COD GALBEN: 25-01-2021 ora 10 Intre 25 ianuarie, ora 19:00 – 26 ianuarie, ora 05:00Fenomene vizate se va semnala 25 ianuarie, ora 19:00 – 26 ianuarie, ora 05:00Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 16 mar /Agerpres/ - Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că este "aproape imposibil" să existe în 2017 livrări de tehnică pentru proiectele majore de înzestrare a Armatei, subliniind că intenţia este de a semna în cursul anului toate contractele care implică acest lucru.

Totodată, el spune că sunt avute în vedere programe majore multianuale de înzestrare, care vor depăşi, ''o bună parte dintre ele'', un miliard de euro în următorii 10 - 15 ani.

Leş vorbeşte despre programele de achiziţii de corvete, transportoare blindate 8x8, intenţia MApN pentru o nouă escadrilă de aeronave F-16, dar şi despre Legea rezervistului voluntar şi nevoia de resursă umană în Armată.

Ministrul spune că primii militari străini din brigada multinaţională a NATO, care se va afla pe teritoriul României, vor ajunge în aprilie, urmând ca în toamna anului viitor să fie atinsă capacitatea operaţională finală.

AGERPRES: Aţi afirmat la bilanţul MApN că România e pregătită să facă faţă provocărilor regionale de securitate. Observăm, totuşi, că avem un program de achiziţii, care să nu spunem că bate pasul pe loc, dar are o evoluţie greoaie. Cum este pregătită România să facă faţă acestor provocări?

Gabriel Leş: Aceste programe de înzestrare, ceea ce prevede programul de înzestrare a Armatei României 2026, aprobate şi prin hotărâri ale CSAT, prevăd achiziţiile viitoare. La bilanţul MApN, bineînţeles, am făcut o autoevaluare a structurii vizavi de ceea ce avem în acest moment, de ceea ce dispunem în acest moment, fără să facem referire la capabilităţile existente acum şi la capacităţile noastre de răspuns la cerinţele operaţionale, inclusiv ale partenerilor noştri NATO. Aceste programe de înzestrare prevăd investiţii foarte mari, majoritatea acestor programe sunt programe majore multianuale care, o bună parte dintre ele, vor depăşi probabil un miliard de euro în următorii 10-15 ani, dar lucrurile nu merg la viteza la care noi ne-am dori. Aceste programe de înzestrare (...) pe care le pregătim de atâta vreme sunt ajunse la diferite grade, să zic, de maturizare, de pregătire, astfel încât să le putem lansa în licitaţii, proceduri specifice care să răspundă cerinţelor operaţionale ale Armatei şi, bineînţeles, să se plieze (...) pe programul de guvernare vizavi de ceea ce înseamnă integrarea unui procent cât mai mare în industria naţională de apărare. (...) Atunci când discutăm de industria naţională de apărare mă refer la toate companiile, fie ele de stat, fie companiile naţionale, cele care existau înainte de 1990 în România şi care aveau capacităţi de producţie în tehnică şi tehnologie militară, şi tot ceea ce înseamnă operatori noi, societăţi noi, companii noi, inclusiv private, sau cele care ar putea să vină să înfiinţeze locuri de muncă, linii de producţie pentru diferite procese de producţie.

AGERPRES: Zona politică şi zona tehnocrată au acelaşi punct de vedere - înzestrarea să se plieze pe industria naţională de apărare. În perioada aceasta cel mai des se vorbeşte despre corvete. Din câte ştiu eu, poate greşesc, şantierul Damen de la Galaţi este singurul care poate produce în momentul acesta o astfel de tehnică. Dacă nu cu această companie care deţine şantierul de la Galaţi, atunci cu cine?

Gabriel Leş: E un subiect un pic mai larg. Este un subiect care a circulat foarte mult în zona mass-media în ultima vreme şi vreau să dau dovadă de transparenţă atâta vreme cât voi avea mandat în acest minister. Dorinţa este să fim suficient de transparenţi şi să putem explica foarte bine ce facem cu aceşti 2%, pentru că sunt foarte mulţi bani. Acest angajament pe care România şi l-a asumat la nivel politic e un angajament inclusiv în faţa aliaţilor noştri - NATO. Abrogăm această hotărâre de guvern datorită unor lipsuri care apar din lipsa avizului Parlamentului pentru tot ceea ce înseamnă achiziţii peste 100 de milioane. Legislaţia este foarte clară: prealabil iniţierii procedurii tu trebuie să ai un aviz al Parlamentului prin comisiile reunite de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Să ai avizul Parlamentului pentru ceea ce înseamnă peste 100 de milioane. Asta înseamnă că tu te angajezi la o finanţare multianuală, contracte multianuale. Era logic ca acest aviz să fie şi să nu fie lansată această hotărâre de guvern înaintea unui astfel de aviz de la Parlament.

