Bucureşti, 31 dec /Agerpres/ - Anul 2016 a fost unul în care la Palatul Victoria s-a aflat un guvern tehnocrat, care a susţinut că doreşte 'o altfel de guvernare', şi se încheie cu revenirea la un executiv politic, ca urmare a rezultatului alegerilor parlamentare din 11 decembrie.

*** Principalele măsuri ale Guvernului condus de Dacian Cioloş

** Transparenţa decizională

Printre măsurile luate de Guvern se numără promovarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020, operaţionalizarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi a Registrului Unic al Transparenţei Intereselor, lansarea platformei www.transparenta-bugetara.gov.ro, eliminarea formalităţilor birocratice în relaţia cu ANAF şi crearea posibilităţii de a plăti online taxele şi impozitele, prin ghiseul.ro.

"Suntem Guvenul zero corupţie, zero populism, zero minciună", afirma premierul pe 16 noiembrie.

** Programe şi strategii

Pe 23 decembrie 2015, premierul Cioloş declara că 2016 ar putea fi un an al începutului "predictibilităţii" şi al lansării de reforme în mai multe domenii.

În acest an, a fost lansat Pachetul antisărăcie, destinat sprijinirii persoanelor vulnerabile, au fost luate măsuri active de încadrare şi a fost încurajată mobilitatea socială şi geografică a lucrătorilor.

Un alt program a vizat îmbunătăţirea situaţiei sociale şi economice pentru locuitorii din Valea Jiului, zona Roşia Montană - Munţii Apuseni şi comunităţile marginalizate din Moldova (Vaslui-Iaşi). Programul are o componentă de asistenţă tehnică guvernamentală pentru pregătirea de proiecte şi alta de finanţare din fonduri europene şi din bugetul naţional.

Guvernul a luat şi măsuri pentru mediul de afaceri - de la scheme de ajutor de stat pentru susţinerea investiţiilor mari la programe de minimis pentru IMM-uri şi pachete de facilităţi fiscale pentru industriile inovatoare. Totodată, angajaţii din sectorul de cercetare-dezvoltare au fost scutiţi de la plata impozitului pe salariu.

În sprijinul producătorilor agricoli, Executivul a decis ca, de la 1 august, TVA să scadă la 9% pentru lucrări agricole, pentru materia primă necesare lucrărilor agricole şi pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor agricole şi întreţinerii culturilor agricole.

Printr-un alt program lansat, GovITHub, 20 de tineri bursieri şi peste 300 de voluntari au fost aduşi la Guvern pentru a dezvolta sisteme şi facilităţi electronice care să ajute oamenii şi companiile în relaţia cu sistemul public. De asemenea, la nivelul Executivului, a fost creată funcţia de Coordonator pentru Tehnologia Informaţiei.

În ceea ce priveşte infrastructura, a fost reorganizată CNADNR, separându-se partea de mentenanţă de cea de investiţii, şi a fost aprobat Master Planul de Transporturi.

De asemenea, a fost aprobată Strategia de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, Guvernul adoptând proiectul de Lege privind aprobarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României pentru următoarele două decenii. Printre celelalte strategii adoptate de Executiv se numără Strategia militară a României şi Strategia pentru siguranţă rutieră.

În ceea ce priveşte fondurile europene, Executivul a fost acuzat de politicieni că nu a reuşit să absoarbă bani în acest an din sumele prevăzute pentru perioada de programare financiară 2014 - 2020. Premierului Cioloş a susţinut, însă, că Guvernul pe care îl conduce a reuşit anul acesta să aducă în România 7,23 miliarde de euro de la Comisia Europeană, din care aproape 2,5 miliarde aferente perioadei actuale de programare.

Pe de altă parte, Guvernul a promovat o campanie de subscripţie publică pentru achiziţionarea operei de artă "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, proiect care nu s-a finalizat, având în vedere faptul că suma strânsă din donaţii publice a fost insuficientă.

** Educaţia şi sănătatea

Potrivit Executivului, educaţia şi sănătatea au fost domenii care s-au aflat în centrul preocupărilor sale.

