COD GALBEN: 17-11-2019 ora 12 Intre 12:00 si 18:00 se va semnala intensificări ale vântului, temporar cu viteze la rafală de 90...100 km/h in Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 17-11-2019 ora 12 Intre 12:00 si 18:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului, cu viteze la rafală care vor atinge local 55...75 km/h, iar la peste 1800 m în județele Caraș-Severin și Hunedoara, vor fi rafale de 90...100 km/h in Județul Caraş-Severin, Județul Timiş, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 17-11-2019 ora 12 Intre 12:00 si 18:00 se va semnala intensificări ale vântului, temporar cu rafale de 90...100 km/h. in Județul Braşov, Județul Sibiu; COD GALBEN: 17-11-2019 ora 12 Intre 12:00 si 18:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului ce vor atinge la rafală 90-100 km/h in Județul Gorj, Județul Vâlcea;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 30 dec /Agerpres/ - Scena politică românească a fost marcată în anul 2016 de alegerile locale şi parlamentare, iar ambele scrutine au fost câştigate de social-democraţi, care au obţinut cele mai multe mandate de primari şi de consilieri în aparatul administraţiei publice locale, dar şi cele mai multe mandate de parlamentari în noul Legislativ.

Primul-ministru a fost desemnat de către şeful statului la a doua propunere făcută de coaliţia majoritară PSD-ALDE, iar formarea noului Guvern şi votul de învestitură în Parlament vor avea loc la începutul lui 2017.

*** Noul Parlament rezultat în urma alegerilor din 11 decembrie, convocat de preşedintele României în data de 20 decembrie

Majoritatea parlamentară a fost formată de PSD şi ALDE. La cele două formaţiuni politice s-a alăturat ulterior UDMR, care a semnat un acord de colaborare parlamentară cu coaliţia majoritară.

În funcţiile de preşedinţi ai celor două Camere au fost aleşi Călin Popescu-Tăriceanu, copreşedintele ALDE, la Senat, şi Liviu Dragnea, preşedintele PSD, la Camera Deputaţilor.

Prima propunere pentru funcţia de prim-ministru din partea majorităţii parlamentare formate din PSD şi ALDE a fost social-democrata Sevil Shhaideh, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

În afară de propunerea de premier făcută de coaliţia majoritară PSD-ALDE, a mai fost făcută o propunere din partea PMP la consultările cu şeful statului, şi anume Eugen Tomac.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, după Crăciun, că refuză să o desemneze pe Sevil Shhaideh. "Am cântărit cu grijă argumentele pro şi contra şi am decis să nu accept această propunere", a declarat şeful statului, care a solicitat coaliţiei PSD-ALDE să vină cu o altă propunere de prim-ministru.

Coaliţia PSD-ALDE a făcut cea de-a doua nominalizare pentru funcţia de premier, în persoana social-democratului Sorin Grindeanu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind desemnarea lui Sorin Grindeanu în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi listei noului Guvern. Potrivit unor informaţii pe surse, preşedintele a apreciat că Sorin Grindeanu este o variantă mai bună decât prima nominalizare a social-democraţilor.

***

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat, pe 21 decembrie, în urma consultărilor politice care au avut loc la Palatul Cotroceni după anunţarea rezultatelor finale ale alegerilor, că propunerea social-democraţilor pentru funcţia de prim-ministru este Sevil Shhaideh. El a spus că "deocamdată" nu poate solicita această funcţie pentru sine.

"PSD a câştigat alegerile şi conform cutumelor (...) aveam dreptul legitim să solicit pentru mine funcţia de prim-ministru în Guvernul României. În acelaşi timp, am ţinut cont de două lucruri: de afirmaţiile repetate ale preşedintelui României şi, în plan principal, nu secundar, de o lege în vigoare. Pentru mine legea nu reprezintă o chestiune secundară şi nu vreau ca vreun mandat pe care l-aş fi putut începe eu să fie prin forţarea unei legi în vigoare. O condamnare nedreaptă şi o lege profund neconstituţională nu mi-au dat posibilitatea să solicit această demnitate pentru mine, deocamdată, dar în acelaşi timp nici nu pot să arunc de pe umeri o responsabilitate uriaşă dată de un vot popular masiv, o răspundere care e a mea în primul rând", a afirmat Dragnea, la Palatul Cotroceni, după consultările cu şeful statului.