Aş vrea să menţionez foarte clar: acest program de înzestrare e prioritar pentru Armata României, rămâne o necesitate, cerinţele operaţionale există şi în acest moment. Este un program foarte important în acest moment. O mică paranteză - încercăm să dezvoltăm echilibrat categoriile de forţe din Armata României. Nu putem să luăm doar pentru Forţele Aeriene, doar pentru Forţele Terestre. Vom porni procedura foarte repede înapoi. Bineînţeles, cu aplicarea procedurilor legale în vigoare. Asta nu înseamnă că noi ne oprim în acest moment. Nu se schimbă cerinţele operaţionale date de către categoria de forţă şi vom merge mai departe. (...) Oscilez, ca ministru al Apărării Naţionale, între a umple un gol care există în acest moment şi există finanţare, pentru că a fost subfinanţat Ministerul Apărării Naţionale o foarte mare perioadă de timp, de aceea şi industria e în situaţia în care este în acest moment. Pe de altă parte, vreau să integrez cât mai mult din această sumă în industrie. Este şi logic, la nivel politic e o chestiune pe care trebuie să ne-o asumăm. N-ar avea nicio logică să iei toţi aceşti bani şi să cumperi produsele din afară, astfel încât să nu se integreze absolut nimic în România. (...) Intenţia noastră nu este să alegem un şantier naval sau să venim să propunem: "faceţi aici sau faceţi dincolo". Există posibilitatea oricărui operator mondial, preferabil NATO şi UE, să vină să facă (...) asocieri cu firme din România, să se integreze pe produsul de care noi avem nevoie, într-un şantier naval din România.

În acest moment, (...) este şantierul naval pe care l-aţi amintit, are un produs pe care ei îl fac, îl omologhează. Este un produs omologat care este livrat şi în altă parte. Da, au, să zic, din acest punct de vedere, un avantaj. Dar chestiunea noastră este foarte simplă: să răspundă cerinţelor operaţionale şi să fie integrat un cât mai mare procent din suma pe care o vom cheltui pentru achiziţia acestui produs, să o cheltuim în România. Bineînţeles, avem şi ceea ce vine din compensaţiile de offset. Operaţiunile de offset ar trebui să fie cât mai avantajoase pentru România.

AGERPRES: Luaţi în calcul ca acest produs să fie cumpărat direct din afară? Există această posibilitate?

Gabriel Leş: Nu. Intenţia noastră şi dorinţa noastră pentru orice produs e să-l integrăm, chiar dacă la început vor fi, poate, cote foarte mici de integrare în industria naţională, pentru că nu toată industria e pregătită să preia tot ceea ce avem. (...) Din perspectiva noastră, a MApN, am prezentat o situaţie extrem de transparentă vizavi şi de necesarul nostru de înzestrare pentru următorii 10 ani. Am venit în faţa operatorilor economici din România, în special, şi nu numai. (...) Cei care vor avea capacitatea să se retehnologizeze, să se recapitalizeze, să facă nişte investiţii care să ne poată oferi acest produs vor avea un avantaj în procesul nostru de achiziţie. Nu vreau să mă gândesc în acest moment la achiziţii la nivelul ăsta, care să nu fie integrate în industria noastră la anumit procent, pentru că, bineînţeles, nu putem să discutăm de o integrare 100%. Din păcate, asta e globalizarea în ziua de azi.

AGERPRES: Aţi vorbit de cote foarte mici de integrare. Asta poate însemna un subansamblu minor şi atunci nu văd relevanţa integrării în industria noastră de apărare.