"Am făcut deja o serie de majorări şi, totodată, de corecţii salariale: în sănătate - creştere medie 15% - aproximativ 163.000 de cadre medicale au primit venituri mai mari; în educaţie - creştere medie 10% - 280.000 de cadre didactice au beneficiat de această măsură. Am făcut o echilibrare a grilelor salariale în aşa fel încât medici din spitale diferite aflaţi pe aceeaşi funcţie şi având aceeaşi experienţă să fie plătiţi la fel. Aceeaşi filosofie a fost aplicată în cazul salariilor cadrelor didactice. Corecţiile salariale au implicat o alocare bugetară de 2,6 miliarde de lei. Remuneraţia gărzilor medicilor a crescut de la 1 octombrie cu până la 90%", detalia Guvernul în bilanţul său din 17 noiembrie.

Printre măsuri luate de Executiv se numără şi profesionalizarea managementului în şcoli şi operaţionalizarea CNATDCU. Au fost luate măsuri şi pentru prevenirea abandonului şcolar, precum decontarea integrală a navetei elevilor şi lansarea programului "Masă caldă pentru elevi".

Guvernul a luat măsuri pentru a se asigura accesul pacienţilor la tratament şi pentru a se evita o nouă criză a medicamentelor. Totodată, a fost lansat site-ul medicamentelipsa.ro, a fost mărită alocaţia pentru hrana pacienţilor în spitale şi a fost extins accesul persoanelor vulnerabile la servicii medicale.

De asemenea, au fost adoptate Strategia pentru sănătatea mintală a copilului şi adolescentului şi Strategia "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi".

** Măsuri după incendiul din Colectiv

Perioada în care se pot deconta tratamentele de care beneficiază răniţii din Colectiv a fost prelungită cu încă 2 ani, a fost instituită posibilitatea acordării în avans a sumelor necesare efectuării tratamentului şi a fost îmbunătăţită metodologia de decontare.

De asemenea, a fost extins Compartimentul de Arşi al Spitalului Floreasca, se află în renovare secţia de ATI de la Spitalul de Arşi, a fost adoptat ordinul care stabileşte modul în care trebuie să fie dezvoltate secţiile pentru îngrijirea pacienţilor cu arsuri grave şi au fost stabilite norme de autorizare şi verificare a produselor biocide. Printre măsurile luate pentru intervenţii mai eficiente în situaţii de urgenţă se numără modificarea cadrului legislativ, creşterea gradului de dotare cu autospeciale şi echipamente şi exerciţiul "Seism 2016''.

** Organizarea alegerilor

Guvernul a amendat şi legislaţia electorală, modificările vizând înlesnirea accesului la vot al românilor din afara graniţelor. De asemenea, a fost implementat Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Pentru alegerile parlamentare s-au introdus măsuri pentru împiedicarea fraudării procesului electoral, respectiv filmarea activităţilor de sigilare a ştampilelor imediat după finalizarea procesului de votare şi de numărare a voturilor.

** Filosofia bugetară

România are în acest an cea mai mare creştere economică din UE (5,2% în semestrul I, 4,9% pe primele nouă luni), spunea Guvernul în bilanţul său din 17 noiembrie, precizând că s-a reuşit menţinerea deficitului bugetar în ţinta stabilită prin Legea Bugetului 2016.

De altfel, premierul Cioloş a prezentat de mai multe ori în timpul anului filosofia sa bugetară. "Un deficit în jur de 2,8% până la sfârşitul anului e un deficit asumat inclusiv de măsurile pe care le-a luat guvernul precedent", afirma Cioloş, pe 6 iulie, precizând că Guvernul va fi "foarte clar şi ferm" faţă de acele măsuri care riscă să pună în pericol bugetul votat de Parlament.

În 2016, s-a asigurat şi majorarea punctului de pensie cu 5%, potrivit Legii pensiilor, ajungându-se la 871,7 lei. În plus, pe 15 decembrie, Guvernul a adoptat o OUG prin care a stabilit că valoarea punctului de pensie se va majora în 2017 cu 5,25%, până la 917,5 lei.

