Bucureşti, feb /Agerpres/ - De multe ori, cei care sunt departe de casă simt mai intens realitatea din România, afirmă într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac.

Ea vorbeşte despre necesitatea revizuirii legislaţiei privind comunităţile de români, dar şi despre cursuri online de limba română pentru cei plecaţi în afara graniţelor şi nevoia de a studia în limba română. Totodată, ministrul pledează pentru un program dedicat identităţii limbii române, ''Mass-media de limbă română'', şi susţine că bugetul pe anul în curs alocat proiectelor este de 8 milioane de lei.

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni vorbeşte şi despre modul de evaluare a proiectelor depuse pentru finanţare de asociaţii sau persoane care vor să organizeze evenimente pentru diaspora, despre provocările comunităţilor de români dar şi despre iniţiativele ce privesc românii din Marea Britanie, în contextul Brexit.

AGERPRES: Pe site-ul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni sunt prezentate înscrieri pentru proiectele dedicate românilor din diaspora. Daţi-ne detalii.

Andreea Păstârnac: Ministerul Românilor de Pretutindeni continuă, sperăm că la un alt nivel, activitatea Departamentului pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, precum şi a altor forme care au existat pe parcursul anilor şi care au definit relaţia noastră cu aceste comunităţi. Am încercat ca lucrurile care au fost realizate de-a lungul acestor ani, care sunt parte a dialogului cu marile comunităţi şi cu cele mai mici, să fie menţinute: conceptul unei sesiuni deschise de finanţare, care să permită o mai bună gestionare şi a modului în care diferitele asociaţii îşi pot programa anumite acţiuni şi apela la sprijinul ministerului, dar şi a modului în care comisia de evaluare poate să primească în timp util proiectele, să le analizeze şi să aibă un dialog cu asociaţiile.

Forma aceasta de evaluare şi ghidul de finanţare al proiectului e un dialog. Trebuie să pornim de la această idee, că este un dialog. Modul în care se desfăşoară acest dialog este legiferat de Legea 299. Vom încerca să facem reuniuni ale comisiei de evaluare bilunare. În acelaşi timp, legea permite ca ele să fie făcute şi în momentul în care este necesar. Considerăm, din experienţa anterioară, că o sesiune de evaluare bilunară permite un dialog real cu asociaţiile, organizaţiile, persoanele care propun proiecte. Pentru că este foarte important să creăm o structură transparentă şi o structură care să permită celui care apelează la aceste programe să îşi calibreze proiectele, să înţeleagă şi care sunt liniile prioritare ale ministerului şi formele în care îşi poate include proiectul său într-o linie mai importantă de acţiune.

Cred că una din priorităţile noastre (...) este crearea unui spirit asociativ, crearea, dincolo de proiectele individuale care definesc o asociaţie, a unei înţelegeri că aceste voci nu sunt voci unice, că există practic un ansamblu în care ele se regăsesc.

Am discutat recent de necesitatea identificării unor proiecte care să pună alături marile noastre comunităţi la care până acum a existat o tendinţă să ne uităm separat - românii din jurul graniţelor, pe care încercăm să îi definim ca şi comunităţi istorice, şi noile comunităţi emergente, comunităţile de mobilitate. Există proiecte, unul legat de limba română va fi un proiect major, care pot să ne unească. Sunt convinsă că teme, care sunt vitale şi esenţiale pentru comunităţile istorice, pot să fie de rezonanţă şi pentru românii care se află astăzi în mari comunităţi din Europa, din Statele Unite sau de pe alte meridiane. Cred că este foarte important să găsim acele proiecte împreună cu cei care ni se adresează, care să unească puţin comunităţile, răspunzând nevoilor fiecăruia.

