să fie scris măcar vreun cuvânt de către Autoritate (AEP - n.r.) sau de către BEC sau de către Parlament ulterior care să impute ceva activităţii instituţiei şi soluţiilor pe care instituţia le-a susţinut şi operaţionalizat pentru alegeri. De asemenea, dacă ar fi fost probleme reale cu privire la acurateţea prestaţiilor serviciilor de orice fel pe care instituţia le-a efectuat în 2009, nu cred că ulterior ar mai fi fost invitată să asiste din punct de vedere tehnic la desfăşurarea celorlalte scrutinuri electorale, şi au fost destule din 2009 încoace. (...) Niciodată, la niciun fel de acţiuni electorale, instituţia pe care o conduc nu a folosit niciun fel de aplicaţie comercială sau non-comercială livrată de cineva. Toate aplicaţiile, sistemele sunt gândite, proiectate şi realizate numai şi numai de specialişti ai instituţiei. (...) Nu s-au întâmplat niciodată fapte ilegale sau alte lucruri care să deturneze instituţia de la misiunea pe care o are", a declarat Opriş, la Parlament.

El a menţionat începuturile colaborării STS cu autorităţile guvernamentale.

"Undeva în 2007, prin luna mai, a existat un referendum de suspendare a unui preşedinte. Atunci am fost chemat la Guvern şi rugat să pun la dispoziţia organizatorilor acelui referendum un număr foarte mare de personal, cu rol de operator de recepţie a datelor. Urma să se organizeze un call-center sau mai multe, judeţene, după modelul unei ţări de la graniţa de Vest, în care să se comunice rapid, în intervale orare prestabilite, prezenţa la vot. Era de notorietate că, până atunci, prezenţa la vot era cu totul şi cu totul aproximativă, şi cei care organizau alegerile până în 2007 îşi asumau o marjă de eroare a participării la vot de plus/minus 5% - ceea ce era enorm. Am răspuns Guvernului de atunci că nu pot să fac acest lucru, deoarece orice persoană dintr-un serviciu special ar fi fost angrenată în această activitate cu ideea de a nota sau de a comunica ceva este un mare risc atât pentru instituţie, cât şi pentru interpretările ulterioare. S-a insistat să se ceară o soluţie şi atunci am gândit şi am conceput o soluţie care să ţină departe personalul instituţiei de informaţii. Şi a apărut acea soluţie care însemna transmiterea de către preşedinţii secţiilor de vot, prin intermediul unor telefoane mobile absolut comerciale, către BEC, unde s-au instalat nişte aplicaţii informatice, dintr-un număr de secţii de vot pe care urma să le stabilească BEC, împreună cu Statistica, după criterii ştiinţifice, cifrele care marcau prezenţa la vot la diverse intervale orare", a detaliat Opriş.

Potrivit acestuia, prima oară acel lucru a fost folosit pe scară largă în 2007, la cele două "activităţi electorale care s-au suprapus", ulterior şi în 2008 şi în vara lui 2009. Exact acelaşi lucru, a adăugat el, s-a întâmplat şi în 2009 la alegerile prezidenţiale, "cu o diferenţă notabilă": în 2009 la prezidenţiale au fost organizate secţii suplimentare de vot.

"Nu este problema mea raţiunea pentru care au fost înfiinţate acele secţii de vot. Ca urmare, spre deosebire de alte tipuri de alegeri anterioare sau de activităţi electorale în care în principiu se transmiteau date dintr-un număr de aproximativ 2.500 - 2.600 de secţii - depinde de tipul de activitate electorală - date pe care le interpreta Statistica, în anul 2009 la alegerile prezidenţiale au fost transmise date de prezenţă de la peste 6.100 de secţii, în sensul că au fost trimise date din acele secţii care fuseseră selectate de Statistică şi, pentru acurateţe, şi din secţiile speciale - peste 3.000. Instituţia nu a avut nimic de-a face cu informaţiile care plecau de la secţia de vot şi ajungeau la BEC. Toate documentele întocmite cu privire la sistemele tehnice au fost verificate şi prezentate BEC", a arătat şeful STS.

El a amintit că în Legea de organizare şi funcţionare a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale scrie că instituţia a fost inventată, chiar dacă are statut militar, pentru a produce servicii de comunicaţii în sens larg, pentru toate autorităţile publice din România.