** Sesizări transmise Curţii Constituţionale a României

Guvernul a sesizat CCR cu privire la aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene. Sesizarea avea în vedere încălcarea mai multor articole din Constituţie referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale şi neasigurarea finanţării pentru indemnizaţiile nou create. Pe 20 ianuarie, CCR a decis că sunt neconstituţionale dispoziţiile privind pensiile speciale pentru aleşii locali.

Pe 27 iunie, Cioloş a anunţat că Guvernul a contestat din nou la CCR legea privind pensiile speciale. "Din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanţate aceste pensii sau indemnizaţii speciale. Ele, aşa cum e prevăzută legea acum, ar continua să impacteze bugetul de stat pentru că şi bugetele locale, în mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat. Şi, pe de altă parte, nu se respectă principiul contributivităţii, legea aceasta ar urma să se aplice retroactiv, deci am cerut din nou CCR să clarifice dacă aceste elemente, care în continuare sunt menţinute în lege, sunt constituţionale", afirma Cioloş. Ulterior, CCR a decis că legea este neconstituţională.

Pe 11 iulie, Guvernul a anunţat că a sesizat CCR cu privire la Legea de aprobare a OUG care vizează măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, dar şi cu privire la Legea pentru completarea Legii-cadru 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

De asemenea, Executivul a sesizat CCR cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Legii 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, dar şi cu privire la dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin (2) din Legea 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă.

Ulterior, CCR a decis că este neconstituţională legea care prevede majorarea salariilor angajaţilor din Ministerul Transporturilor. În schimb, CCR a respins sesizarea privind completarea legii referitoare la salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care prevede printre altele acordarea către personalul bugetar care posedă titlul ştiinţific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul respectiv.

CCR a respins şi sesizarea privind neconstituţionalitatea unor dispoziţii ale legii care permite Ministerului Sănătăţii să acorde stimulente financiare lunare. CCR a admis, însă, o obiecţie de neconstituţionalitate privind unele dispoziţii referitoare la salarizare din legea de modificare a Statutului Funcţionarului Public, stabilind că sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică poate fi acordat personalului ANFP, dar fără a fi inclus în salariul de bază.

Pe 7 noiembrie, Guvernul a anunţat că a sesizat CCR referitor la Legea privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice din contracte pe raporturi de muncă în baza unor titluri executorii. Ulterior, CCR a considerat că această lege este neconstituţională.

În 14 decembrie, CCR a decis că este constituţională legea care modifică ordonanţa privind salarizarea bugetarilor, după ce a respins sesizările formulate de PNL şi de Guvern. Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 7 noiembrie, OUG 20/2016 cu amendamentele aduse la comisiile de specialitate, care prevedeau majorări salariale în educaţie şi sănătate în medie cu 15%.

** Rectificările bugetare

Guvernul a aprobat, pe 10 august, prima rectificare a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale pe 2016, priorităţile fiind sănătatea, educaţia şi drepturile sociale. "Este o rectificare pozitivă, în ciuda bugetului strâns pe care l-am elaborat la sfârşitul anului trecut", a afirmat Cioloş.

Pe 23 noiembrie, Guvernul a adoptat a doua rectificare bugetară, ale cărei priorităţi au fost sănătatea, investiţiile şi agricultura. Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, a precizat că este vorba de o rectificare pozitivă, care reflectă "modul eficient" în care au fost gestionaţi banii publici, dar şi creşterea economică.

** Proiectul Legii salarizării unitare

În decembrie 2015, premierul Cioloş afirma că Executivul are în vedere elaborarea unui proiect privind salarizarea unitară în paralel cu un pachet de legi care să vizeze creşterea performanţei administraţiei publice.

În aceeaşi lună şi ministrul Muncii, Ana Costea, susţinea că această lege se află printre priorităţile anului 2016. Pe 14 aprilie, însă, Costea şi-a dat demisia. La momentul respectiv, într-un comunicat, Costea şi-a arătat speranţa că demisia sa va determina Guvernul să considere o prioritate elaborarea unei legislaţii nediscriminatorii şi corecte în domeniul salarizării.

Ulterior, noul ministru al Muncii, Dragoş Pîslaru, a participat la mai multe întâlniri cu sindicatele pentru a discuta despre revendicările acestora în privinţa salarizării.