Pot să spun că în momentul de faţă avem peste 200 de proiecte care se regăsesc şi pe site-ul ministerului şi foarte multe dintre acestea vorbesc despre nevoia de a studia, a preda, a învăţa limba română. Am avut o întâlnire instituţională cu Ministerul Educaţiei, unul din partenerii noştri pe acest subiect, tocmai pentru a înţelege cum trebuie să îi răspundem şi celui care are o mică grădiniţă de limba română sau care un curs de duminică de limba română, dar şi cum să găsim anumite soluţii pentru a avea un manual de referinţă sau pentru a avea curicula care să poată să fie mai uşor adaptată la o dată când copilul care învaţă în Italia, Spania, Belgia se va întoarce în România şi va dori să îşi continue studiile.

AGERPRES: Există presupunerea că românul din diaspora se va întoarce la un moment dat ...

Andreea Păstârnac: Acesta este un caz. Pentru că opţiunile, astăzi, ale acestor comunităţi, care deja sunt destul de mari, sunt extrem de diverse. Sunt şi opţiuni individuale, care seamănă destul de mult cu opţiunile noastre, (...) dar cred că cei care au plecat din România sau care trăiesc în jurul României au o raportare mai profundă la România. Pentru că ei simt nevoia aproape zilnic să se definească undeva interior, identitar.

Noi, gândindu-ne cum putem să definim această identitate şi venind cu politici care să sprijine această identitate, considerăm că aspectul lingvistic este unul major. Există, conform statisticilor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, în ultimii ani, peste 100.000 de copii români născuţi în diaspora şi sunt convinsă că fiecare dintre familiile în care s-au născut îşi pune probleme legate de modul în care ceea ce ne defineşte va fi transmis noilor generaţii. Sunt obiceiurile, sunt datinile, este istoria personală a familiei, este religia dar este şi limba română. Până la urmă, e poate primul element identitar şi de asta ne-am propus ca unul din vectorii de acţiune ai ministerului să fie legat de promovarea limbii române în comunităţile atât istorice, cât şi noi.

AGERPRES: Acest lucru îl veţi face în colaborare cu Ministerul Educaţiei? Va exista o programă adaptată la cultura comunităţilor din respectivele ţări?

Andreea Păstârnac: În primul rând, acest program nu începe astăzi. Există un program care este în derulare, un program de studiere a limbii române în statele membre ale Uniunii Europene, din păcate nu în atât de multe state cum am crede, un program care necesită o extindere. El prevede, astăzi, două ore de studiu pe săptămână a limbii române, într-un mod opţional. E un program care poate fi extins atât teritorial, la alte state unde avem comunităţi, dar poate şi ca număr de ore. Există un program mult mai mare, care este un program asupra căruia ne-am uitat doar pe segmente, până acum, e programul în care limba română e învăţată în aşa numitele şcoli de duminică, extraordinar de extins, care se bazează în special pe spiritul extraordinar al asociaţiilor, unde o asociaţie, o comunitate religioasă se gândeşte că poate e foarte important ca într-un mod săptămânal, lunar, într-o anumită cadenţă, să vorbească despre tradiţiile noastre şi despre limba română. Am vrea să le propunem acestor comunităţi, în cooperare cu Ministerul Educaţiei, (...) câteva manuale de referinţă şi o programă de referinţă la care să poată apela, sigur, în mod opţional, pentru că activitatea lor a pornit de la un voluntariat. Sunt convinsă că atunci când le vom pune la dispoziţie un manual de referinţă, o curriculă de referinţă, foarte mulţi din cei care predau limba română - preotese, învăţătoare, doamne şi domni care au ieşit la pensie, oameni care fac în mare parte o activitate de voluntariat şi de suflet - să găsească un mod de sprijin din partea statului român. În acelaşi timp, se poate întâmpla ca unul din acei copii să vrea să se întoarcă în România sau să vrea studieze într-o ţară care îi permite să facă liceul în limba română. Şi atunci, e bine să avem o propunere de programă la care să facem referire.

