Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 2 aug /Agerpres/ - Guvernul Cioloş pregăteşte o serie de modificări legislative "punctuale", care să înlesnească accesul la vot al românilor din afara graniţelor şi să îndepărteze "obstacolele tehnice" ce ar putea împiedica exercitarea acestui drept, a declarat ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, într-un interviu acordat AGERPRES.

În interviu, Ligor prezintă modificările legislative gândite de Executiv şi anunţă unde au fost întrunite condiţiile pentru organizarea de noi secţii de votare pe baza înscrierilor în Registrul Electoral. Totodată, spune ea, potrivit datelor de până acum, România are avea prima secţie de votare la solicitarea alegătorilor în Republica Moldova.



AGERPRES: Deşi se apropie alegerile cu paşi repezi - ştim că au existat nişte probleme la ultimele alegeri - românii din diaspora nu se înghesuie să se înscrie în Registrul Electoral. Premierul Dacian Cioloş a anunţat deja că vor fi luate măsuri pentru ameliorarea situaţiei. Care sunt aceste măsuri?

Maria Ligor: În baza unei evaluări pe care noi am făcut-o, evaluarea bizuindu-se pe experienţa anterioară, nu doar din 2014, dar şi de la alegerile parlamentare anterioare din 2012, 2008, am ajuns la concluzia că, aşa cum este legea în momentul de faţă, sunt o serie de prevederi care sunt interpretabile şi interpretările respective pot conduce chiar la situaţii în care să apară obstacole tehnice în calea exercitării dreptului de a alege. Prin urmare, ceea ce avem în vedere este modificarea acestor prevederi. Avem în vedere o intervenţie punctuală, chirurgicală, minimală pentru a îndepărta aceste obstacole.

AGERPRES: Concret, despre ce obstacole este vorba?

Maria Ligor: Avem două probleme identificate cu precădere. Una e posibilitatea de a înfiinţa secţii de vot doar pe lângă misiunile diplomatice. În această zonă, Ministerul de Externe poate să stabilească cert câte secţii de vot poate crea. A doua posibilitate oferită de lege este organizarea de secţii de votare la solicitarea a cel puţin 100 de alegători în localitatea unde ei au domiciliul sau reşedinţa sau în grupul de localităţi din zona respectivă cu condiţia ca această solicitare să fie exprimată prin înscrierea în Registrul Electoral.

Legea mai prevede posibilitatea de a se înfiinţa secţii de vot şi în alte localităţi decât acolo unde sunt misiuni diplomatice, însă nu aduce precizări suplimentare în ce condiţii. De aceea, se poate interpreta în două feluri: fie că avem posibilitatea să creăm secţii suplimentare, fie nu avem posibilitatea, ea fiind redusă doar la acea categorie de secţii de vot organizate la cererea a cel puţin 100 de alegători. De aici apare o necesitate pentru a clarifica dacă, pe lângă secţiile de votare de la misiunile diplomatice şi cele la cerere, mai pot fi organizate şi alte secţii.

Noi considerăm că, în linie cu practica anterioară consacrată, cunoscută de români, ar fi nevoie să creăm şi secţii de votare acolo unde ele au existat scrutin de scrutin.

AGERPRES: Deci, legea nu interzice, practic, crearea unor astfel de secţii.

Maria Ligor: Există în lege o prevedere care e interpretabilă şi poate fi interpretată într-un sens sau altul şi, ca să nu lăsăm loc de echivoc, dorim să clarificăm acest aspect şi să fie foarte clară posibilitatea organizării de secţii de votare şi în alte locaţii decât misiunile diplomatice sau în acele localităţi unde avem 100 de alegători care să solicite o asemenea secţie de vot.

Un al doilea aspect, care are legătură cu primul, este posiblitatea de a vota la secţii de vot pe bază de liste suplimentare. În momentul de faţă, legea oferă posibilitatea de a vota pe liste suplimentare doar la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, înţelegând aici şi consulate şi institute culturale. Prin modificarea pe care o propunem clarificăm posibilitatea ca aceste liste suplimentare să poată fi folosite şi la celelalte secţii de votare, pentru că ne-am putea întâlni cu situaţii cu adevărat nedorite în care, de pildă, un cetăţean care îşi are reşedinţa într-o localitate în care există o secţie de votare, dar nu s-a înscris în Registrul Electoral solicitând acea secţie de votare, să trebuiască să se deplaseze câteva sute de kilometri sau mii de kilometri în unele cazuri până la o misiune diplomatică, ceea e totuşi inacceptabil. În plus, prin această modificare aliniem regimul cetăţeanului român care se află în străinătate cu cel al cetăţeanului român care votează în ţară, pentru că şi în ţară se pot folosi listele suplimentare, cetăţeanul poate vota şi la o altă secţie decât cea la care este arondat, cu condiţia să fie în interiorul circumscripţiei electorale de care aparţine. Acest lucru ar trebui să fie valabil în mod egal şi în străinătate.

AGERPRES: Premierul Cioloş spunea că vor urma consultări cu partidele politice referitor la aceste modificări legislative. Au existat aceste consultări între timp? Ce semnale aveţi?