Pe 8 iunie, Guvernul a aprobat OUG privind salarizarea bugetarilor. "Încercăm (...) să corectăm nişte inechităţi, nişte disfuncţii majore care s-au strâns de ani de zile în sistemul public de salarizare, după o încercare ratată în 2010 de a avea o lege-cadru care nu s-a aplicat niciodată", afirma Pîslaru.

În 8 noiembrie, premierul Cioloş atrăgea atenţia că o abordare populistă şi electorală a politicii salariale riscă să pună în pericol adoptarea de către viitorul Guvern şi Parlament a unei legi a salarizării unitare. Ulterior, Cioloş a anunţat că, în proiectul Legii salarizării unitare, creşterile prevăzute sunt în primul rând la salariile mai mici.

** Reforma administraţiei

Premierul Cioloş declara pe 11 aprilie în Parlament că România nu se poate moderniza şi nu va putea combate eficient corupţia fără o reformă a administraţiei publice.

În ultima parte a mandatului său, Cioloş a precizat că "o reformă profundă a administraţiei nu poate fi făcută şi fără o asumare politică, a unei majorităţi politice". El a mai afirmat că în acest an s-a lucrat pe Codul administrativ şi au fost elaborate Strategia funcţiei publice şi Strategia formării profesionale în domeniul administraţiei. De asemenea, Guvernul a aprobat, printr-o ordonanţă, înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie.

*** Relaţia Guvernului cu Parlamentul

** ''Ora prim-ministrului'' şi ''Ora ministrului'' în Parlament

Premierul a participat în plenul Camerei Deputaţilor la o dezbatere care a vizat legislaţia electorală. Cioloş a vorbit în plenul Camerei Deputaţilor şi despre criteriile de desemnare a noilor prefecţi, despre reforma administraţiei publice şi despre probleme grave din sistemul de educaţie. El a prezentat în faţa plenului reunit şi un raport cu privire la execuţia bugetară.

Totodată, miniştri ai Cabinetului Cioloş au dat explicaţii în Parlament cu privire la domeniile lor de activitate.

** Trei moţiuni simple

Cabinetul Cioloş s-a confruntat cu trei moţiuni simple, depuse la Camera Deputaţilor, dintre care două - care i-au vizat pe ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, şi pe ministrului Justiţiei, Raluca Prună - au fost adoptate, fără însă ca premierul să le retragă acestora sprijinul.

* Prima moţiune simplă a fost depusă de ALDE pe 30 martie. Intitulată "Drepturile omului nu sunt un lux" şi îndreptată împotriva ministrului Justiţiei, moţiunea a fost respinsă cu 84 voturi "împotrivă", 45 voturi "pentru" şi 85 abţineri, în timp ce patru deputaţi nu au votat. Moţiunea viza faptul că Prună a declarat, în legătură cu ordonanţa privind interceptările, că aceasta nu restrânge drepturi şi libertăţi, ci tocmai le face efective. "Cu o urmărire penală şi o combatere a infracţionalităţii slabe, discuţia despre drepturi e un lux teoretic", adăuga Prună.

* A doua moţiune simplă a fost depusă de grupurile PSD şi ALDE, pe 9 mai. Intitulată "Cel mai mare dezastru în agricultura românească din perioada posdecembristă" şi îndreptată împotriva ministrului Agriculturii, moţiunea a fost adoptată cu 189 de voturi "pentru", 11 "împotrivă" şi 89 de abţineri.

* A treia moţiune simplă a fost depusă de PSD pe 10 octombrie. Intitulată "Şi minciuna poate să ucidă", moţiunea cerea demisia ministrului Justiţiei pentru afirmaţii făcute de Prună în plenul CSM, când a susţinut "că a minţit la CEDO" despre situaţia fondurilor alocate pentru penitenciare. Moţiunea a fost adoptată cu 155 voturi "pentru", iar 60 de deputaţi nu şi-au exprimat votul.

