COD GALBEN: 08-06-2025 ora 10 Intre 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate se va semnala 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate COD GALBEN: 09-06-2025 Intre 08:00 si 09:00 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină. in Județul Gorj, Județul Vâlcea, Județul Vâlcea, zona de munte de peste 1800 m; COD PORTOCALIU: 09-06-2025 Intre 07:55 si 09:00 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 25...40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie, grindină. in Județul Gorj;
Bucureşti, 13 apr /Agerpres/ - Politica de Coeziune a Uniunii Europene este tot mai ameninţată de Brexit, acesta fiind cel mai nou pericol care anunţă un viitor tot mai incert, susţine europarlamentarul UDMR (PPE) Iuliu Winkler.
"În contextul în care se apropie vertiginos dezbaterea cu privire la revizuirea bugetului UE de la mijlocul perioadei de programare 2014 - 2020, este din ce în ce mai evident că viitorul Politicii de Coeziune devine incert. Doar o treime din statele membre ale UE sunt net contributoare la bugetul comun al UE, pe când celelalte sunt net beneficiare. Multe dintre acestea, printre care şi statele din Europa de Est, au la dispoziţie resurse financiare importante tocmai din fondurile de coeziune ale UE", a argumentat Iuliu Winkler, într-o declaraţie acordată AGERPRES.
El a reamintit că bugetul comun al UE este destinat în proporţie de două treimi celor două mari politici ale UE - Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună.
"Brexit-ul este cel mai nou pericol care ameninţă viitorul Politicii de Coeziune. Contribuţia Marii Britanii la bugetul UE dispare odată cu înfăptuirea Brexit-ului, cel mai probabil din anul 2019. Vorbim despre o contribuţie importantă, care, în 2014, a fost de 11,3 miliarde de euro. Pentru a avea o comparaţie, în acelaşi an, contribuţia României la bugetul comun al UE a fost de 1,3 miliarde de euro, adică de aproape 10 ori mai puţin. După Brexit, bugetul comun se va diminua şi evident că aceasta va duce automat la diminuarea finanţării Politicii de Coeziune", a explicat eurodeputatul.
Potrivit acestuia, un alt factor care ameninţă Politica de Coeziune este gestionarea din punct de vedere financiar a crizei migraţiei.
"Foarte multe voci solicită transferul unor resurse bugetare din Politica de Coeziune către finanţarea gestionării integrării migranţilor, a asistenţei sociale de care aceştia au nevoie, dar şi către noile instrumente europene, printre care Paza de Coastă şi Frontieră. Nevoia crescândă de finanţare a aşa-numitului plan Juncker reprezintă un al treilea pericol la adresa Politicii de Coeziune. Fondul European pentru Investiţii Strategice este văzut de mulţi ca o alternativă mai modernă la Politica de Coeziune. Nimic mai fals! Politica de Coeziune este o politică de investiţii destinată transformării şi modernizării regiunilor, oraşelor şi comunităţilor. Dacă în urmă cu câteva decenii, statele membre de atunci au beneficiat din plin de finanţările aferente Politicii de Coeziune, acum statele din centrul şi estul Europei sunt perfect îndreptăţite să militeze pentru menţinerea acestor oportunităţi şi după anul 2020. În Parlamentul European, dezbaterea despre revizuirea bugetului curent 2014 - 2020, precum şi dezbaterea cu privire la viitorul Politicii de Coeziune după 2020 vor fi categoric dezbateri politice", a subliniat europarlamentarul.
Partidul Popular European (PPE) la recentul congres din Malta a reconfirmat chiar în textul unuia dintre documentele adoptate sprijinul său pentru Politica de Coeziune post 2020.
Conform PPE, a arătat Winkler, Politica de Coeziune trebuie să rămână o importantă politică de investiţii a UE, care să acopere toate statele membre şi toate regiunile UE.
"Procentul din bugetul comun european destinat finanţării Politicii de Coeziune trebuie să fie menţinut la cotele actuale şi după 2020. Este important de subliniat faptul că această poziţie va fi susţinută în Parlamentul European de cel mai numeros grup politic, cel al europarlamentarilor PPE. Poziţia exprimată la Malta este evident o veste bună pentru România. Interesul nostru, împreună cu cel al altor state central şi est-europene, împreună cu grupul ţărilor de la Vişegrad, este acela de a menţine distincţia clară dintre politicile de coeziune, care au la bază principiul solidarităţii, şi Fondul European de Investiţii Strategice, ale cărui finanţări depind de gradul de dezvoltare a sistemului bancar din statul membru care aplică, dar şi de criterii de competitivitate economică pe care, deocamdată, statele din estul Europei le pot îndeplini mai greu", a spus eurodeputatul.
El a menţionat că, dincolo de angajamentul politic, la Congresul PPE din Malta s-a luat şi o decizie practică foarte importantă şi anume constituirea unui grup de lucru destinat viitorului Politicii de Coeziune.