Maria Ligor: Suntem în plin proces de consultare cu partidele. Deocamdată v-aş ruga să-mi permiteţi să nu avansez detalii pentru că este vorba de o consultare informală. În momentul în care proiectul ordonanţei va fi pus în mod oficial în consultare publică, atunci ne vom regăsi într-o altă situaţie. Deocamdată, ce pot să vă confirm este că într-adevăr suntem în plin proces de consultare cu partidele şi avem un dialog foarte bun.

AGERPRES: Să fie procedurile complexe care trebuie parcurse cauza principală a numărului mic de români înscrişi în Registru?

Maria Ligor: Depinde cu ce comparăm, un număr mai mic în raport cu ce? Este o practică nouă în cazul nostru.

AGERPRES: Un număr mai mic în comparaţie cu numărul cetăţenilor români cu drept de vot aflaţi în străinătate şi cu numărul celor care au participat la vot la alegerile prezidenţiale din 2014.

Maria Ligor: De acord. Totuşi, cam peste tot în lume unde se practică, votul la distanţă - fie că vorbim de vot prin corespondenţă, vot electronic sau votul avansat, cum se spune - nu este practica dominantă. Practica obişnuită, modul în care lumea votează în general, peste tot, este fizic, la secţie. Celelalte modalităţi de vot vin să se adauge votului exprimat fizic la secţia de vot şi sunt mai degrabă practici, nu le-aş zice marginale, dar care se adaugă practicii consacrate. De aceea şi în acest caz, cu atât mai mult cu cât este pentru prima dată când noi facem acest exerciţiu al votului prin corespondenţă, este cumva de anticipat şi de aşteptat ca numărul celor care îşi vor exercita dreptul de a alege prin această modalitate să nu fie foarte ridicat. Nu cred că există motive legate de aşa zisa complexitate a procedurii, pentru că procedura este extrem de simplă. Nu trebuie decât să completezi o cerere, să o însoţeşti de o copie a paşaportului, dacă te regăseşti în categoria cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate (...) sau, dacă ai reşedinţa în străinătate şi păstrezi domiciliul în România, alături de copia după cartea de identitate adaugi un document care dovedeşte faptul că ai rezidenţă legală în ţara respectivă.

AGERPRES: Până la urmă, ceea ce ne interesează pe noi este să nu mai repetăm situaţia din toamna lui 2014. Or, dacă luăm datele de atunci, dacă lucrurile urmează cursul de atunci, vor apărea din nou probleme. Tocmai de aceea există aceste măsuri pe care le luaţi dumneavoastră, ca situaţia să nu se repete.

Maria Ligor: Absolut. Asta este şi dorinţa Guvernului, de a evita nu numai repetarea situaţiei din 2014, dar de a elimina orice risc care ar putea exista în calea exercitării dreptului de a alege. Pe de-o parte, recuperarea posibilităţii organizării de alegeri şi în secţiile de vot consacrate, cunoscute de români. Deci, dacă din 2007 încoace noi am organizat alegeri într-o localitate - vă dau un exemplu pe care îl ştiu mai bine, din preajma Madridului - şi oamenii au ştiut că de fiecare dată acolo au putut să voteze, nu credem că există niciun motiv ca la aceste alegeri să nu se mai întâmple acest lucru şi să avem o lege care poate să fie restrictivă în raport cu situaţia anterioară.

Spiritul legii, intenţia legiuitorului aşa cum o înţelegem, a fost ca pe lângă modalităţile consacrate de a vota să adăugăm facilităţi noi şi aceste facilităţi sunt, pe de-o parte, posibilitatea de a vota prin corespondenţă şi, pe de altă parte, posibilitatea de a solicita o secţie de votare în localitatea unde locuieşti, dacă acolo nu există deja o asemenea secţie.

AGERPRES: Care sunt ultimele date cu privire la numărul românilor înscrişi în Registrul Electoral?

Maria Ligor: În baza datelor oferite de Autoritatea Electorală Permanentă (...) sunt undeva în jur de 4.700 de alegători înscrişi în acest moment, dintre care aproape de 1.000 sunt în categoria celor care au solicitat secţie de votare unde locuiesc, restul de 3.700 solicitând să voteze prin corespondenţă. Din datele pe care le-am studiat, se pare că avem prima secţie de votare la solicitarea alegătorilor în Republica Moldova.

AGERPRES: În sensul acesta venea şi întrebarea mea: există cumva vreo zonă geografică, o ţară în care să se fi concentrat mai multe înscrieri în Registrul Electoral?

Maria Ligor: Avem din Spania, de pildă, peste 2.000 de înscrieri în Registrul Electoral, fie că vorbim de vot prin corespondenţă - dominant. Undeva în jur de 400 din aceste peste 2.000 de înscrieri sunt solicitări de creare de secţii de vot. Problema care apare este, însă, că aceste solicitări sunt răspândite în teritoriu. Avem vreo două-trei localităţi unde ne apropiem de 100. Vă dau un exemplu concret - Cuenca, în Spania este foarte aproape de cifra de 100, sunt la 92 azi (n.r. - luni). Dacă se vor mai înscrie încă opt persoane, acolo se poate crea o secţie de votare care să cuprindă şi zona adiacentă.