*** Bugetul pentru 2017

Premierul Cioloş a afirmat pe 4 decembrie că în realizarea proiectului de buget pentru 2017 se merge în continuare pe "o creştere economică realistă" de peste 4% şi un deficit bugetar de sub 3%.

La rândul său, ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, a anunţat că MFP lucrează la un proiect al Legii bugetului de stat pe 2017, precizând că aprobarea bugetului pe anul viitor va reveni viitorului Executiv, care va avea şi obligaţia de a-l trimite spre adoptare în Parlament.

În 15 decembrie, Dragu a spus că Guvernul a prorogat, printr-o OUG, prevederile Legii privind salarizarea bugetarilor, lege ale cărei prevederi au fost prorogate în fiecare an de la adoptarea actului normativ în 2010. Ministrul a explicat că, dacă nu ar fi fost prorogate prevederile Legii 284 privind salarizarea unitară a personalului plătit din funcţii publice, mai multe salarii s-ar înjumătăţi. Ea a adăugat că prorogările "se fac pe numai două luni", pentru a da posibilitatea viitorului Executiv să îşi aplice politicile.

*** Remanieri guvernamentale în 2016

Zece miniştri din Guvernul Cioloş au plecat din Executiv, dându-şi demisia sau fiind demişi.

Prima plecare din Guvern a fost cea a Anei Costea, ministrul Muncii, care a demisionat pe 14 aprilie din cauza neînţelegerilor pe tema Legii salarizării unitare, fiind înlocuită de Dragoş Pîslaru. Tot în aprilie, pleacă din Executiv, prin demisie, Aura Răducu, ministrul Fondurilor Europene. Răducu a fost înlocuită de Cristian Ghinea.

Pe 3 mai, este revocat din funcţie ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, pe fondul scandalului de la Opera Română din Bucureşti, iar în locul său vine Corina Şuteu.

În mai, ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, este înlocuit cu Vlad Voiculescu, iar în iulie survine prima remaniere amplă a Cabinetului. Cioloş schimbă patru miniştri: ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, ministrul Transporturilor, Dan Costescu, ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan, şi ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu.

Mircea Dumitru devine ministrul Educaţiei, Sorin Buşe e numit la Transporturi, Delia Popescu devine ministrul Comunicaţiilor, iar la Românii de pretutindeni este desemnată Maria Ligor.

În septembrie, părăseşte Guvernul ministrul de Interne, Petre Tobă, înlocuit cu Dragoş Tudorache.

Ultimul plecat din guvernul condus de Dacian Cioloş este ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, care decide să participe la alegerile parlamentare ca şi candidat al Uniunii Salvaţi Românie (USR). Ghinea este înlocuit cu Cristian Dinu.

*** Vizite externe ale premierului Dacian Cioloş

Premierul Dacian Cioloş a avut în 2016 o adevărată ofensivă pe plan extern, care a început în primele zile ale lunii ianuarie cu o vizită oficială la Berlin. Obiectivul declarat a fost consolidarea parteneriatului economic, dar şi o mai bună implicare a României în deciziile luate la nivel european.

Într-o conferinţă comună cu Cioloş, cancelarul german Angela Merkel declara că relaţiile economice româno-germane se vor intensifica în perioada următoare întâlnirii celor doi oficiali, cu condiţia ca sistemul de justiţie din România să fie îmbunătăţit în continuare şi să fie combătută corupţia.

"În primăvară o să avem mai multe activităţi pentru a intensifica relaţiile economice. Există o condiţie - şi am discutat şi acest lucru - este ca sistemul de drept, de justiţie să fie îmbunătăţit în continuare, să fie combătută corupţia. Există succese considerabile în ultimul timp şi Guvernul domnului Dacian Cioloş (...) lucrează cu multă energie în ceea ce priveşte această sarcină, care este e o condiţie foarte importantă", afirma Merkel.

La rândul său, Cioloş şi-a prezentat priorităţile Guvernului său la Berlin subliniind că doreşte să reformeze şi să eficientizeze administraţia şi 'să asigure predictibilitate atât din punct de legislativ, cât şi fiscal şi financiar'.

Tot în ianuarie, premierul Dacian Cioloş a efectuat o vizită oficială de două zile la Paris.

