COD GALBEN: 30-11-2021 Intre 05:00 si 10:00 se va semnala intensificări ale vântului ce local vor depăşi la rafală 55-65 km/h in Județul Mehedinţi;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Cluj-Napoca, 11 iul /Agerpres/ - Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că un proiect de ţară nu poate fi realizat în patru-cinci luni, explicând într-un interviu pentru AGERPRES că acesta este necesar pentru ca oamenii să afle care este locul şi rolul României într-o Uniune Europeană care se va reforma.

"Eu susţin un astfel de proiect de ţară - sau o strategie de ţară mai bine zis - fiindcă acest lucru este clar că se va face, o strategie pe termen mediu şi lung, şi sunt de acord că trebuie să lăsăm loc şi de competiţie politică şi sunt de acord că nu se poate realiza în trei-patru-cinci luni de zile. Se poate şi trebuie începute discuţiile prin august-septembrie, iar finalizarea poate anul viitor după alegerile parlamentare, fiindcă într-un an electoral, mai ales într-o campanie electorală, vor fi foarte multe discuţii şi nu spre un consens se orientează partidele şi actorii politici, în competiţia politică nu asta e, de obicei, logica firească a lucrurilor. (...) Ideea de a arăta oamenilor unde vrem să ajungem este extrem de importantă şi cum vedem noi locul şi rolul României într-o Uniune Europeană care se va reforma. E musai, e obligatoriu să se reformeze", a declarat Kelemen.

El a vorbit în interviu şi despre faptul că un guvern tehnocrat nu poate fi o soluţie decât pe termen scurt, deoarece este nevoie de susţinere parlamentară în luarea unor decizii.

Liderul UDMR a făcut câteva aprecieri şi cu privire la imaginea Legislativului, opinând că, după 2004, aceasta a fost "sistematic distrusă".

"Şi parlamentarii au contribuit la distrugerea imaginii, dar nu numai. Şi eu am spus de foarte multe ori că sistemul uninominal a produs un Parlament extrem, extrem de vulnerabil şi de extrem de slabă calitate", a apreciat Kelemen.


AGERPRES: Rezultatele alegerilor locale au fost pe măsura aşteptărilor UDMR?

Kelemen Hunor: În mare da, deci dacă facem o analiză în contextul anului 2016, atunci putem spune că aceste rezultate sunt mulţumitoare şi putem să ni le asumăm aşa cum arată cifrele. Dacă ne uităm şi la ce s-a întâmplat după alegeri, în urma negocierilor şi în urma alegerii preşedinţilor Consiliilor judeţene, putem spune că am obţinut un rezultat mult mai bun decât am avut în 2012-2016, fiindcă în acest moment noi conducem cinci judeţe şi în mandatul trecut am condus două judeţe. Şi este o schimbare extrem de importantă. Avem peste 200 de viceprimari, după negocieri, şi, bineînţeles, la nivelul primarilor suntem acolo unde am fost în 2012. Dacă vrem să fim foarte sinceri cu noi înşine, atunci trebuie să facem şi o altă analiză, putem să comparăm rezultatele anului 2016 cu cele din 2012 şi mai ales prezenţa la vot. Şi atunci, nu avem de ce să fim extrem de mulţumiţi, pentru că şi la noi mobilizarea a fost extrem de modestă, prezenţa a fost mai mică şi am pierdut voturi, un număr de voturi destul de mare dacă am face o comparaţie. În jur de 80 de mii de voturi.

Dacă ne uităm la o altă cifră, şi este vorba de ponderea populaţiei maghiare în diferite judeţe şi mobilizarea faţă de această pondere, se vede care sunt judeţele care au avut o performanţă mai bună şi care sunt judeţele cu o performanţă mai slabă şi de aici putem pleca, sigur când vom face strategia de mobilizare pentru alegerile parlamentare. Eu sunt mulţumit cu aceste rezultate fiindcă ceea ce noi am dorit - să fim prezenţi în toate consiliile locale şi judeţene acolo unde trăiesc maghiari, trăiesc comunităţi importante - s-a realizat.

AGERPRES: Câte alianţe aţi făcut după alegerile locale şi cu ce formaţiuni? Au fost negocieri eşuate?

