COD GALBEN: 23-06-2025 ora 10 Intre 23 iunie, interval orar 12 – 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate, local caniculă COD GALBEN: 23-06-2025 ora 10 Intre 24 iunie, ora 10 – 25 iunie, ora 10 se va semnala caniculă și disconfort termic
Cluj-Napoca, 18 mai /Agerpres/ - Preşedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Kelemen Hunor, a spus joi la Congresul FUEN 2017 (Federal Union of European Nationalities), care are loc în aceste zile la Cluj, că Uniunea Europeană reglementează foarte strict ceea ce se întâmplă cu carnea de porc sau de pui de la abatoare până în farfuriile oamenilor, dar nu are un set de reguli pentru 'apărarea' minorităţilor din ţările membre.
Kelemen Hunor a subliniat totodată importanţa adoptării unui pachet de reglementări care, conform acestuia, să apere interesele celor 60 de milioane de cetăţeni ai Uniunii care fac parte din comunităţile de minorităţi etnice sau religioase din cele 28 de state membre UE.
UDMR a iniţiat, în acest sens, lansarea unei campanii de strângere a unui milion de semnături, pe tot teritoriul Uniunii Europene, participanţii la Congresul FUEN 2017 discutând joi şi vineri despre situaţia menţionată.
'Iniţiativa noastră se referă la a găsi o modalitate prin care la nivelul Uniunii Europene să se poată reglementa un set minimal şi obligaţii, responsabilităţi minimale pentru statele membre şi în ceea ce priveşte minorităţile etnice, lingvistice şi religioase autohtone. Fiindcă vorbim de 60 de milioane de persoane în UE şi aproape 100 de milioane pe continent, bineînţeles, nu toţi sunt membrii UE sau cetăţeni în statele membre. Noi credem că dacă vorbim de UE soarta şi păstrarea identităţii celor 60 de milioane trebuie să fie la fel de importantă ca şi alte aspecte reglementate foarte strict la nivelul UE. Şi am dat un exemplu: cum ajunge porcul sau puiul de la crescătorie până în farfuria omului. E foarte strict reglementat. Eu cred că la fel de strict trebuie reglementat şi ce se va întâmpla cu 60 de milioane de persoane, pentru că vorbim de oameni', a declarat, presei, liderul UDMR, detaliind o afirmaţie făcută în discursul său la congres.
El a afirmat, în faţa participanţilor la congres, că UE nu poate să se sustragă responsabilităţilor de reglementare a drepturilor minorităţilor.
'Nu se poate spune, pe de o parte, că diversitatea etnică, lingvistică este o bogăţie şi trebuie păstrată şi că este o valoare europeană de care avem nevoie, nu numai acum, ci şi în viitor, pe care se pot baza instituţiile, iar după aceea, într-o frază, să spună că nu este responsabilitatea UE', a spus Kelemen.
Liderul UDMR a vorbit şi despre faptul că în România, după 1990 s-au făcut, potrivit acestuia, câţiva paşi consideraţi încurajatori în domeniul drepturilor minorităţilor, însă după aderarea ţării noastre la NATO demersurile în această direcţie au fost 'încetinite'.
'Minoritatea noastră cere ceea ce ni s-a promis în 1918. Deci ce ni s-a promis atunci când Transilvania s-a unit cu România? Promisiunea a fost ca toate minorităţile naţionale să poată folosi limba maternă atât în administraţia publică cât şi în viaţa culturală, la nivelul autorităţilor locale, cât şi în justiţie. Nu cerem nimic altceva decât să fim recunoscuţi ca factor component al puterii de stat', a mai spus Kelemen.
Liderul UDMR a respins, la congres, afirmaţiile potrivit cărora lansarea iniţiativei Minority SafePack ar fi fost făcută pentru pregătirea unui separatism etnic şi pentru punerea în pericol a integrităţii teritorială a României.
Minority SafePack este cel mai mare proiect politic al FUEN, iniţiat de UDMR, Partidul Popular din Tirolul de Sud (SVP) şi Tineretul Naţionalităţilor Europene (YEN). Scopul documentului, ce are ca moto 'Nu eşti singur. Un milion de semnături pentru diversitatea Europei', este să ridice nivelul de protecţie al minorităţilor naţionale din competenţa exclusivă a statelor membre la cel al UE. Minority SafePack propune un set de măsuri şi acte normative care să contribuie la protejarea şi afirmarea intereselor minorităţilor naţionale şi etnice autohtone europene în următoarele domenii: limbi regionale şi minoritare, cultură şi învăţământ, politica regională, reprezentare publică, egalitate, audiovizual şi alte instrumente media, sprijin regional (de stat).
Pachetul de propuneri a fost depus în 2013 de către comisia de iniţiativă, iar Comisia Europeană, invocând lipsa de competenţă a UE, a refuzat înregistrarea. Iniţiatorii au apelat la Curtea de Justiţie a UE, au câştigat, iar Comisia Europeană i-a invitat la negocieri şi a acceptat nouă propuneri din cele 12 iniţiale.