Primit cu onoruri militare, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Hotel National des Invalides, Cioloş a avut un tete-a-tete cu preşedintele Francois Hollande şi un dejun de lucru la care a participat şi premierul francez Manuel Valls.

Discuţiile s-au concentrat mai ales pe aderarea României la Spaţiul Schengen şi pe controlul la frontiere în contextul migraţiei.

Şeful statului francez a spus şi el că România şi Franţa lucrează împreună pentru a facilita aderarea la Schengen a ţării noastre cu spaţiul aerian.

La jumătatea lunii februarie, Cioloş merge la Bruxelles pentru a face cunoscute priorităţile Guvernului şi pentru a se asigura că ele vor fi luate în considerare şi sprijinite.

"Mă refer în special la reformele pe care le avem în vedere, cum ar fi reforma administraţiei, reformă care este necesară şi pentru consolidarea progreselor înregistrate în lupta împotriva corupţiei", anunţa premierul.

Subiectul aderării la spaţiul Schengen a fost reluat şi în discuţiile cu vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans şi cu preşedintele Jean-Claude Juncker, Cioloş spunând că are semnale "că se pot lua decizii pozitive" în acest sens.

La Bruxelles se discută şi problema Republicii Moldova, în special "faptul că angajamentul european pentru Republica Moldova trebuie să rămână activ, iar sprijinul acordat trebuie să vină ca răspuns la reformele de la Chişinău şi mai ales trebuie să ajungă la cetăţeni", după cum anunţa Dacian Cioloş.

Prim-ministrul revine la Bruxelles pe 7 martie unde participă la dejunul de lucru al şefilor de stat sau de guvern ai ţărilor Uniunii Europene cu Turcia, precum şi la reuniunea informală a membrilor Consiliului European.

Cioloş are o întrevedere în marja participării cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, axată pe evoluţiile interne ale Uniunii Europene, cu accent pe situaţia economică, locuri de muncă, criza refugiaţilor, spaţiul Schengen, relaţia Uniunea Europeană - Marea Britanie, Uniunea Energetică.

Premierul se întâlneşte şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, prilej cu care discută despre securitatea regională, prezenţa NATO în Estul Europei, în regiunea Mării Negre, dar şi despre relaţia strategică UE-NATO.

De la Bruxelles, Cioloş merge la Haga unde are un dejun de lucru cu omologul olandez, Mark Rutte, se vede cu preşedinţii celor două Camere legislative ale Parlamentului olandez dar şi cu membrii comisiilor pentru afaceri europene.

Din nou se află pe agendă aderarea la Schengen, iar premierul Cioloş afirmă, după dejunul cu Rutte, că societatea românească este capabilă să îşi asume "fără să fie monitorizată din exterior" lupta împotriva corupţiei şi independenţa justiţiei.

"Am avut astăzi timp, cu ocazia acestui prânz, să intrăm în detalii legate de situaţia politică din România, de stabilitatea economică pe care o avem, de maturizarea societăţii româneşti care este capabilă să îşi asume, ea singură, fără să fie monitorizată din exterior, anumite responsabilităţi, inclusiv în privinţa luptei împotriva corupţiei şi a independenţei justiţiei. Societatea românească a demonstrat deja asta în ultima perioadă şi acest gen de argumente sunt importante şi în poziţia pe care partenerii noştri europeni o vor lua, inclusiv vizavi de acest gen de decizii politice (n.r - integrarea în Spaţiul Schengen)", a afirmat Cioloş într-o conferinţă de presă comună cu Mark Rutte.

La rândul său, premierul Rutte admite că prin raportul MCV din luna ianuarie Comisia Europeană ''a constatat că s-au făcut paşi importanţi" în reforma justiţiei şi în lupta împotriva corupţiei.

În mai, premierul Dacian Cioloş efectuează o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii. Merge mai întâi la Detroit unde are discuţii cu conducerea Ford. Obiectivul este ca marea companie americană să investească în România nu doar în producţie ci şi în cercetare şi inovare. Obţine promisiuni în acest sens. Centrul de greutate al vizitei se mută la Washington, premierul Cioloş se vede cu vicepreşedintele american, Joseph Biden, la Casa Albă.

