COD GALBEN: 08-06-2025 ora 10 Intre 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate se va semnala 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate COD GALBEN: 09-06-2025 Intre 04:00 si 05:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului/ vijelie, grindină. in Județul Caraş-Severin, Zona joasă a județului Caraş-Severin, respectiv zona localităților, Județul Arad, Județul Timiş, Zona de munte a județului Timiş, respectiv zona de munte a localităților, Zona depresionară a județului Hunedoara, respectiv zona localităților, Zona joasă a județului Hunedoara, respectiv zona localităților, Județul Hunedoara;
Bucureşti, 1 feb /Agerpres/ - Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a afirmat miercuri că la stabilirea plafonului de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu s-a luat în calcul legislaţia internaţională în materie, adăugând că scăderea cuantumului de 10 ori a fost în acord cu decizia CCR.
"La stabilirea plafonului de 200.000 de lei am avut în vedere legislaţia internaţională în materie - Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, jurisprudenţa CEDO, opiniile Comisiei de la Veneţia, decizia CCR 405/2016 şi prevederile Codului penal actual. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei recomandă statelor membre să adopte măsuri legislative pentru incriminarea abuzului în serviciu. CEDO a constatat că dispoziţiile de drept penal referitoare la abuzul în serviciu, precum şi interpretarea acestora sunt moştenite din fostul sistem legal sovietic, iar autorităţile naţionale s-au confruntat cu sarcina dificilă a aplicării a acestor norme legale în noul context al economiei de piaţă. Codul penal actual, la art. 183, prevede plafonul de două milioane de lei pentru circumstanţa noţiunii deosebit de grave a unei infracţiuni", a explicat Iordache, la Palatul Parlamentului.
Potrivit acestuia, stabilirea plafonului de 200.000 de lei în noua reglementare a abuzului în serviciu nu a fost arbitrară.
"S-a plecat de la prevederea art. 183 Cod penal actual şi s-a apreciat că un cuantum de 10 ori mai mic este în acord cu decizia Curţii Constituţionale, opinia Comisiei de la Veneţia şi jurisprudenţa CEDO. Afirmaţiile şi opiniile emise în necunoştinţă de cauză fără o înţelegere corectă în sensul că sunt dezincriminate faptele de abuz în servicu dacă prejudiciul este sub 200.000 de lei sunt eronate. Va exista răspunderea administrativă şi disciplinară, iar prejudiciul va fi recuperat cu prioritate", a adăugat ministrul.
El a susţinut că, "până la urmă, este criticat de un lucru esenţial într-o democraţie - legile se fac şi se adoptată de către Parlament".
"Organele judiciare, judecătorii sunt cei care trebuie să aplice legea. De aceea, avem nevoie de o lege clară, concisă şi care să poată fi aplicată uşor, fără să avem distorsiuni. Pornind de la decizia CCR 405/2016 ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecinţele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanţii împotriva arbitrariului prin reglementarea de legiuitor a unor norme clare, predictibile este obligatorie. Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor, chiar prin legea adoptată de Parlament sau emisă de Guvern - ceea ce am făcut noi, în temeiul delegării legislative prevăzut de art. 115 din Constituţie - respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă. Prin aceste măsuri de politică penală am urmărit asigurarea unui echilibru între puterile statului, conform art. 1, al. 4 din Constituţia României care stabileşte că statul se organizează potrivit principiului şi separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă, judecătorească, în cadrul democraţiei constituţionale. Referitor la abuzul în serviciu, emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative există deja în Codul penal actual la conflictul de interese art. 300, al. 2, deci nu este un element de noutate absolută în legislaţia din România", a explicat Florin Iordache.
El a completat că a făcut aceste precizări, în contextul în care, de marţi seara până în prezent "s-au vehiculat o serie de lucruri neadevărate, chestiuni care nu sunt în concordanţă nici cu proiectele de lege propuse, nici cu conţinutul ordonanţelor de urgenţă".