AGERPRES: Deci, în jur de jumătate din înscrierile în Registrul Electoral vin din Spania.

Maria Ligor: Aproape jumătate, da.

AGERPRES: Mă gândeam la Italia, o ţară cu o comunitate foarte mare de români...

Maria Ligor: Din păcate, numărul e considerabil mai mic decât în Spania şi aşteptăm să existe o mobilizare cel puţin similară.

AGERPRES: Aveţi vreo explicaţie pentru care apar aceste situaţii?

Maria Ligor: Ţine de gradul de mobilizare al comunităţilor locale respective, de participarea asociaţiilor la acest efort de diseminare a informaţiei despre înscrierea în Registrul Electoral.

AGERPRES: Credeţi că ar fi fost bine ca autorităţile (...) să facă un sondaj pentru a determina numărul de români aflaţi în străinătate care doresc să voteze, astfel încât măsurile pe care le luaţi să fie calibrate cu tendinţele lor de vot?

Maria Ligor: Aşa cum e litera legii în vigoare, tocmai Registrul Electoral era instrumentul prin care se putea măsura intenţia de a participa la vot, dar câtă vreme se creează două sisteme care funcţionează în paralel, anume posibilitatea de a vota înscriindu-te în Registrul Electoral, dar existând şi posibilitatea de a vota fără să te înscrii, fără să-ţi manifeşti în niciun fel dorinţa de a participa la alegeri... Sigur că există o bază care nu e neapărat solidă pentru a determina cu precizie numărul alegătorilor. Putem să luăm în calcul - aşa şi lucrăm de altfel - participarea de la alegerile trecute, inclusiv în 2014 şi la parlamentarele din 2012 şi 2008 şi în acest fel putem să facem estimări în legătură cu numărul celor care ar putea să se prezinte şi de care nu ştim pentru că nu sunt efectiv în listele permanente.

Aş dori să mai adaug un element deosebit de important în tot acest concept al alegerilor. La acest scrutin, la fel cum s-a întâmplat şi la alegerile locale, alegătorul va avea, în momentul în care se prezintă la secţia de votare, codul numeric personal verificat electronic, astfel încât posibilitatea votului multiplu să fie eliminată şi sancţionată în cazul în care ne aflăm în cazul unei tentative de acest gen.

AGERPRES: Există colegii de diaspora care se întind şi pe două continente. Poate cineva din Australia vrea să voteze în Asia, să zicem, fiind vorba de acelaşi colegiu. Poate face acest lucru?

Maria Ligor: După cum este legea în vigoare în momentul de faţă, există această posibilitate şi ea va fi lărgită şi mai mult dacă se fac modificările de care vă aminteam la început.

AGERPRES: Ne puteţi da detalii despre calendarul adoptării acestor modificări legislative?

Maria Ligor: Înainte de demararea perioadei electorale, aceasta începând după momentul anunţării datei alegerilor de către prim-ministru, înainte deci de demararea perioadei electorale, ordonanţa va trebui să fie adoptată.

AGERPRES: Acest lucru presupune, probabil, şi nişte dezbateri publice.

Maria Ligor: Evident. În acest spirit am şi introdus subiectul. Discuţiile din interiorul Guvernului preced discuţiile din ultimele zile legate de obiectivul ameliorării legislaţiei electorale. Evaluarea noastră a fost destul de clară în acest sens şi propunerile au fost destul de repede formulate, urmând să discutăm cu partidele, pentru că e foarte important îndeosebi pentru partide să fie la curent cu ce intenţionăm şi să clarificăm cât se poate faptul că intervenţia pe care dorim să o facem este chirurgicală şi nu ne propunem în niciun fel să alterăm spiritul legii, soluţiile, filosofia legii. (...) Singura intervenţie pe care dorim să o facem este să ne asigurăm că sunt condiţii corecte pentru participarea la alegeri pentru toţi cetăţenii.

AGERPRES: Veţi avea întâlniri şi cu reprezentanţii comunităţilor de români din străinătate în perioada dezbaterilor publice? Până la urmă, lor li se adresează modificările legislative pe care le pregătiţi.

Maria Ligor: Sigur. Vom profita de toate ocaziile pe care le vom avea, atât în ceea ce mă priveşte pe mine, dar ţin să subliniez totuşi că principalul vector de comunicare în această campanie sunt misiunile noastre diplomatice, pentru că ele sunt în prima linie, ele sunt în contact direct cu oamenii şi pe ele ne bizuim să transmită informaţia cât mai multora. În ceea ce mă priveşte pe mine şi Ministerul de Externe, avem intenţia să organizăm şi regional şi în ţările cu o prezenţă mai importantă numeric a românilor reuniuni de pregătire cu ambasadorii noştri, cu consulii, cu cei care vor fi în prima linie şi în momentul organizării alegerilor, nu doar în etapa de informare. AGERPRES/(A - autor: Alexandru Cătălin, editor: Florin Marin)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.