În contextul summitului NATO de la Varşovia, "am solicitat şi am obţinut sprijinul SUA şi am obţinut promisiunea că vom fi susţinuţi pentru întărirea cooperării la Marea Neagră, cooperare militară la nivel naval", a declarat premierul Dacian Cioloş, după întrevederea cu vicepreşedintele american.

"Vicepreşedintele a apreciat eforturile premierului Cioloş de a implementa reformele critic necesare guvernării şi statului de drept, notând că continuarea progresului în domeniul reformelor va consolida dezvoltarea democratică şi economică a României şi parteneriatul economic dintre România şi Statele Unite ale Americii", notează un comunicat al administraţiei americane, dat publicităţii după întâlnirea dintre cei doi.

Cioloş participă în iunie la Sofia la Summitului SEECP, iar în marja reuniunii semnează împreună cu premierul bulgar Boiko Borissov o scrisoare comună adresată guvernului canadian în care se solicită ridicarea vizelor pentru cetăţenii români şi bulgari.

Premierul Cioloş merge din nou la Paris, pentru o vizită oficială de două zile în care semnează cu omologul francez, Manuel Valls, Foaia de parcurs actualizată a Parteneriatului strategic româno-francez.

Demnitarul român se vede şi cu preşedintele Francois Hollande, alături de care merge la ceremonia de deschidere a EURO 2016 şi asistă la meciul de fotbal România - Franţa.

Pe 15 iunie, Cioloş face o vizită fulger, de numai o zi, în Canada şi discută cu omologul său canadian, Justin Trudeau, "aducerea problematicii vizelor pentru cetăţenii români în atenţia Guvernului de la Ottawa la nivel politic, după ce în ultimii ani acest subiect a fost tratat mai ales la nivel tehnic în diferite formate de negociere", după cum anunţa Guvernul de la Bucureşti.

"Dialogul privind liberalizarea regimului de vize este relevant atât din perspectiva Acordului de Parteneriat Strategic UE-Canada, cât mai ales din cea a pregătirii semnării, aplicării şi ratificării, în următoarele luni, a Acordului economic şi comercial cuprinzător UE-Canada (CETA)", a mai informat Guvernul.

Cioloş începe în iulie un turneu asiatic, care a debutat cu o vizită oficială în R.S. Vietnam, în perioada 11-14 iulie, ulterior participând la cel de-al 11-lea Summit ASEM (Europe-Asia Meeting), în Mongolia, la Ulan Bator, în zilele de 15 şi 16 iulie.

La Hanoi, premierul român şi omologul său vietnamez Nguyen Xuân Phúc salută încheierea negocierilor asupra Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană şi Vietnam, arătând că intrarea în vigoare a Acordului "va oferi un cadru economic lărgit de colaborare, cu efecte benefice pentru impulsionarea comerţului şi a investiţiilor".

La finalul lunii august, Dacian Cioloş întreprinde prima sa vizită oficială în calitate de premier în Republica Moldova, unde se întâlneşte cu preşedintele Nicolae Timofti, cu premierul Pavel Filip şi cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu.

Mesajul transmis este că Bucureştiul sprijină reformele în interesul cetăţenilor Republicii Moldova şi nu pentru a susţine un partid împotriva celuilalt.

Vizita la Chişinău a avut loc în contextul eliberării primei tranşe, în valoare de 60 de milioane de euro, din asistenţa financiară rambursabilă pentru Republica Moldova.

În septembrie, Dacian Cioloş efectuează o vizită oficială în Germania, la Munchen, după care participă la New York la cea de a 71-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

În marja reuniunii, Cioloş are mai multe întâlniri bilaterale, notabilă fiind discuţia cu premierul canadian Justin Trudeau, axată pe eliminarea vizelor pentru românii care călătoresc în Canada.

Chestiunea vizelor este tranşată în cele din urmă în octombrie: "După discuţii intense cu premierul Justin Trudeau, Guvernul Canadei a confirmat angajamentul de a elimina total regimul de vize pentru toţi cetăţenii români, începând cu 1 decembrie 2017, după o primă etapă de liberalizare parţială de la 1 mai 2017 pentru cetăţenii români care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa)", anunţa Guvernul de la Bucureşti la finalul lunii octombrie.