Un alt palier pe care vrem să îl inaugurăm acum - el a existat şi în trecut dar a fost foarte puţin dezvoltat - lansarea unor cursuri de limbă română online şi pe platformele care sunt astăzi accesibile celor care sunt plecaţi. Trebuie să ne gândim şi la nucleul familiei, la ce se întâmplă cu limba română în casă (...). Ne gândim să pornim un proiect, anul acesta, care să permită pe un suport online accesul la câteva lecţii oarecum simple de limba română, lecţii care să permită părinţilor să deschidă copilului o lume.

AGERPRES: Există o structură a acestor cursuri online de limba română, se lucrează la ele?

Andreea Păstârnac: Am început să lucrăm. Există pentru moment un grup de lucru care este condus de un subsecretar de stat şi deja au început să creioneze acest proiect.

AGERPRES: Există statistici referitoare la învăţarea limbii române în diaspora? Unde stăm cel mai bine şi unde stăm cel mai rău?

Andreea Păstârnac: E foarte greu de spus în aceşti termeni oarecum polari. Sigur, avem marile comunităţi din Italia, din Spania unde au şi început aceste proiecte mari de studiere a limbii române. Avem proiecte similare în Belgia, în Franţa, dar nu avem asemenea proiecte de studiere a limbii române în Marea Britanie, unde avem deja o mare comunitate. Nu avem asemenea proiecte în state mai apropiate, cum ar fi Bulgaria. Există un mod de studiere a limbii române în comunităţile istorice, care este foarte diferit de modul în care îl văd noii români aflaţi astăzi în Europa, unde studierea limbii române e încărcată de foarte multă emoţie, este un lucru legat de identitate. Modul în care întreaga asociaţie se apleacă asupra acestui proiect este mult mai intens decât în alte proiecte.

E foarte greu să spunem cum se studiază limba română. Rolul nostru instituţional este acela de a asigura materialul didactic care să fie la un nivel ce să permită acest studiu în diaspora, de a asigura manuale, deci de a asigura pentru cei care predau limba română pregătire permanentă. De altfel, cursurile pentru cei care predau limba română fac parte şi din programul ministerului.

Acest program, dedicat identităţii şi limbii române, mai are o componentă despre care aş vrea să vorbesc, care este mass-media de limba română, pentru care am vrea cumva să deschidem mai mult porţile ministerului, să găsim modalităţi de sprijin pentru mass-media online şi nu numai, dar şi pentru audiovizual. Fiecare spaţiu are specificul lui (...). E important să găsim şi o modalitate de dialog şi de a-i aduce împreună pe cei care scriu astăzi în limba română în diaspora. Am avut câteva convorbiri telefonice cu mulţi dintre jurnaliştii români din afara graniţelor şi vreau să vă spun că este impresionant - ideile extraordinare, dedicaţia şi mai ales faptul că simt nevoia în continuare să scrie în limba română. Şi ceea ce au spus foarte mulţi dintre ei - şi e un lucru care e foarte important pentru modul în care relaţionăm - e dorinţa lor de a produce ştiri originale, dorinţa lor de a fi o oglindă a comunităţilor şi de a găsi aceste ştiri reflectate în fluxul mediatic naţional. Există un proiect care este demarat deja, Spaţiul comun comunicaţional, cu Republica Moldova, un proiect la care trebuie să ne uităm în continuare, să vedem cum îl putem extinde şi, de asemenea, încercăm să replicăm acest proiect şi pentru alte comunităţi istorice, cel mai probabil pentru românii din Serbia, care sunt foarte interesaţi de mass-media în limba română.

AGERPRES: Recent a fost aprobat bugetul ministerului. Aveţi un raport buget-beneficiari-număr de proiecte? Este destul de mare bugetul pentru a acoperi tot acest număr de proiecte?