Liderul PSD preciza că a colaborat "ani de zile" cu Sevil Shhaideh şi că pe aceasta o cunoaşte şi şeful statului, cu care, de asemenea, a lucrat. Dragnea sublinia că Sevil Shhaideh, dacă va fi desemnată, va deţine funcţia de premier, iar el va fi responsabilul politic. Totodată, el arăta că a fost consecvent pentru că a propus o femeie în funcţia de premier, după propunerea făcută la Primăria Capitalei.

"Sunt consecvent. Am propus la Primăria Capitalei o doamnă, care a câştigat Primăria şi cred că e pentru prima dată în istorie când e primar general o femeie. Şi atunci când am făcut această propunere, am avut foarte multe critici. S-a dovedit că a fost o propunere de succes şi ceea ce a făcut doamna Firea până acum a confirmat votul", argumenta el.

Liviu Dragnea declara că a observat la şeful statului o reacţie firească atunci când i-a făcut propunerea pentru funcţia de premier şi s-a arătat încrezător că preşedintele nu o va refuza.

"I-am transmis preşedintelui în mod instituţional, civilizat, care este propunerea. Nu am văzut o reacţie nici de euforie, dar nici de respingere, o reacţie firească, foarte greu să penetrezi... Nu-mi dau seama ce a gândit preşedintele, a spus într-un mod corect, după părerea mea, că este o propunere bună, pentru că o ştie, au lucrat împreună, am lucrat toţi trei împreună la mai mult proiecte, în anii când eram în alte poziţii. Dar, aşa cum era normal, nu putea să dea un răspuns pe loc. Mi s-a părut că a avut o atitudine pozitivă. De aici încolo, să vedem, aşteptăm. Îmi vine greu să cred că vor fi motive pentru refuz, altele decât cele fireşti", declara Dragnea, la Palatul Parlamentului, după semnarea acordului de colaborare parlamentară PSD-ALDE-UDMR.

Referitor la reacţiile negative care au apărut în spaţiul public pe marginea propunerii sale, preşedintele PSD arăta că va răspunde la astfel de afirmaţii "când acei oameni se vor trezi după alegeri şi când vor da subiecte serioase pentru oameni şi pentru ţară".

"Vreau să vă spun că, cel puţin doi dintre ei, acum îmi aduc aminte, stăteau la uşă pe la doamna premier propus când era ministru şi o lăudau foarte mult şi în Parlament, şi în comisii, şi la minister. Faptul că acum cineva îi împinge, indiferent ce face PSD-ul, să jignească şi să aibă o astfel de atitudine este problema lor. (...) Nu pune nimeni acum, de Crăciun, pe masă nici înjurăturile de la PNL, nici minciunile de la USR, nici alegaţiile lui Băsescu", susţinea el.

Ulterior, pe 22 decembrie, liderul PSD a afirmat că există anumite persoane care "încearcă prin tot felul de mijloace să întoarcă istoria", adăugând că a primit ameninţări chiar că va fi arestat.

"Da, am primit multe mesaje, prin tot felul de interpuşi, că o să fiu băgat în puşcărie, că o să fiu arestat. Ştiţi că eu am anunţat demult, atunci când s-a adoptat acea lege - cu care nu sunt de acord - cu indemnizaţiile pentru parlamentari, că-mi voi depune demisia din Parlament, cu o zi-două înainte, ca să nu beneficiez de acea îndemnizaţie. 'Când o să rămâi fără imunitate, o să te arestăm' (...) - am primit şi altfel de ameninţări. Nu mă sperie lucrurile acestea, nu m-au speriat niciodată, eu nu cedez la şantaj. Sunt nişte oameni care încearcă prin tot felul de mijloace să întoarcă istoria. Nu mai merge. Ei nu au înţeles că acum, la 11 decembrie, românii au rupt nişte aţe, au rupt o pojghiţă. Cine nu înţelege că atunci când porneşte un val în societatea românească el nu poate fi oprit de pixul nimănui, chiar dacă este pixul prezidenţial, va fi măturat de acest val şi aruncat în istorie", spunea Dragnea.