Gabriel Leş: Vă dau un exemplu: s-ar putea ca noi să nu fim capabili foarte repede să oferim, de exemplu, un avion F-16 Armatei României şi să-l integrăm în producţie aici. Dar s-ar putea să facem centre de mentenanţă, un transfer tehnologic care să însemne centre de mentenanţă pentru operaţionalizarea lor, pentru operarea lor, ceea ce este foarte important pentru că ar scădea foarte mult costurile de operare a acestor avioane. Nu putem discuta de anumite produse care în acest moment la nivel mondial sunt la un anumit nivel tehnologic de care avem nevoie, pentru că trebuie să şi răspundem anumitor cerinţe operaţionale şi să punem la dispoziţia aliaţilor şi la dispoziţia NATO anumite capabilităţi. (...) Anul acesta este un an pe care trebuie să-l câştigăm din acest punct de vedere.

AGERPRES: Legat de corvete, aveţi semnale de la vreo companie străină care să fie interesată să investească în România şi să le producă aici?

Gabriel Leş: Semnale de acest fel există, n-aş putea să vă spun concret, dar există astfel de semnale. Va depinde de ei dacă vor reuşi ca aceste corvete să se facă la un şantier naval din România.

AGERPRES: A apărut în urmă cu câteva zile o informaţie potrivit căreia România va achiziţiona aproximativ 270 de transportoare blindate produse în parteneriat cu compania germană Rheinmetall. Ne puteţi da mai multe informaţii?

Gabriel Leş: Ar fi foarte bine să fie aşa, dar nu este aşa. Au fost informaţii, care nu ştiu de unde au apărut. Intenţia noastră de achiziţie a acestor blindate 8x8 este foarte clară, începând cu anul trecut. Numărul e mai mare decât ceea ce aţi afirmat dumneavoastră, 276 (...). Există cel puţin trei producători în Uniunea Europeană care răspund cerinţelor operaţionale ale Forţelor Terestre, dar tot aşa, intenţia noastră e să integrăm ceva în industria naţională, cu toate că, dacă e să discuţi - de exemplu, despre agregatul energetic, despre cutia de viteze, despre (...) ceea ce înseamnă drive line -, sunt câţiva producători mondiali. Dar integrarea acestui produs e necesar să fie făcută aici pe chestiuni de siguranţă naţională şi de securitate a aprovizionării. Ministerul Economiei are în plan producţia acestor transportoare 8x8. Există, de anul trecut, dacă nu greşesc, un astfel de contract (...) între Moreni şi această firmă, Rheinmetall. Pentru noi este foarte important să vedem un produs omologat, care să ne răspundă cerinţelor, şi noi îl avem ca şi plan de achiziţie.

AGERPRES: La sfârşitul acestui an, fizic, ce vom avea nou ca tehnică în România, dincolo de acele avioane F-16 care mai trebuie să vină?

Gabriel Leş: Încă trei avioane. Se încheie acel capitol, cu cele 12 avioane care au fost achiziţionate pentru Forţele Aeriene. Dacă discutăm de programele majore de înzestrare, foarte puţine sau deloc. Pentru că tot ceea ce înseamnă producţie de tehnică şi tehnologie militară la nivelul acesta - şi atunci discutăm de corvete, de transportoare 8x8, de maşini 4x4 blindate şi neblindate - toate acestea au un proces de producţie mult mai mare decât un an de zile, începe de la trei ani de zile în sus. Dacă discutăm de corvete, patru ani. Şi aşa mai departe. Este foarte posibil ca în acest an să nu avem livrări vizavi de proiectele majore. (...) Este aproape imposibil, dar intenţia noastră e să semnăm toate aceste contracte, astfel încât începând cu peste doi ani de zile să luăm aceste produse. Bineînţeles, nu înseamnă că în acest an nu vom achiziţiona componente, tehnică, dar la un nivel mult mai scăzut. Discutăm de la maşina de luptă a infanteriei, care a intrat în modernizare, discutăm de partea de muniţii, care se livrează mult mai repede, transportoare multifuncţionale, care începând cu anul trecut au început să se livreze. Vor fi livrări şi în această vară, vom continua achiziţia de camioane şi o sumedenie de alte achiziţii mai mici care ţin de categoriile de forţă. (...) Sumele sunt mult mai mici, nu discutăm de programe aşa de mari.