Andreea Păstârnac: E important de reţinut că actualul buget este mai mare cu o treime decât execuţia bugetară din ultimii ani, faţă de execuţia bugetară din ultimii aproape cinci ani. Am încercat în felul acesta să avem un buget care să ne permită clar o creştere a activităţii şi cred că noul mod în care vom evalua atât proiectele, dar şi modul de evaluare al bugetului trimestrial va permite într-adevăr să abordăm un număr mai mare de proiecte, să găsim modalităţile de cooperare cu asociaţiile, care să ne permită asistarea acestora până în faza finală de implementare a proiectului şi de acordare a finanţării. (...) Vom încerca să facem un calendar de implementare a acestor proiecte, astfel încât atât asociaţiile, organizaţiile care depun proiectul, cât şi directorul de proiect să poată să accelereze, atunci când lucrurile permit, finalizarea proiectului.

Finalizarea proiectului le va permite şi lor să evalueze modul în care pot gestiona aceste proiecte. Există destul de multe critici în ceea ce priveşte acest dialog în derularea proiectelor. Foarte mulţi dintre liderii asociaţiilor spun că nu întotdeauna acest dialog a fost performant şi de multe ori a fost atât de birocratic încât entuziasmul acela pe care îl ai când depui un proiect a dispărut aproape complet. Cel care depune un proiect este un voluntar. El renunţă la timpul lui liber pentru a face un festival dedicat cântecului românesc, pentru a face un curs de limba română, pentru a scrie în limba română. Noi trebuie să găsim o modalitate de dialog care în primul rând să valorifice această disponibilitate şi să o repună pe piedestalul unde trebuie să se găsească. Vom încerca ca în noua proiecţie bugetară, în noile linii pe care le avem pentru proiecte, să ajutăm foarte mult acest dialog care să restabilească încrederea în minister, să restabilească modul de a lucra pe proiecte şi să ne facă şi pe noi mai eficienţi.

AGERPRES: Practic, o asociaţie vine cu un proiect, este evaluat proiectul de către comisie, apoi ce se întâmplă?

Andreea Păstârnac: În acest moment, proiectul ajunge la minister, este evaluat imediat şi ajunge la un director de proiect. Din acest moment, pe site-ul ministerului deja se află înregistrat, se află coordonatele directorului de proiect şi există o primă discuţie între asociaţie şi directorul de proiect, care are ca scop evaluarea întregului dosar. De multe ori, din dorinţa de a face un proiect dedicat unei date anume din calendar - Zilei Culturii Române sau Mărţişorului (urmează Mărţişorul, foarte multe asociaţii sunt interesate de acest moment legat de tradiţia noastră) - în dorinţa de a depune repede, omit un anumit act. Încercăm ca dosarul să fie complet în momentul în care ajunge la comisia de evaluare. Se întâmpla foarte des că dosarul nu ajungea complet la comisia de evaluare şi era respins, din păcate, dintr-o eroare care nu cred că era neapărat imputabilă asociaţiei care depunea proiectul. Încercăm ca acel proiect să ajungă într-un format eligibil la comisie.

Putem să ne gândim şi la scenariul că nu poate să ajungă într-un format eligibil la sfârşitul lui februarie. Există următoarea sesiune de finanţare. Poate să reia, împreună cu coordonatorul, proiectul. Câteodată, unele proiecte sunt supradimensionate bugetar. Poate să aibă loc o discuţie, astfel încât contribuţia departamentului să fie re-eşalonată de solicitantă. În momentul în care comisia va evalua proiectul, dorim ca aceste criterii să fie la dispoziţia şi a celui care îşi depune proiectul, să fie capabil să îşi facă o auto-evaluare. Am redefinit, şi de altfel se găseşte în ghidul de finanţare şi procedura de contestare a proiectelor. Şi acesta este un pas extrem de important şi trebuie să dăm posibilitatea asociaţiilor care consideră că proiectul nu a fost eligibil într-un anumit moment, dintr-o eroare, să depună contestaţie, să primească un răspuns şi să continue. Ceea ce cred că e cel mai important lucru, pe acest exerciţiu bugetar, este să spunem că există proiecte care sunt perfectibile pentru a deveni eligibile. La un moment dat, bugetul nu va putea să răspundă tuturor solicitărilor. Dar, aş vrea să avem un interviu în acel moment, să spunem că am avut o execuţie bugetară extraordinară.