De asemenea, el sublinia că nu se lasă intimidat şi că nu va da înapoi. Liviu Dragnea arăta că a învăţat din greşeli şi că PSD a devenit partidul de care are nevoie România.

"Am învăţat din greşelile pe care le-am făcut toţi trei - eu, Crin şi Victor - în toamna lui 2013 şi primăvara lui 2014. Pentru că am acum această funcţie de preşedinte, conduc un partid care este altceva. Este exact partidul pe care eu cu Victor, într-o iarnă în 2010, am gândit să-l construim Am fost loviţi amândoi în anul 2015. El a cedat, eu mi-am revenit şi am continuat. Şi acum avem partidul pe care l-am dorit şi partidul de care are nevoie România. Şi nu am de ce să mă sperii", a arătat liderul PSD.

*** Iohannis refuză prima propunere de premier a PSD

În 22 decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va desemna premierul după Crăciun

"Consultările s-au încheiat, după două zile, cu partidele parlamentare. Am avut în cursul acestor consultări două propuneri pentru poziţia de prim-ministru: PSD a propus-o pe doamna Shhaideh, iar PMP pe domnul Tomac. Pe de altă parte, între timp s-a constituit o coaliţie majoritară în Parlament, o coaliţie formată de PSD, ALDE şi UDMR. În consecinţă, în zilele următoare voi avea discuţii pe aceste teme, iar desemnarea va avea loc după Crăciun", spunea Iohannis.

Pe 27 decembrie, şeful statului a anunţat că nu acceptă propunerea PSD- LDE şi a cerut o nouă nominalizare. "Am cântărit cu grijă argumentele pro şi contra şi am decis să nu accept această propunere", a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni.

***

Liderul social-democraţilor a declarat, după anunţul şefului statului că respinge propunerea de premier făcută de coaliţia PSD-ALDE, că a urmărit cu ''stupefacţie'' răspunsul şi că preşedintele vrea să declanşeze o criză politică. "După alegeri am sperat că şi dl Iohannis şi oamenii şi instituţiile cu care se consultă au înţeles că oamenii nu mai vor jocuri politice pe spinarea lor şi nici jocuri oculte. Se pare că m-am înşelat. Aceşti oameni nu înţeleg", a arătat Dragnea.

Tot atunci el arăta că PSD şi ALDE vor lua o decizie cu privire la ce vor face în legătură cu refuzul şefului statului de a desemna premierul propus de cele două formaţiuni - Sevil Shhaideh, iar dacă vor ajunge la concluzia că este bine pentru ţară suspendarea din funcţie a lui Klaus Iohannis, nu o să aibă nicio ezitare.

Dragnea spunea că Iohannis nu vrea "sub nicio formă" să respecte votul din 11 decembrie şi că acesta este speriat de posibilitatea ca programul de guvernare al PSD să fie pus în practică, iar românii să înceapă să trăiască mai bine.

"Nu sunt sigur, dar nu cred că vreun serviciu, sau cel puţin nu cred că SRI, de exemplu, a influenţat această decizie. Aşa cred eu, poate am o părere greşită. Pentru că SRI a dat aviz pozitiv şi când a fost numită secretar de stat şi când a fost numită ministru şi era căsătorită cu acelaşi om. (...) Eu vreau să le spun ceva: majoritatea în Parlament o avem, îmi pare rău că nu au fost conştienţi de asta. (...) Nu mă pot lungi cu Guvernul la nesfârşit până la urmă, dar puterea supremă în acest stat o are Parlamentul", a afirmat Dragnea.

La rândul său, copreşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, declara că respingerea nemotivată a propunerii de premier reprezintă un exces de putere al preşedintelui Klaus Iohannis.