Kelemen Hunor: E clar că sunt două judeţe unde în jurul nostru sau noi, în jurul unui alt partid, am făcut majoritate. Sunt opt judeţe unde fără noi nu s-a putut face majoritate şi sunt foarte multe localităţi unde fără noi sau noi singuri nu am putut să facem majorităţi. Au fost negocieri cu diverşi actori politici. Noi am ţinut cont de câteva principii şi de câteva realităţi: rezultatul alegerilor locale, fiindcă degeaba vrei să negociezi cu cineva dacă nu a obţinut un rezultat bun sau nu este într-o poziţie din care poate iniţia negocieri.

Am ţinut cont de experienţa, de istoricul colaborării cu diferiţi actori politici în fiecare judeţ, în fiecare localitate şi, bineînţeles, am ţinut cont de interesele comunităţii maghiare. Noi nu prea am făcut alianţe, coaliţii împotriva unui primar ales pentru că nu este foarte productiv să faci aşa ceva şi din cele opt judeţe unde fără noi nu s-a format majoritate sau noi nu am reuşit să formăm majorităţi fără alţii, în patru judeţe am făcut alianţă cu PNL şi în patru judeţe cu PSD, ţinând cont de aceste realităţi de care vorbeam, în aşa fel încât să avem majorităţi clare, funcţionale, stabile pentru judeţ. Au fost şi cazuri în care am început cu unii, am finalizat cu alţii negocierile, din varii motive. Poate cea mai cunoscută situaţie este Bihorul, unde am început discuţiile cu PNL şi am finalizat înţelegerea cu PSD, dar în rest s-a cam ştiut ce se conturează. Nu au fost surprize uriaşe.

AGERPRES: Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că este nevoie de un nou proiect de ţară. Anunţul a fost făcut după consultările cu premierul Cioloş, Mugur Isărescu, liderii partidelor parlamentare, consultări la care aţi participat şi dvs. Ce argumente v-a adus şeful statului cu privire la acest nou proiect?

Kelemen Hunor: Nu vreau să schimb eu rolurile asumate, nu o să vorbesc eu în numele preşedintelui. Argumentele şi tot ceea ce a vrut să spună a spus el sau purtătorii de cuvânt şi sunt cunoscute. Eu, de la bun început, am fost de acord cu această idee, mai mult, eu de ani de zile spun că e nevoie de o gândire strategică pe termen lung, fiindcă după 2007, după ce România a intrat în Uniunea Europeană, s-a văzut încet-încet că nu există un deziderat major. Până în 2007, am avut două deziderate importante: să intrăm în Alianţa Nord-Atlantică, fapt care s-a întâmplat în anul 2003, şi să intrăm în Uniunea Europeană, ceea ce s-a întâmplat în 2007. După care parcă am rămas fără un deziderat major pentru România şi de aceea cred că este nevoie de un astfel de proiect. Dar trebuie să fim foarte conştienţi că este nevoie ca un astfel de proiect să conţină, mai ales în contextul anului 2016, două elemente care trebuie armonizate. Şi încă un lucru, trebuie să fie un proiect atât de generos, încât competiţia politică să fie posibilă. Fiindcă avem nevoie de o gândire clară unde vrem să ducem România în cinci şi în zece ani şi este nevoie de o strategie în ceea ce priveşte poziţia României în Uniunea Europeană şi ce gândim noi despre reforma UE şi care vor fi iniţiativele noastre, care va fi, dacă se poate spune aşa, aportul nostru la această reformă, care va urma după Brexit sau paralel cu negocierile de ieşire a Marii Britanii din UE. Şi, în acelaşi timp, trebuie să fie o strategie foarte largă, aproape consensuală, fiindcă altfel nu lasă loc de competiţie politică. Şi vă spun doar două sau trei exemple. Noi putem să spunem că în zece ani vrem să ajungem la 70 la sută din nivelul de trai din UE, din ţările vechi. Cu acest deziderat probabil că toată lumea va fi de acord. Dar care vor fi elementele tehnice, cum vom ajunge acolo, în ceea ce priveşte politicile fiscale, politicile economice, pot fi mai multe abordări. Şi aici trebuie să lăsăm loc de competiţie. Putem spune că ţinta este să creştem veniturile în zece ani, să fim la 70-80 la sută din media Uniunii Europene, dar cum vom ajunge acolo e de văzut. Fiindcă sunt mai multe posibilităţi din punct de vedere al guvernării şi din punct de vedere al proiecţiei fiscale şi economice. Sau putem spune că vrem o Uniune Europeană mai puternică, dar aici rămâne de văzut cum se poate ajunge la o Uniune mai puternică, mai coerentă şi care vor fi măsurile care trebuie luate - şi aici e loc de alte discuţii. Deci, eu susţin un astfel de proiect de ţară, sau o strategie de ţară mai bine zis, fiindcă acest lucru este clar că se va face, o strategie pe termen mediu şi lung, şi sunt de acord că trebuie să lăsăm loc şi de competiţie politică şi sunt de acord că nu se poate realiza în trei-patru-cinci luni de zile. Se poate şi trebuie începute discuţiile prin august-septembrie, iar finalizarea poate anul viitor după alegerile parlamentare, fiindcă într-un an electoral, mai ales într-o campanie electorală, vor fi foarte multe discuţii şi nu spre un consens se orientează partidele şi actorii politici, în competiţia politică nu asta e, de obicei, logica firească a lucrurilor. Deci, finalizarea se poate face anul viitor. Dar ideea de a arăta oamenilor unde vrem să ajungem este extrem de importantă şi cum vedem noi locul şi rolul României într-o Uniune Europeană care se va reforma. E musai, e obligatoriu să se reformeze.