AGERPRES: Câţi bani sunt alocaţi acestor proiecte şi câte sesiuni de finanţare sunt?

Andreea Păstârnac: În momentul de faţă, pentru proiecte sunt alocate 8 milioane de lei. Dacă menţinem ritmul unor sesiuni bilunare, este foarte simplu de calculat acest lucru, dar în cazul în care va fi nevoie şi legea ne va permite vor mai fi sesiuni suplimentare.

AGERPRES: Cum este evaluată implementarea proiectului? Dacă un proiect a fost finanţat dar nu a fost implementat, ce se întâmplă?

Andreea Păstârnac: Din păcate, au existat foarte multe proiecte, chiar şi în ultimul an, şi iarăşi există o critică în ceea ce priveşte modul în care a fost evaluată implementarea proiectelor, în special din punct de vedere financiar. Legislaţia este foarte clară în acest domeniu, însă cred că prin noile proceduri vom evita exact o parte din lipsa de experienţă în implementarea proiectelor. Neimplementarea proiectului duce câteodată la sistarea proiectului, la returnarea unei anumite sume care a reprezentat un avans. E un proces dezamăgitor pentru toată lumea: pentru beneficiar, în primul rând, dar şi pentru directorii de proiect. Asta vom încerca să facem, ca această procedură de asistare a asociaţiilor, a persoanelor care depun proiecte să permită să evităm neimplementarea lor.

Va fi o atenţie specială acordată monitorizării, monitorizării nu neapărat din punctul de vedere al realizării proiectelor, cât din punctul de vedere al unui dialog cu anumite comunităţi. Monitorizarea înseamnă şi un răspuns la întrebarea: "Care e proiectul următor?". Există multe proiecte care sunt multianuale. Un curs de limba română e un proiect pe viaţă pentru unele asociaţii. O monitorizare mult mai atentă şi o monitorizare la faţa locului cred că va permite şi asociaţiilor să îşi recalibreze viitoarele cereri.

Aş vrea să mai subliniez un aspect care este foarte important şi se regăseşte în obiectivele ministerului - acela al centrelor de informare deschise în România şi pe care urmează să le deschidem în continuare. Sperăm ca în primul trimestru să fie centrul de la Solotvino, pentru care s-au acordat deja fonduri de anul trecut. Aceste centre create deja de statul român în jurul graniţelor necesită un sprijin special, pentru că ele au creat un cadru de cooperare, dar e nevoie de programe care să le facă vizibile. Este nevoie de programe care să le facă cunoscute comunităţilor, în primul rând, de programe care să aducă la aceeaşi masă autorităţile şi comunităţile noastre şi, în acelaşi timp, multe din aceste centre care se află în state ce au un parcurs european sunt şi centre de informare în ceea ce priveşte parcursul european al acestor state. Vom acorda o mare atenţie şi proiectelor depuse de asociaţii care au ca obiectiv cooperarea cu aceste centre, cooperarea cu universităţile care sunt parte din acordurile semnate de aceste centre şi cred că acest lucru va contribui la platforma de care vorbeam - va da mai multă putere asociaţiilor, pentru că vor vedea că pot să facă anumite proiecte împreună, fără ca acest lucru să aducă ştirbire identităţii proprii.

AGERPRES: Când vorbim de diaspora, vorbim de comunităţi diferite - diaspora din Republica Moldova este diferită de diaspora din Marea Britanie, de cea din Spania, cea din Italia. Cum abordaţi elementul specific al comunităţilor de români din diverse ţări?