"Constituţia îi dă mai degrabă mandatul să fie factorul de echilibru şi nu cel care declanşează crize politice în ţară pe chestiuni de orgoliu sau de interese politice personale", puncta el.

De asemenea, spunea Tăriceanu, "lipsa oricărei motivaţii întăreşte bănuiala că preşedintele se angajează într-o luptă de putere", arătând că la întrevederea pe care a avut-o la Cotroceni, după anunţarea rezultatelor alegerilor, preşedintele Iohannis i-a transmis că va face tot ce îi stă în putere pentru a nu numi un premier PSD.

*** O nouă nominalizare la şefia Guvernului, după şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD

CEx a aprobat, pe 28 decembrie, nominalizarea lui Sorin Grindeanu pentru funcţia de premier. Liderul PSD, Liviu Dragnea, arăta că social-democraţii nu sunt iresponsabili să folosească forţa politică pe care o au "în a face rău sau în a tulbura foarte mult această ţară şi vieţile românilor", referindu-se la posibilitatea declanşării demersurilor de suspendare a şefului statului.

Liderul social-democraţilor îşi exprima speranţa că şeful statului nu va refuza desemnarea lui Grindeanu ca premier.

"Nu vreau să iniţiez un război politic cu teatru de război fiind România. Deja cursul de schimb începe să intre pe un drum pe care nu îl dorim, pentru că stăm foarte mult în această incertitudine cu un guvern interimar şi nu ne face bine'', spunea Dragnea.

La rândul său, copreşedintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu sublinia că un al doilea răspuns negativ pe care preşedintele Klaus Iohannis l-ar da la propunerea PSD pentru funcţia de premier ar fi "un gest suicidal" al şefului statului, precizând că într-un astfel de caz singura soluţie ar fi declanşarea procedurii de suspendare.

El arăta că nominalizarea lui Grindeanu pentru funcţia de premier reprezintă "răspunsul politic" pe care majoritatea PSD-ALDE l-a dat ca urmare a "crizei politice" declanşate de "refuzul nemotivat" al şefului statului de a o desemna pe Sevil Shhaideh să formeze un guvern.

Şi copreşedintele ALDE Daniel Constantin puncta că cele două formaţiuni au decis să nu arunce ţara într-o criză politică majoră. "Vor fi patru ani grei şi îi asigurăm pe partenerii din PSD că vom fi în continuare parteneri în ceea ce înseamnă actul de guvernare şi implementarea măsurilor pe care românii le aşteaptă'', arăta el.

*** Preşedintele Klaus Iohannis a acceptat cea de-a doua propunere de premier

Şeful statului a apreciat că propunerea de nominalizare a lui Sorin Grindeanu pentru funcţia de premier este mai bună decât Sevil Shhaideh, au afirmat surse din Administraţia Prezidenţială, pe 29 decembrie. Potrivit acestora, relaţia preşedintelui Iohannis cu viitorul premier va fi una de coabitare.

În ceea ce priveşte motivul pentru respingerea nominalizării iniţiale a PSD-ALDE - Sevil Shhaideh - ca premier, sursele citate au arătat că acestea au constat în "raţiuni geostrategice" şi nu au fost respectate procedurile de partid.

Ulterior, după ce a avut şi o discuţie cu Sorin Grindeanu, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind desemnarea acestuia drept candidat pentru funcţia de premier.

"Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 30 decembrie, decretul privind desemnarea domnului Sorin Mihai Grindeanu în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi listei noului Guvern, potrivit art. 103 alin. (2) din Constituţia României, republicată", a anunţat Administraţia Prezidenţială, printr-un comunicat de presă.

*** Alegeri parlamentare - PSD obţine peste 45% din voturi

În urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie, Partidul Social Democrat a obţinut la Senat 45,67% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare, la nivel naţional, iar la Camera Deputaţilor - 45,47%. PSD a obţinut 67 de mandate la Senat şi 154 de mandate la Camera Deputaţilor.

Partidul Naţional Liberal a obţinut 30 de mandate la Senat, cu 20,41%, iar la Camera Deputaţilor - 69 de mandate, cu un procentaj de 20,04%.