AGERPRES: Aţi afirmat recent că România intenţionează să cumpere încă 20 de avioane F-16 de la SUA. Au existat discuţii cu partenerii americani? Au fost identificate aeronavele? Ştiu că a fost o problemă legată de faptul că nu se mai găseau avioane în formula în care noi o dorim.

Gabriel Leş: Încă începând de anul trecut am trimis scrisori pentru intenţia de a achiziţiona o nouă escadrilă de avioane F-16. Acum n-are rost să mai discutăm de ce avioane F-16, pentru că decizia aceasta s-a luat în urmă cu aproape 7-8 ani de zile şi e logic să mergi exact pe aceeaşi soluţie. Sunt avioane extrem de bune, care răspund cerinţelor operaţionale, capabilităţilor necesare NATO, sunt interoperabile. Aceste avioane au resursă de zbor pentru că sunt revitalizate - motoare noi, tehnică şi tehnologie inclusă în aparatura de bord. (...) Avem această scrisoare. Bineînţeles, intenţia a fost să le achiziţionăm de la parteneri NATO şi UE. Au fost scrisori care au fost prima dată transmise ţărilor din Uniunea Europeană, dacă există un excedent, dacă există astfel de aparate la vânzare din partea lor. Nu avem un răspuns pozitiv până în acest moment. Nu avem niciun răspuns pozitiv din partea SUA, pentru că de acolo se aduc, nu avem un răspuns final, să zic, dar achiziţia se va face. N-aş putea să vă spun în acest moment dacă o să încheiem contractul în acest an sau anul viitor. (...) Vom ajunge la epuizarea resurselor de zbor pentru avioanele MIG pe care le avem şi atunci vor trebui înlocuite cu aceste avioane noi.

AGERPRES: În acest moment înţeleg că nu avem un răspuns final de la SUA. Dar de la partenerii europeni?

Gabriel Leş: Nici partenerii europeni nu ne-au dat un răspuns pozitiv în acest moment. Majoritatea dintre ei, dacă nu greşesc chiar toţi care aveau astfel de aparate şi la care am trimis astfel de scrisori de intenţie, ne-au răspuns că nu au pentru vânzare.

AGERPRES: Sunt unii oficiali din Ministerul Apărării de la care am auzit că ar fi o variantă revitalizarea unor aeronave vechi de tip MIG-29. Se mai poate face aşa ceva?

Gabriel Leş: Mă îndoiesc că o astfel de soluţie va fi una de viitor. Dacă nu greşesc, există câteva astfel de aparate încă în dotare, dar care sunt nefuncţionale, sunt la conservare. Nu le luăm în calcul în acest moment la revitalizare. Ar însemna să ai 12-15 avioane de un tip, 15 de alt tip. Costurile de mentenanţă şi de operaţionalizare ar fi extrem de scumpe, şi de folosire a lor, deci nu putem să le luăm în calcul în acest moment. O decizie în acest sens va fi luată în cadrul ministerului, în cursul acestui an.

AGERPRES: Sunteţi optimist că la finalul acestui an alocarea din PIB - cei 2% - vor fi cheltuiţi în totalitate?

Gabriel Leş: Bineînţeles că sunt optimist. Asta, uitându-mă la nevoile care există în acest moment în Ministerul Apărării Naţionale. Cerinţele NATO, de exemplu, sunt ca cel puţin 20% din această sumă să fie cheltuită pentru achiziţii de echipamente noi. În acest moment noi avem undeva la peste 40%, să nu spun 45%, din calculele noastre, posibile contracte pe care le putem face în acest an. Bineînţeles, finalizarea acestor contracte, semnarea lor şi probabil şi plata unor avansuri, în funcţie de situaţie. Dar produsele vor începe să vină în doi-trei ani de zile, patru ani.

AGERPRES: Rusia îşi întăreşte flota la Marea Neagră. Cum apreciaţi situaţia de securitate din această zonă şi ce face NATO pentru a rămâne în joc în această zonă?