Andreea Păstârnac: Aş vrea să vă răspund oarecum cu sfârşitul, deoarece în discuţiile pe care le-am avut săptămâna aceasta, inclusiv cu comisiile de specialitate pe analiza bugetului ministerului, am luat în consideraţie o observaţie recurentă, adresată până acum departamentului. Există o observaţie care spune că poate acordăm prea multă atenţie uneia dintre cele două comunităţi, în detrimentul celeilalte şi că proiectele aprobate sunt oarecum neechilibrate din acest punct de vedere. Cred că fiecare, în momentul în care se uită la celelalte comunităţi, câteodată este afectat de o anumită distribuire a proiectelor. Ceea ce încercăm să facem, în noua structură a ministerului, e cumva să anihilăm această percepţie, dar şi să întărim. Sunt două acţiuni contradictorii pe care încerc să le explic. Noul minister are două direcţii separate, care vor încerca să abordeze specificitatea celor două tipuri de comunităţi - cea istorică, din jurul graniţelor, cea emergentă în mare parte din Europa. În acelaşi timp, încercăm să promovăm aceste proiecte care să transgreseze graniţele, să facă cunoscute tipurile de problematici care există în fiecare comunitate şi la care, surprinzător, cealaltă comunitate poate să răspundă.

Vom avea prioritar în primul semestru astfel de proiecte care sunt legate şi de dorinţa noastră de a promova şi obiectivele acestor comunităţi - legate de limba română, de simbolurile naţionale, obiective legate de dreptul de liberă circulaţie în Uniunea Europeană, de combaterea formelor de trafic, de mai bună educare la locul de muncă, de cunoaşterea drepturilor. Nu cred că putem să vedem aceste probleme doar într-o comunitate anume, pentru că până la urmă rolul acestor comunităţi de români de pretutindeni este şi de a dezvolta o comunitate nu numai faţă de România, dar şi una în raport de cealaltă.

AGERPRES: De exemplu, comunitatea română din Marea Britanie, unde se apropie Brexit-ul. Cum vedeţi proiectele ministerului în această comunitate, în contextul Brexit-ului?

Andreea Păstârnac: Drepturile cetăţenilor români din Marea Britanie sunt pe primul loc atât pe agenda Ministerului Românilor de pretutindeni, cât şi pe agenda Guvernului, pe agenda Ministerului Afacerilor Externe şi deja am avut câteva discuţii cu miniştrii, colegii mei în Guvern, pe această temă. De asemenea, cu ambasada noastră în Marea Britanie. Una din încurajările pe care le fac este aceea de legalizare a statutului şi de integrare administrativă în Marea Britanie.

Avem un proiect pe care sperăm că îl vom putea lansa în cooperare cu aceste comunităţi din Marea Britanie, legat de bursa locurilor de muncă. Nu este un proiect care va fi dedicat numai românilor din Mare Britanie, dar considerăm că acolo, din cauza iminenţei acestei ieşiri din spaţiul european, este nevoie să informăm cetăţenii noştri despre posibilităţile de a lucra în alte state în Uniunea Europeană, dar mai ales în România.

Cred că dacă vom reuşi să găsim un echilibru care să ne permită să informăm în timp real asupra posibilităţilor lor de a se regăsi în proiecte de lucru, dacă le vom da informaţia corectă, foarte mulţi vor reuşi cu asistenţă din partea statului român să treacă peste acest moment. În mod separat, va trebui să ne uităm la drepturile lor şi de altfel această comunitate este poate pe primul loc pe agenda Ministerului pentru Românii de Pretutindeni din comunităţile emergente din Europa.

AGERPRES: Practic, bursa despre care vorbiţi se adresează românilor din Marea Britanie ...

Andreea Păstârnac: Vom vrea ca proiect-pilot să începem cu Marea Britanie. El nu se adresează numai lor, dar încercăm cu această comunitate pentru că cei care nu se regăsesc astăzi în mod stabil integraţi pe piaţa de muncă, indiferent unde, sunt cei mai vulnerabili. Acest lucru este valabil aici, este valabil în orice stat din Uniunea Europeană, dar este clar că reprezintă un element iminent în Marea Britanie, pentru comunitatea de români de acolo şi pentru comunităţile altor cetăţeni europeni.