"Prin urmare, nu cred că e incompatibilitate între o lege care spune că noi trebuie să producem servicii de comunicaţii pentru toate autorităţile publice din România şi unele activităţi, chiar şi electorale, organizate de autorităţi publice din România. În al doilea rând, oferirea de asemenea servicii nu a fost făcută la dorinţa noastră, ci am fost chemaţi de autorităţile publice din România. Am fost chemaţi de Guvernul României, de către SGG, pentru a identifica o metodă sau a pune la dispoziţie resurse în vederea desfăşurării mai corecte a unor scrutinuri electorale. (...) Cred că aş fi fost foarte fericit şi eu, şi colegii mei, dacă o altă instituţie şi-ar fi asumat realizarea unui asemenea sistem şi l-ar fi pus la dispoziţia autorităţilor electorale sau organizatorilor din România şi noi să îi sprijinim cu munca fizică dacă este cazul. Din păcate pentru noi, nu s-a oferit nimeni. (...) Niciodată, cu excepţia anului 2016 (la alegerile parlamentare - n.r.), STS nu a furnizat niciun mijloc tehnic pentru vreo secţie în străinătate. (...) Pentru anul 2009 au fost repartizate 22.046 de telefoane mobile cu SIM de la un operator mobil, din care 20.896 au fost date preşedinţilor secţiilor de votare", a explicat Opriş.

Întrebat dacă toate comunicaţiile făcute cu cele 6.000 de telefoane au fost protejate, directorul STS a spus: "Dacă prin termenul protejat înţelegem că era altceva decât comunicaţii publice, vă raportez: 'nu'".

El a explicat apoi modalitatea de comunicare cu preşedinţii secţiilor de vot.

"Comunicaţiile de voce erau comunicaţii absolut publice, terminalele erau terminale comerciale. În schimb, pentru transmiterea de sms, cele care chiar conţineau date să spunem confidenţiale sau care trebuie protejate, acestea aveau un sistem de protecţie prin acreditare, în sensul că toate terminalele care erau conectate în acest sistem primeau un mesaj care le avertiza că trebuie să raporteze după un format standard şi, practic, toţi preşedinţii secţiilor de vot răspundeau la acel mesaj, completând cifra care o număraseră până atunci. De aici încolo intervine securitatea în sensul că între aceste terminale sms şi sistemul care recepţionează sms era o acreditare mutuală, după numărul de telefon, în sensul că acest sistem nu primea mesaje conţinând participare la vot decât de la terminale care erau înscrise şi recunoscute. (...) De altfel, mecanismul de transmitere prin sms n-a fost singurul mecanism prin care s-a colectat prezenţa la vot, acesta a fost principal datorită volumului foarte mare de date", a precizat Opriş.

Directorul STS a explicat, în context, că, dacă dintr-un motiv oarecare, un preşedinte de secţie de vot nu transmitea mesajul într-un interval de timp prestabilit - circa un sfert de oră - automat după terminarea primirii prin mecanisme automate operatorii Statisticii din birourile electorale judeţene îi căutau prin intermediul 112.

"112 a fost inclus aici, doar că era singurul sistem ce permitea o înregistrare legal opozabilă în justiţie - şi atunci (...) s-a preferat mărirea capacităţii la 112, chemarea lor prin 112 tocmai în ideea de a păstra o probă care să demonstreze că ce s-a făcut s-a făcut cu bună intenţie. Da, 112 a fost implicat, a fost organizat special ca să primească alertă de la preşedinţii secţiilor de vot şi pentru acest lucru toate telefoanele preşedinţilor de secţii de vot au fost marcate special în 112 şi, dacă ei dădeau un telefon ca să sesizeze un incident, erau automat recunoscuţi, nu trebuiau să se mai prezinte. De asemenea, tot prin 112, s-a sunat la preşedinţii secţiilor de vot tocmai pentru a păstra înregistrări care să fie opozabile în justiţie", a explicat şeful STS.

Marcel Opriş a subliniat că STS a respectat întocmai procedurile, fiind totodată păstrate şi documentele doveditoare.

"Orice document sau notiţă, despre implicarea STS în alegeri, există şi vor rămâne acolo cel puţin cât voi fi eu, indiferent de caracterul lor. (...) Noi, în momentul în care ni s-a cerut, am spus că da, facem, cu o singură condiţie: să existe undeva o urmă. Întotdeauna am încercat să păstrăm urme despre activitatea instituţiei, fiindcă aveam o premoniţie. Ştiam că atunci când va fi nevoie ca cineva să fie suspicionat de activităţi vom fi primii candidaţi, şi atunci am preferat ca întotdeauna când ni s-a cerut ceva, dacă am acceptat să facem, să facem în aşa fel încât să păstrăm urma", a mai spus Marcel Opriş. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Andreea Rotaru)