Gabriel Leş: Această situaţie o cunoaşte toată lumea, situaţia din zona noastră, din flancul sud-estic al Alianţei. Sunt două chestiuni aici: în primul rând, aş vrea să nu o considerăm pentru România ca o situaţie de slăbiciune sau proastă, ci dimpotrivă o situaţie în care (...) România poate să fie un pilon de stabilitate în această zonă şi poate să fie o situaţie care să ne avantajeze în stabilirea acestui pilon de greutate atât în UE, cât şi în relaţia cu partenerii NATO. Aşa cum ştiţi, la summit-ul de la Varşovia, zona Mării Negre a fost validată ca o regiune cu interes strategic. Ceea ce e mai interesant e că la propunerea ţării noastre a fost definit conceptul de prezenţă aliată înaintată adaptată (...) şi această decizie majoră a prins substanţă şi concreteţe pe timpul celor două ministeriale care au urmat, astfel încât la ultima ministerială putem să discutăm despre o prezenţă aliată întărită în Marea Neagră pe toate cele trei componente. Maritimă, în primul rând. Discutăm strict despre Marea Neagră, dar şi pe zona terestră, discutăm de brigada multinaţională şi pe zona aeriană, chiar dacă discutăm de acele exerciţii pe care le avem în acest moment, inclusiv sprijin pentru poliţia aeriană din partea statelor membre: UK, Canada, Statele Unite şi alte ţări care s-au înscris la aceste exerciţii.

AGERPRES: Aţi menţionat brigada multinaţională rotaţională. Când va deveni operaţională, ce ţări participă la ea, cu ce tehnică?

Gabriel Leş: Discutăm despre aproximativ 13 aliaţi care şi-au anunţat până în acest moment intenţia - alţii chiar sunt prezenţi - să afilieze forţe sau trupe, ofiţeri, sprijin, unii chiar şi sprijin financiar la componenta terestră a prezenţei înaintate. (...) Operaţionalizarea brigăzii multinaţionale de pe teritoriul României va atinge capacitatea operaţională iniţială în acest an, aprilie 2017, iar capacitatea operaţională finală, sperăm, la sfârşitul anului 2018, undeva în octombrie-noiembrie ne dorim să finalizăm această capacitate. Sunt 13 aliaţi (...) care sunt prezenţi. Exerciţiile în acest an sunt multiple, pe toate cele trei componente, atât aeriană, maritimă, cât şi terestră.

AGERPRES: Rotaţia la cât timp se face?

Gabriel Leş: Da, e o chestiune pe care vreau s-o specific foarte clar. Nu discutăm de o prezenţă permanentă aici. Rotaţia se va face în funcţie de calendar şi de exerciţii. N-aş putea să vă spun acum fiecare prezenţă.

AGERPRES: Rotaţia presupune inclusiv partea de tehnică?

Gabriel Leş: Bineînţeles.

AGERPRES: A intrat în vigoare la începutul anului Legea rezervistului. Am văzut că aţi pus pe site şi normele de aplicare. De ce era nevoie de această lege, ce speraţi să se schimbe odată cu intrarea ei în vigoare?

Gabriel Leş: Această lege a rezervistului voluntar presupune atragerea persoanelor cu experienţă militară aptă, (...) dar şi a oamenilor care nu au un anumit tip de background militar, dar sunt dornici să încerce. Cred că poate fi o soluţie pentru îmbunătăţirea personalului pe care noi să-l atragem în Armata României. În acest moment avem finanţate aproximativ 2.800 - 2.900 de astfel de posturi.

AGERPRES: E o problemă cu resursa umană în Armată?

Gabriel Leş: Aici e o chestiune care se perpetuează de mai mulţi ani datorită şi lipsei finanţării Armatei, dar şi odată cu oprirea serviciului obligatoriu în cadrul Armatei a fost un exod de personal. N-aş putea să vă spun în acest moment că e neapărat o problemă deosebită, deşi anul trecut au fost foarte mulţi ofiţeri care au plecat la pensie, în rezervă. (...) Cred că reuşim cu acest Statut al rezervistului voluntar să atragem tineri - unii au un pic de pregătire, alţii vor să vadă dacă sunt buni pentru aşa ceva - (...) spre cariera militară. Bineînţeles, aici avem pregătite şi anumite resurse financiare, inclusiv pentru plata acestor rezervişti pe perioada pregătirii, dar avem pregătite şi modificări la legile care privesc ghidul carierei, astfel încât oricine în acest sistem să poată să-şi facă o evaluare vizavi de ceea ce înseamnă viitorul într-o astfel de carieră. AGERPRES/(A - autor: Cătălin Alexandru, editor: Cristina Tatu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.