AGERPRES: Există proiecte din fostul Departament pentru Românii de Pretutindeni pe care Ministerul o să le continue? Mă refer în special la Diaspora Start-Up ...

Andreea Păstârnac: Sigur. Diaspora Start-Up este un proiect care abia a început, este un proiect care se găseşte între două ministere astăzi şi pentru care deja există un grup de lucru la nivelul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. De altfel, la sfârşitul lunii februarie ne vom întâlni cu reprezentanţii ministerelor în consiliul interministerial, tocmai pentru a vedea stadiul acestor proiecte. Pentru Diaspora Star -Up urmează faza a doua, de implementare a proiectului, în care sper că vom fi foarte vizibili. Vom spune exact cum poţi să te întorci în România, care sunt polii de creştere, în care poţi să aplici pe proiecte, mini-proiecte în cadrul acestui proiect foarte mare.

AGERPRES: Există o serie de evenimente susţinute de statul român legate de Centenarul Marii Uniri. Există proiecte ale Ministerului legate de acest eveniment?

Andreea Păstârnac: Există un obiectiv asumat, un dialog deja deschis cu Ministerul Culturii, proiecte care sunt deja într-un calendar al Institutului Hurmuzachi, care e unul din partenerii noştri de cooperare şi în acest calendar naţional se vor regăsi şi proiectele ministerului. Ceea ce vom încerca în acest dialog cu asociaţiile despre care am vorbit: să le explicăm calendarul naţional, astfel încât împreună cu ei să îi ajutăm să îşi găsească proiectele care corespund deja interesului lor. Cred că acesta va fi poate un test extraordinar de dialog pentru minister în faţa asociaţiilor, atât din comunităţile istorice, cât şi din Europa.

AGERPRES: Unul dintre criteriile pentru proiectele finanţate de minister este "identitatea naţională". Cum se defineşte identitatea naţională într-o lume multiculturală? Care este definiţia identităţii naţionale române în ochii persoanelor care evaluează proiectele depuse?

Andreea Păstârnac: Este o discuţie care, dincolo de aspectele ei filozofice, aspectele ei identitare, ajunge poate şi la nivelul de criterii de evaluare care sunt iarăşi prevăzute de lege. Aş face aici o paranteză. În discuţiile pe care le-am avut la Parlament, şi este deja un demers al Ministerului, vom propune, în cooperare cu Parlamentul, un proces de revizuire a legislaţiei privind comunităţile de români de pretutindeni, legislaţie care datează deja de o decadă, timp în care s-au întâmplat lucruri extraordinar de multe. Lumea a evoluat foarte mult şi este necesar să venim cu noi instrumente, moderne, cu o nouă legislaţie.

Întorcându-mă acum la identitatea românească, de aceea am început cu programe legate de componenta lingvistică, pentru că poate este criteriul fundamental legat de identitate, dar nu numai. Există deja comunităţi unde generaţia a doua, generaţia a treia nu mai vorbesc limba română sau nu mai vorbesc limba română atât de bine, dar se simt în continuare ca parte a filonului românesc. Pentru acei reprezentanţi ai acestor nuclee cred că e foarte important să spunem că vom continua proiectele culturale, proiectele care ţin de tradiţii, de obiceiuri, proiectele care fac cumva legătura cu spaţiul cultural românesc, cu tradiţiile, cu folclorul ... un festival de muzică românească, de muzică modernă, de muzică clasică, de muzică populară - este un jalon pentru identitatea fiecăruia. Sigur, depinde de văzut în cuantumul foarte mare pe care îl avem la dispoziţie unde se regăseşte, dar aceste proiecte se vor bucura de toată atenţia noastră.