FUEN este cea mai mare organizaţie a minorităţilor naţionale din Europa, din care fac parte 90 de filiale din 32 de ţări. AGERPRES/(A, AS - autor: Elena Stanciu, editor: Nona Jalbă)
Kelemen Hunor a subliniat totodată importanţa adoptării unui pachet de reglementări care, conform acestuia, să apere interesele celor 60 de milioane de cetăţeni ai Uniunii care fac parte din comunităţile de minorităţi etnice sau religioase din cele 28 de state membre UE.
UDMR a iniţiat, în acest sens, lansarea unei campanii de strângere a unui milion de semnături, pe tot teritoriul Uniunii Europene, participanţii la Congresul FUEN 2017 discutând joi şi vineri despre situaţia menţionată.
'Iniţiativa noastră se referă la a găsi o modalitate prin care la nivelul Uniunii Europene să se poată reglementa un set minimal şi obligaţii, responsabilităţi minimale pentru statele membre şi în ceea ce priveşte minorităţile etnice, lingvistice şi religioase autohtone. Fiindcă vorbim de 60 de milioane de persoane în UE şi aproape 100 de milioane pe continent, bineînţeles, nu toţi sunt membrii UE sau cetăţeni în statele membre. Noi credem că dacă vorbim de UE soarta şi păstrarea identităţii celor 60 de milioane trebuie să fie la fel de importantă ca şi alte aspecte reglementate foarte strict la nivelul UE. Şi am dat un exemplu: cum ajunge porcul sau puiul de la crescătorie până în farfuria omului. E foarte strict reglementat. Eu cred că la fel de strict trebuie reglementat şi ce se va întâmpla cu 60 de milioane de persoane, pentru că vorbim de oameni', a declarat, presei, liderul UDMR, detaliind o afirmaţie făcută în discursul său la congres.
El a afirmat, în faţa participanţilor la congres, că UE nu poate să se sustragă responsabilităţilor de reglementare a drepturilor minorităţilor.
'Nu se poate spune, pe de o parte, că diversitatea etnică, lingvistică este o bogăţie şi trebuie păstrată şi că este o valoare europeană de care avem nevoie, nu numai acum, ci şi în viitor, pe care se pot baza instituţiile, iar după aceea, într-o frază, să spună că nu este responsabilitatea UE', a spus Kelemen.
Liderul UDMR a vorbit şi despre faptul că în România, după 1990 s-au făcut, potrivit acestuia, câţiva paşi consideraţi încurajatori în domeniul drepturilor minorităţilor, însă după aderarea ţării noastre la NATO demersurile în această direcţie au fost 'încetinite'.
'Minoritatea noastră cere ceea ce ni s-a promis în 1918. Deci ce ni s-a promis atunci când Transilvania s-a unit cu România? Promisiunea a fost ca toate minorităţile naţionale să poată folosi limba maternă atât în administraţia publică cât şi în viaţa culturală, la nivelul autorităţilor locale, cât şi în justiţie. Nu cerem nimic altceva decât să fim recunoscuţi ca factor component al puterii de stat', a mai spus Kelemen.
Liderul UDMR a respins, la congres, afirmaţiile potrivit cărora lansarea iniţiativei Minority SafePack ar fi fost făcută pentru pregătirea unui separatism etnic şi pentru punerea în pericol a integrităţii teritorială a României.
Minority SafePack este cel mai mare proiect politic al FUEN, iniţiat de UDMR, Partidul Popular din Tirolul de Sud (SVP) şi Tineretul Naţionalităţilor Europene (YEN). Scopul documentului, ce are ca moto 'Nu eşti singur. Un milion de semnături pentru diversitatea Europei', este să ridice nivelul de protecţie al minorităţilor naţionale din competenţa exclusivă a statelor membre la cel al UE. Minority SafePack propune un set de măsuri şi acte normative care să contribuie la protejarea şi afirmarea intereselor minorităţilor naţionale şi etnice autohtone europene în următoarele domenii: limbi regionale şi minoritare, cultură şi învăţământ, politica regională, reprezentare publică, egalitate, audiovizual şi alte instrumente media, sprijin regional (de stat).
Pachetul de propuneri a fost depus în 2013 de către comisia de iniţiativă, iar Comisia Europeană, invocând lipsa de competenţă a UE, a refuzat înregistrarea. Iniţiatorii au apelat la Curtea de Justiţie a UE, au câştigat, iar Comisia Europeană i-a invitat la negocieri şi a acceptat nouă propuneri din cele 12 iniţiale.
FUEN este cea mai mare organizaţie a minorităţilor naţionale din Europa, din care fac parte 90 de filiale din 32 de ţări. AGERPRES/(A, AS - autor: Elena Stanciu, editor: Nona Jalbă)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.