"La nivel politic, va trebui să ne implicăm în munca acestui grup de lucru cu politicieni şi specialişti de la Bruxelles, dar şi de acasă, din România, pentru a ne putea promova interesele. Este foarte important ca Guvernul de la Bucureşti să finalizeze în cel mai scurt timp toate procedurile de acreditare a tuturor autorităţilor administrative cu competenţe în derularea programelor operaţionale. Ne aflăm în al treilea an al perioadei de programare bugetară pentru perioada 2014 - 2020 şi orice săptămână de întârziere reduce credibilitatea noastră la Bruxelles atunci când cerem mai mulţi bani pentru Politica de Coeziune, dar noi nu suntem în stare să utilizăm ceea ce ne este alocat deja", a completat Winkler. AGERPRES/(AS - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu)
"În contextul în care se apropie vertiginos dezbaterea cu privire la revizuirea bugetului UE de la mijlocul perioadei de programare 2014 - 2020, este din ce în ce mai evident că viitorul Politicii de Coeziune devine incert. Doar o treime din statele membre ale UE sunt net contributoare la bugetul comun al UE, pe când celelalte sunt net beneficiare. Multe dintre acestea, printre care şi statele din Europa de Est, au la dispoziţie resurse financiare importante tocmai din fondurile de coeziune ale UE", a argumentat Iuliu Winkler, într-o declaraţie acordată AGERPRES.
El a reamintit că bugetul comun al UE este destinat în proporţie de două treimi celor două mari politici ale UE - Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună.
"Brexit-ul este cel mai nou pericol care ameninţă viitorul Politicii de Coeziune. Contribuţia Marii Britanii la bugetul UE dispare odată cu înfăptuirea Brexit-ului, cel mai probabil din anul 2019. Vorbim despre o contribuţie importantă, care, în 2014, a fost de 11,3 miliarde de euro. Pentru a avea o comparaţie, în acelaşi an, contribuţia României la bugetul comun al UE a fost de 1,3 miliarde de euro, adică de aproape 10 ori mai puţin. După Brexit, bugetul comun se va diminua şi evident că aceasta va duce automat la diminuarea finanţării Politicii de Coeziune", a explicat eurodeputatul.
Potrivit acestuia, un alt factor care ameninţă Politica de Coeziune este gestionarea din punct de vedere financiar a crizei migraţiei.
"Foarte multe voci solicită transferul unor resurse bugetare din Politica de Coeziune către finanţarea gestionării integrării migranţilor, a asistenţei sociale de care aceştia au nevoie, dar şi către noile instrumente europene, printre care Paza de Coastă şi Frontieră. Nevoia crescândă de finanţare a aşa-numitului plan Juncker reprezintă un al treilea pericol la adresa Politicii de Coeziune. Fondul European pentru Investiţii Strategice este văzut de mulţi ca o alternativă mai modernă la Politica de Coeziune. Nimic mai fals! Politica de Coeziune este o politică de investiţii destinată transformării şi modernizării regiunilor, oraşelor şi comunităţilor. Dacă în urmă cu câteva decenii, statele membre de atunci au beneficiat din plin de finanţările aferente Politicii de Coeziune, acum statele din centrul şi estul Europei sunt perfect îndreptăţite să militeze pentru menţinerea acestor oportunităţi şi după anul 2020. În Parlamentul European, dezbaterea despre revizuirea bugetului curent 2014 - 2020, precum şi dezbaterea cu privire la viitorul Politicii de Coeziune după 2020 vor fi categoric dezbateri politice", a subliniat europarlamentarul.
Partidul Popular European (PPE) la recentul congres din Malta a reconfirmat chiar în textul unuia dintre documentele adoptate sprijinul său pentru Politica de Coeziune post 2020.
Conform PPE, a arătat Winkler, Politica de Coeziune trebuie să rămână o importantă politică de investiţii a UE, care să acopere toate statele membre şi toate regiunile UE.
"Procentul din bugetul comun european destinat finanţării Politicii de Coeziune trebuie să fie menţinut la cotele actuale şi după 2020. Este important de subliniat faptul că această poziţie va fi susţinută în Parlamentul European de cel mai numeros grup politic, cel al europarlamentarilor PPE. Poziţia exprimată la Malta este evident o veste bună pentru România. Interesul nostru, împreună cu cel al altor state central şi est-europene, împreună cu grupul ţărilor de la Vişegrad, este acela de a menţine distincţia clară dintre politicile de coeziune, care au la bază principiul solidarităţii, şi Fondul European de Investiţii Strategice, ale cărui finanţări depind de gradul de dezvoltare a sistemului bancar din statul membru care aplică, dar şi de criterii de competitivitate economică pe care, deocamdată, statele din estul Europei le pot îndeplini mai greu", a spus eurodeputatul.
El a menţionat că, dincolo de angajamentul politic, la Congresul PPE din Malta s-a luat şi o decizie practică foarte importantă şi anume constituirea unui grup de lucru destinat viitorului Politicii de Coeziune.
"La nivel politic, va trebui să ne implicăm în munca acestui grup de lucru cu politicieni şi specialişti de la Bruxelles, dar şi de acasă, din România, pentru a ne putea promova interesele. Este foarte important ca Guvernul de la Bucureşti să finalizeze în cel mai scurt timp toate procedurile de acreditare a tuturor autorităţilor administrative cu competenţe în derularea programelor operaţionale. Ne aflăm în al treilea an al perioadei de programare bugetară pentru perioada 2014 - 2020 şi orice săptămână de întârziere reduce credibilitatea noastră la Bruxelles atunci când cerem mai mulţi bani pentru Politica de Coeziune, dar noi nu suntem în stare să utilizăm ceea ce ne este alocat deja", a completat Winkler. AGERPRES/(AS - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.