Uniunea Salvaţi România are 13 mandate la Senat, cu un procentaj de 8,92% şi 30 de mandate la Camera Deputaţilor, cu 8,87%. Uniunea Democrată Maghiară din România are 9 mandate la Senat, cu 6,24% şi 21 de mandate la Camera Deputaţilor, cu 6,18%.

ALDE are 9 mandate la Senat, cu un procentaj de 6%, şi 20 de mandate la Camera Deputaţilor, cu 5,62%. Partidul Mişcarea Populară are 8 mandate la Senat (5,65%) şi 18 mandate la Camera Deputaţilor (5,34%).

Ceilalţi competitori în alegeri s-au situat sub pragul electoral de 5%.

La Camera Deputaţilor sunt şi 17 mandate parlamentare ale organizaţiilor minorităţilor naţionale: Uniunea Croaţilor din România, Forumul Democrat al Germanilor din România, Uniunea Polonezilor din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Asociaţia Macedonenilor din România, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Uniunea Sârbilor din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Asociaţia Liga Albanezilor din România, Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT, Uniunea Armenilor din România, Asociaţia Partida Romilor "PRO-EUROPA", Uniunea Bulgară din Banat - România, Uniunea Ucrainenilor din România.

În total sunt 465 de mandate de parlamentari.

***

La alegerile parlamentare din 11 decembrie prezenţa la vot a fost de 39,49%. Numărul total al alegătorilor care au votat prin corespondenţă a fost de 4.591. Prezenţa la urne în secţiile de votare din diaspora a fost de 106.038 persoane. La urne s-au prezentat 7.323.368 alegători şi au fost 7.047.384 voturi valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi 7.052.966 voturi valabil exprimate pentru Senat.

În cursa electorală pentru scrutinul parlamentar s-au înscris în total 6.477 de candidaţi, respectiv 4.251 de candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi 2.226 pentru Senat.

Senatorii şi deputaţii au fost aleşi prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

La precedentele alegeri parlamentare din 2012, votul a fost uninominal.

***

Alegătorii au votat la alegerile parlamentare numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii s-au aflat în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia au putut vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.

În diaspora au fost organizate 417 secţii de votare în peste 90 de ţări, fiind cu 111 mai multe faţă de alegerile parlamentare din 2012 şi cu 123 mai multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014.

*** Votul prin corespondenţă şi înregistrarea video a procesului de numărare a voturilor - premiere la alegerile parlamentare

O premieră în procesul electoral la aceste alegeri a reprezentat-o faptul că cetăţenii aflaţi în afara ţării au putut vota prin corespondenţă. Legea privind votul prin corespondenţă a fost adoptată de Parlament în octombrie 2015.

Românii din diaspora s-au putut înscrie în Registrul electoral până în data de 14 septembrie şi au avut posibilitatea de a opta fie pentru a-şi exercita votul prin corespondenţă, fie pentru a solicita înfiinţarea unei secţii de votare în localitatea de reşedinţă. Şapte secţii de votare au fost înfiinţate localităţi din Marea Britanie, Spania şi Republica Moldova, în baza solicitărilor a cel puţin 100 de cetăţeni români rezidenţi.

De asemenea, la alegerile parlamentare din 11 decembrie s-au utilizat în premieră camere video în secţiile de votare şi, totodată, a fost folosit în continuare sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot, care a fost implementat la alegerile locale din iunie şi care garantează evitarea votului multiplu. În acest fel alegătorii nu mai sunt obligaţi să semneze pe proprie răspundere că nu şi-au mai exprimat opţiunea electorală şi în altă secţie de votare. Acest sistem a fost introdus la alegerile legislative din 11 decembrie şi în secţiile de votare din străinătate. Guvernul a adoptat, în octombrie, o hotărâre privind obligativitatea înregistrării video a procesului de numărare a voturilor în secţiile de votare din ţară şi din străinătate la alegerile parlamentare.