*** Platforma România 100 - propunerea lui Cioloş pentru partidele politice

Premierul Dacian Cioloş a lansat pe 17 octombrie "Platforma România 100", un document care trece în revistă 10 principii "ale unei guvernări pentru cetăţeni", însoţite de mai multe proiecte naţionale despre care el crede că "ar trebui continuate sau începute de guvernul viitor".

În document, Cioloş reaminteşte că a promis că nu va candida la alegerile parlamentare şi spune că decizia sa "rămâne fermă".

El susţine că în mandatul său a dorit să arate "că România se poate guverna şi altfel - cu onestitate, corectitudine, integritate" şi opinează că "în România poate exista un alt mod de a administra interesul public, deschis, în dialog cu oamenii, pornind de la ideea că interesul general este mai bine servit de o administraţie profesionistă şi nu politizată".

"Asta am început să fac în acest an. Nu totul a mers bine, dar am încercat să corectăm cu onestitate greşelile făcute. Dar, tocmai pentru că acum am această experienţă, cred că schimbarea poate să continue. Din punctul meu de vedere, un proiect de guvernare după alegerile din 11 decembrie 2016 ar trebui dezvoltat în baza unor principii asumate public, susţinute de partidele, de oamenii politici, de grupurile civice sau organizaţiile societăţii civile, de oamenii de afaceri, de fiecare dintre noi, cei care credem că această schimbare e necesară", se arată în document.

Preşedintele PNL de la acea dată, Alina Gorghiu, afirma că principiile de la care porneşte proiectul premierului Dacian Cioloş sunt compatibile cu programul liberalilor, iar la scurt timp PNL anunţa că îl susţine pe Dacian Cioloş pentru un nou mandat de prim-ministru, în cazul în care liberalii vor forma majoritatea după alegerile din 11 decembrie.

Aceeaşi susţinere s-a anunţat şi din partea USR, prin vocea lui Nicuşor Dan.

*** Reîntoarcerea la guvern politic

În urma rezultatului alegerilor legislative din 11 decembrie, PSD şi ALDE formează majoritatea parlamentară şi, prin urmare, sunt formaţiunile care au propus preşedintelui numele premierului care va conduce viitorul executiv. Iniţial, propunerea PSD-ALDE pentru funcţia de premier a fost Sevil Shhaideh, care însă nu a fost acceptată de şeful statului.

Cea de-a doua propunere de premier a fost Sorin Grindeanu. Vineri, 30 decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind desemnarea lui Sorin Grindeanu în funcţia de premier.

Premierul desemnat Sorin Grindeanu intenţionează să aibă prima şedinţă a noului Cabinet miercurea viitoare, pe 4 ianuarie seara.

"De azi dimineaţă de când am aflat în mod oficial că sunt prim-ministru desemnat, am avut în mod oficial discuţii legate de calendar. Dacă acest calendar - cu acea rezervă legată de depunerea jurământului - va fi respectat, atunci în aceeaşi seară, la ora 21,00, o să facem prima şedinţă de Guvern, unde vom emite ordonanţa de organizare a Guvernului şi, de asemenea, proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, pentru a trimite acest proiect rapid în Parlament pentru aprobare, astfel încât vineri să poată fi adoptat acest proiect de lege", a declarat Grindeanu, într-o conferinţă de presă.

Prim-ministrul Dacian Cioloş l-a felicitat vineri pe premierul desemnat, Sorin Grindeanu, şi l-a asigurat de tot sprijinul pentru o tranziţie uşoară de la actualul la viitorul Cabinet, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu.

De asemenea, premierul Cioloş a cerut miniştrilor în funcţie să ofere tot concursul celor care vor face parte din echipa prim-ministrului desemnat pentru pregătirea în vederea audierilor din Parlament, a mai afirmat Liviu Iolu. AGERPRES/(AS - autori: Mădălina Cerban, Doroteea Purcărea, editor: Mirela Bărbulescu)