"Am plecat de la nişte condiţii foarte clare acelea care vizează în primul rând recuperarea prejudiciului - pentru că este o prioritate pentru noi ca ţară să recuperăm prejudiciul. În al doilea rând, ţinând cont de supraaglomerarea care există la nivelul penitenciarelor - peste 150% şi a condiţiilor precare, proiectul legii graţierii nu vizează nici criminali, nici violatori, nici cei care au făcut fapte grave, nici corupţi şi nu vizează persoane sau oameni politici. Este un proiect de lege care să rezolve o situaţie care să existe în acest moment în România", a menţionat ministrul Justiţiei. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu)
"La stabilirea plafonului de 200.000 de lei am avut în vedere legislaţia internaţională în materie - Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, jurisprudenţa CEDO, opiniile Comisiei de la Veneţia, decizia CCR 405/2016 şi prevederile Codului penal actual. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei recomandă statelor membre să adopte măsuri legislative pentru incriminarea abuzului în serviciu. CEDO a constatat că dispoziţiile de drept penal referitoare la abuzul în serviciu, precum şi interpretarea acestora sunt moştenite din fostul sistem legal sovietic, iar autorităţile naţionale s-au confruntat cu sarcina dificilă a aplicării a acestor norme legale în noul context al economiei de piaţă. Codul penal actual, la art. 183, prevede plafonul de două milioane de lei pentru circumstanţa noţiunii deosebit de grave a unei infracţiuni", a explicat Iordache, la Palatul Parlamentului.
Potrivit acestuia, stabilirea plafonului de 200.000 de lei în noua reglementare a abuzului în serviciu nu a fost arbitrară.
"S-a plecat de la prevederea art. 183 Cod penal actual şi s-a apreciat că un cuantum de 10 ori mai mic este în acord cu decizia Curţii Constituţionale, opinia Comisiei de la Veneţia şi jurisprudenţa CEDO. Afirmaţiile şi opiniile emise în necunoştinţă de cauză fără o înţelegere corectă în sensul că sunt dezincriminate faptele de abuz în servicu dacă prejudiciul este sub 200.000 de lei sunt eronate. Va exista răspunderea administrativă şi disciplinară, iar prejudiciul va fi recuperat cu prioritate", a adăugat ministrul.
El a susţinut că, "până la urmă, este criticat de un lucru esenţial într-o democraţie - legile se fac şi se adoptată de către Parlament".
"Organele judiciare, judecătorii sunt cei care trebuie să aplice legea. De aceea, avem nevoie de o lege clară, concisă şi care să poată fi aplicată uşor, fără să avem distorsiuni. Pornind de la decizia CCR 405/2016 ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecinţele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanţii împotriva arbitrariului prin reglementarea de legiuitor a unor norme clare, predictibile este obligatorie. Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor, chiar prin legea adoptată de Parlament sau emisă de Guvern - ceea ce am făcut noi, în temeiul delegării legislative prevăzut de art. 115 din Constituţie - respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă. Prin aceste măsuri de politică penală am urmărit asigurarea unui echilibru între puterile statului, conform art. 1, al. 4 din Constituţia României care stabileşte că statul se organizează potrivit principiului şi separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă, judecătorească, în cadrul democraţiei constituţionale. Referitor la abuzul în serviciu, emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative există deja în Codul penal actual la conflictul de interese art. 300, al. 2, deci nu este un element de noutate absolută în legislaţia din România", a explicat Florin Iordache.
El a completat că a făcut aceste precizări, în contextul în care, de marţi seara până în prezent "s-au vehiculat o serie de lucruri neadevărate, chestiuni care nu sunt în concordanţă nici cu proiectele de lege propuse, nici cu conţinutul ordonanţelor de urgenţă".
"Am plecat de la nişte condiţii foarte clare acelea care vizează în primul rând recuperarea prejudiciului - pentru că este o prioritate pentru noi ca ţară să recuperăm prejudiciul. În al doilea rând, ţinând cont de supraaglomerarea care există la nivelul penitenciarelor - peste 150% şi a condiţiilor precare, proiectul legii graţierii nu vizează nici criminali, nici violatori, nici cei care au făcut fapte grave, nici corupţi şi nu vizează persoane sau oameni politici. Este un proiect de lege care să rezolve o situaţie care să existe în acest moment în România", a menţionat ministrul Justiţiei. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.