*** Alegeri locale - PSD obţine aproape 1.700 de mandate de primari în toată ţara şi cucereşte Capitala

La alegerile locale din 5 iunie PSD a obţinut 1.677 de mandate de primari. Pe locul al doilea s-a clasat PNL, cu 1.081 mandate de primari.

Pe locurile următoare s-au situat UDMR cu 195 de mandate de primar, ALDE cu 64, UNPR cu 26, Alianţa electorală PSD+UNPR cu 19, PMP cu 18, iar 53 de candidaţi independenţi au fost aleşi primari.

Partidul Civic Maghiar a obţinut 13 mandate de primari, Forumul Democrat al Germanilor din România - 5, PSRO - 4, Alianţa Electorală PSD+ALDE - 4, PNŢCD - 3, Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal), Partidul România Unită, Alianţa Electorală MPP-EMNP şi Alianţa pentru Viitor - câte două.

Câte un mandat de primar au obţinut Asociaţia Partida Romilor "Pro-Europa", Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Partidul Ialomiţenilor, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Partidul Ecologist Român, Partidul M10, Coaliţia pentru Baia Mare, Partidul Verde, Alianţa Electorală PSD - ALDE pentru Budeşti, Alianţa Electorală ALDE - PSD pentru Livezile, Alianţa Electorală ALDE - PSD pentru Sînmihaiu de Cîmpie, Alianţa Electorală ALDE - PSD pentru Romuli, Alianţa Electorală Social-Liberală PSD+ALDE Bran şi Alianţa Social-Liberală PSD+ALDE.

Partidul Social Democrat a obţinut 34,83% din voturile valabil exprimate pentru primari la alegerile locale, fiind urmat de Partidul Naţional Liberal cu 31,49%. Pe următoarele poziţii s-au clasat ALDE - 5,73%, candidaţi independenţi - 5,71%, Alianţa electorală PSD+UNPR - 3,96%, UDMR - 3,69%, PMP - 3,57%, UNPR - 2,49%. Celelalte formaţiuni politice participante la alegeri au obţinut sub 2%.

La Consiliile Locale, PSD a obţinut 16.648 de mandate de consilier, PNL - 13.193, ALDE - 2.504, UDMR - 2.284, PMP - 1.315, UNPR - 1.203, PSRO - 318 şi candidaţii independenţi - 316. Restul partidelor au obţinut fiecare sub 300 de mandate.

La Consiliile Judeţene, PSD a obţinut 579 de mandate, PNL - 496, UDMR - 95, ALDE - 76, PMP - 37, Alianţa electorală PSD+UNPR - 35, UNPR - 14. Restul partidelor au obţinut 10 sau sub 10 mandate.

În Bucureşti, candidatul Alianţei PSD+UNPR, Gabriela Firea, a obţinut la Primăria Capitalei 42,97% din totalul voturilor valabil exprimate la alegerile locale din 5 iunie. Numărul de voturi valabil exprimate obţinute de Gabriela Firea a fost de 246.553.

***

La alegerile locale care au avut loc în data de 5 iunie prezenţa la vot a fost de 48,44%, la urne prezentându-se 8.874.432 alegători.

Dreptul de vot s-a exercitat numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz.

267.242 de persoane au candidat pentru a ocupa o funcţie de primar, consilier local, judeţean sau în Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Un număr de 12 candidaţi s-au înscris în cursa pentru postul de primar general al Capitalei. Au fost 14.039 de candidaţi la funcţia de primar, 239.134 de candidaţi pentru funcţia de consilier local şi 14.057 candidaţi pentru un mandat de consilier judeţean sau în Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

La alegerile locale din 2016 s-a utilizat pentru prima oară un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de evitare a votului multiplu. Acest sistem a fost implementat Autoritatea Electorală Permanentă împreună cu STS.

O altă noutate la alegerile locale a constituit-o faptul că preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii au fost desemnaţi prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.

***

Alegerile locale şi parlamentare sunt organizate o dată la patru ani. Următoarele scrutine pentru alegerea reprezentanţilor administraţiei locale, precum şi a parlamentarilor vor avea loc în anul 2020. AGERPRES/(autor: Karina Olteanu, editor: Cristina Tatu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.