AGERPRES: Concret, care va fi contribuţia UDMR la noul proiect de ţară?

Kelemen Hunor: Vom avea unul sau doi reprezentanţi în grupul de lucru şi avem multe proiecte care pot fi puse în discuţie, pot fi abordate în acest grup de lucru şi, bineînţeles, experienţa noastră de 27 de ani în Parlament, în diferite structuri executive, în autorităţile locale şi mai ales ceea ce ştim noi despre aşteptările oamenilor şi ceea ce am acumulat despre ce înseamnă posibilităţile noastre de a dezvolta societatea vor fi puse pe masă. Şi sunt convins că prin această experienţă, prin această expertiză vom asigura şi noi şi vom contribui la dezvoltarea documentului. Bineînţeles, anumite segmente, anumite sectoare vor avea o prioritate pentru noi, când vorbim de acest proiect de ţară, dar în toate domeniile vom veni cu proiecte, cu propuneri concrete.

AGERPRES: Premierul Cioloş a vorbit recent despre relansarea dezbaterii pe tema regionalizării. Vi se pare oportună reintroducerea în dezbatere a reorganizării administrative înainte de alegerile parlamentare? S-a schimbat poziţia UDMR pe acest subiect?

Kelemen Hunor: Absolut, deci este un lucru firesc. Noi ştiam că urmează o astfel de dezbatere, premierul Cioloş a anunţat la începutul mandatului că va deschide subiectul reformei administrative. Cum s-a şi întâmplat acum câteva zile. Putem spune că e vorba de regionalizare, de regândirea regiunilor de dezvoltare economică sau reformă administrativă, dar era de ştiut că e nevoie de aşa ceva şi toată lumea e de acord cu o astfel de dezbatere, eu chiar salut această iniţiată din partea Guvernului şi sunt convins că în această perioadă va fi o dezbatere foarte aprinsă. Nu se poate finaliza o astfel de dezbatere, dar trebuie începută, poate că finalizarea urmează după 2016, în anul 2017, în funcţie de rezultatul alegerilor.

Nevoia reformei administrative e o necesitate absolut reală. Ceea ce există la această oră nu este pe termen lung viabil, nu este competitiv şi nu aduce dezvoltare armonioasă nici dacă ne uităm la judeţele actuale, nici dacă ne uităm la regiunile de dezvoltare economică. Şi din acest punct de vedere, eu cred că trebuie abordate ambele segmente. Este clar că nu se poate face o reformă substanţială, serioasă, fără amendarea Constituţiei. Eu cred că o altă dezbatere, o altă discuţie trebuie să fie reforma Constituţiei, amendarea ei, dar eu spun că e nevoie de o nouă Constituţie până la urmă. Şi după alegerile parlamentare asta ar fi prioritatea numărul unu, dacă se poate spune. Nu spun că în actuala Constituţie nu se poate gândi o reformă administrativă, dar nu se poate gândi o reformă administrativă foarte consistentă şi foarte bine gândită în toate segmentele ei. Eu cred că asta ar fi ordinea firească: prima oară amendarea Constituţiei şi, după aceea, reforma administrativă, dar trebuie dezbatere. Noi am spus că se poate ajunge chiar la regiuni administrative, nu numai regiuni de dezvoltare economică, dar atunci ar trebui să renunţăm la judeţe, fiindcă nu cred că este nevoie de încă un etaj administrativ. Pe lângă comune, oraşe, judeţ, să mai fie încă un nivel de administraţie, administraţia regiunilor şi după aceea să vină Guvernul. Eu cred că ori păstrăm judeţele, mai puţine judeţe şi numim judeţe aşa cum sunt numite şi atunci Constituţia permite o reformă, în starea actuală. Dacă vrem să dăm competenţe administrative regiunilor de dezvoltare economică, trebuie amendată Constituţia. Şi atunci trebuie să spunem foarte clar şi foarte răspicat că actualele regiuni de dezvoltare în această formă reprezintă un eşec. Un eşec total. Degeaba vrem să aducem argumente că nu e bine să umblăm la regiunile de dezvoltare, că trebuie o aprobare de la Bruxelles, că nu ştiu ce se va întâmpla cu banii.