AGERPRES: Unele dintre critici legate de anumite manifestări din diaspora, manifestări culturale erau că nu există o balanţă între cultura veche românească şi cultura nouă - literatura modernă, muzica modernă. Adică, se pune accent pe vechi în ceea ce priveşte identitatea românească în manifestările culturale din diaspora. Va fi un echilibru între nou şi vechi?

Andreea Păstârnac: Da. Oarecum mă surprinde ceea ce spuneţi, pentru că noi încercăm să răspundem proiectelor asociaţiilor într-un mod echilibrat. Sigur, ce înseamnă vechi atunci când vorbim de tradiţiile noastre, de miturile fundamentale, dacă ne gândim la Călinescu? Ce înseamnă vechi, ce înseamnă nou? Dar, este clar că există exponenţi ai comunităţilor româneşti care îşi doresc atunci când vorbesc despre România să vorbească şi de lucrurile extraordinare care se întâmplă astăzi. Este o dorinţă legitimă pe care o recunoaştem ca atare şi pe care o sprijinim în cooperare cu Institutul Cultural Român, cu Ministerul Culturii, cu Academia Română, pentru că este firesc. Pentru studenţi, avem asociaţii ale studenţilor români în Europa şi nu numai, pentru studenţii aceştia sigur că este foarte important un festival de tradiţii vechi. Dar, în acelaşi timp, este foarte important să vorbim poate de cultura actuală, de ce se întâmplă în ştiinţa românească actuală, ce se întâmplă în mediul virtual, la nivel social în România. Se poate vorbi despre aceste proiecte din foarte multe unghiuri şi important este să rămânem cu o disponibilitate care, sigur, să se înscrie în criteriile definite prin lege, dar care să găsească echilibrul între sutele de proiecte pe care le primim. Şi ce e important atunci când vezi sute de proiecte? Este faptul că poţi, cumva, să creezi poli pe anumite subiecte, poţi să pui în legătură anumite asociaţii şi anumite persoane care au proiecte similare, poţi să îi aduci împreună. De fapt, cred că acest lucru se va întâmpla şi printr-o transparenţă mai mare a proiectelor şi sperăm că până la sfârşitul anului vom avea şi o platformă online de accesare a acestora, pentru că va permite oricărui român din diaspora, interesat să depună un proiect, să aibă acces la această bibliotecă a proiectelor care sunt şi o sursă de inspiraţie, sunt o sursă de bune practici, sunt, dacă vreţi, şi o invitaţie la colaborare.

AGERPRES: Deci, nu va mai fi doar tabelul cu proiectul X care va primi atâţia bani, ci va fi proiectul pur şi simplu?

Andreea Păstârnac: Dorim să ajungem la această platformă online care să permită, sigur, cu acordul celor care depun proiectele, ca proiectul să fie văzut în totalitatea sa sau în aspectele esenţiale.

AGERPRES: Încă mai sunt proteste în Bucureşti, au fost proteste şi în diaspora. Cum vă raportaţi la ele?

Andreea Păstârnac: Ne raportăm la protestele din diaspora în primul rând - au fost proteste în marile oraşe din Europa, proteste semnificative - ca la dreptul de exprimare liber al cetăţenilor români aflaţi în Europa în mare parte, dar nu numai, şi poate aş reveni la modul la care am început discuţia. De multe ori, cei care sunt departe de casă simt mai intens realitatea din România - politică, socială - şi simt mai mult nevoia să se exprime decât noi, poate, care suntem acasă. Marea majoritate a protestelor au fost paşnice, au fost proteste care au permis să auzim foarte clar care este dorinţa, care este dorinţa de schimbare a acestor comunităţi. În multe capitale a existat chiar şi un dialog cu misiunea diplomatică şi trebuie să înţelegem că aceste forme de exprimare sunt legitime şi că ele reprezintă tot o etapă a dialogului, chiar dacă, câteodată, acest dialog este extrem de ferm. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Cristina Tatu)