Trebuie să vedem că din 1999, când aceste regiuni de dezvoltare au fost formate, până în 2016 nu au funcţionat cum ar fi trebuit. Decalajul de dezvoltare între regiunile mai sărace şi mai bogate a crescut, nu a scăzut, şi este un eşec total. Trebuie să redesenăm regiunile de dezvoltare, mai ales dacă vrem să dăm şi competenţe administrative acestor regiuni, dar se poate. Doar trebuie să pornim de la o premisă foarte clară, de la adevărul din teren, şi trebuie să vedem unde vrem să ajungem. Această dezbatere nu poate fi gândită nici pe o perioadă scurtă de vară, lunile iulie şi august, când oricum e vacanţă, şi nici nu trebuie gândită în sensul că mâine-poimâine se va finaliza şi se poate face foarte-foarte repede. Guvernul Cioloş nici nu ar avea susţinere parlamentară pentru aşa ceva, deci premierul este conştient de acest lucru. El a vrut să pună în dezbatere acest proiect şi să enunţe câteva principii importante. Vom vedea cum vor decurge lucrurile, dar e nevoie de această dezbatere.

AGERPRES: Anul acesta avem şi alegerile legislative. Mulţi dintre parlamentarii UDMR nu sunt la primul mandat, aveţi în plan o 'înnoire' a candidaţilor UDMR?

Kelemen Hunor: Asta veţi vedea în septembrie-octombrie, fiindcă alegerile probabil că vor fi în decembrie, mai repede de 4 decembrie nu se poate, mai târziu de 18 decembrie iarăşi nu se poate, deci sunt de fapt trei săptămâni când pot fi organizate la termen. Nu vorbesc de alegeri anticipate sau alegeri decalate, deci 4-11-18 decembrie, astea sunt posibilităţile şi în funcţie de data alegerilor vom anunţa şi noi calendarul nostru. Săptămâna viitoare vom avea şi un Consiliu al Reprezentanţilor Unionali, unde vom veni cu criteriile de selecţie a candidaţilor, dar eu cred că grupurile noastre, în proporţie de 30-40 la sută, se vor reînnoi. Acest lucru pot să vă spun. În ce judeţe şi cine pleacă, cine vine nu vreau să intru în amănunte. Dar aşa cum văd eu lucrurile, ar fi o reînnoire destul de consistentă.

AGERPRES: Spre sfârşitul anului, când cel mai probabil se va constitui un nou Guvern, UDMR ar fi dispusă să facă alianţe pentru a intra la guvernare? Dacă ar fi să alegeţi între PNL şi PSD, spre care partid v-aţi îndrepta?

Kelemen Hunor: Orice formaţiune sau partid care intră într-o competiţie politică doreşte să fie şi în Executiv - şi în plan local, şi la nivel de judeţ, şi la nivel central. Este valabil şi pentru noi, dar nu este un scop în sine. Despre alianţe, despre posibilitatea de a intra în Executiv noi vom vorbi doar după alegeri. Este o întrebare la care o să răspund cu mare plăcere, după ce se termină alegerile parlamentare, după ce cunoaştem noi rezultatul nostru. Este cel mai important lucru, să fim în Parlament, să fie o reprezentare proporţională şi, bineînţeles, după ce vom cunoaşte şi rezultatul alegerilor celorlalte partide - cine intră, cine nu intră, cine în ce măsură câştigă sau nu câştigă alegerile, s-ar putea să fie nevoie de noi, s-ar putea să nu fie nevoie de noi. Din acest punct de vedere, orice răspuns prematur dăunează cauzei.

AGERPRES: Guvern tehnocrat sau politic?

Kelemen Hunor: Politic. Categoric un guvern tehnocrat poate să fie o soluţie pe termen scurt, pe termen lung nu. Cu toate calităţile lui Dacian Cioloş, se vede şi problema guvernului condus de el - nu există susţinere parlamentară, nu există o situaţie clară... Deci, ca să mă înţelegeţi, eu cred că la parlamentarism, în sensul clasic al cuvântului, nu se poate renunţa. Trebuie să ai o poziţie puternică, trebuie să ai o coaliţie sau un partid care formează majoritatea şi care dă şi sprijinul Guvernului. Nu se poate, aşa cum am inventat noi în România anul trecut, că nu există nici Opoziţie, nici majoritate, pentru că în acest moment asta este problema: exact cine este la guvernare nu se ştie, din punct de vedere al Parlamentului. Sigur, se ştie că este Dacian Cioloş cu miniştrii, dar cine susţine, când susţine, când nu susţine, cine este în Opoziţie... nu se poate. Aşa cum se spune că nu se poate guverna fără majoritate, eu cred că nu se poate guverna nici fără minoritate, nici fără Opoziţie. Lucrurile trebuie să fie foarte clare din acest punct de vedere, un guvern tehnocrat pe termen de 4 ani de zile nu este o soluţie, cu tot respectul pentru orice om care se consideră tehnocrat. Şi asta s-a văzut şi la abilitarea Guvernului, când nu au venit miniştrii în Parlament, Parlamentul nu ştia ce doresc oamenii din Guvern şi foarte multe domenii au fost scoase din legea de abilitare. Nu din răutatea parlamentarilor. Şi acest lucru trebuie înţeles, că am văzut fel de fel de dezbateri: 'Uite ce a făcut după 27 de ani Parlamentul, nu lasă Guvernul să guverneze cu ordonanţe'. Altădată, cei care acum spun acest lucru spuneau că lăsăm Guvernul să dea ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă. Ar trebui să decidem ce vrem să facem. Parlamentul, vrând-nevrând - aşa cum este acest Parlament, care nu este decât oglinda fidelă a societăţii, că nu a fost trimis nici de pe Marte, nici dintr-un alt stat acest Parlament, a fost ales de români -, le legiferează. Şi dacă nu ştiu cei din comisie, parlamentarii, ce doreşte Guvernul într-un anumit domeniu să facă, uite că nu au dat voie să dea ordonanţe în perioada verii. Eu nu spun că acest lucru este bun, nu spun că este rău, doar constat. În cazul unui guvern tehnocrat, când partidele politice nu văd care este dorinţa guvernului, nu aprobă abilitarea lui şi s-ar putea crea nişte situaţii destul de ciudate. De aceea noi am susţinut în dezbaterile din Parlament că pentru buget, pentru rectificarea bugetului, pentru fondurile europene, sistemul de sănătate nu ştim ce doreşte Guvernul, dar nu putem interzice să dea ordonanţe de urgenţă sau ordonanţe simple pentru că este vorba de buget, de lucruri importante. În alte domenii, Cultură, Justiţie, nimeni nu ştia ce intenţii există. Şi limitele unui guvern tehnocrat aici sunt.

AGERPRES: Aveţi ceva de reproşat Guvernului Cioloş? Dacă ar mai fi propus Dacian Cioloş pentru funcţia de premier, aţi susţine această propunere?

Kelemen Hunor: Guvernului aşa, la modul general, nu. În câteva domenii există reproşuri pe care noi le-am formulat pe parcursul anului 2016. Dacian Cioloş s-ar putea să fie un bun premier dacă este asumat de un partid politic, după alegerile parlamentare. Dacă se creează o astfel de situaţie, sigur, se discută o astfel de variantă, nu am nimic împotrivă să fie pe masă o astfel de soluţie. Dar trebuie asumat politic viitorul premier.

AGERPRES: Premierul a făcut câteva schimbări în Cabinetul său. Vi s-a părut oportun? Sunteţi nemulţumit punctual de vreun ministru din actualul Guvern?

Kelemen Hunor: Da, există nemulţumiri faţă de câţiva miniştri şi eu cred că această remaniere era binevenită, e mai mică decât era necesar, din punctul meu de vedere, dar este treaba premierului când şi pe cine remaniază. Argumentele premierului sunt cunoscute şi eu cred că, din acest punct de vedere, fiind vorba despre un guvern tehnocrat, chiar că Parlamentul poate să comenteze sau parlamentarii, dar nu prea avem mai mult de spus decât să constatăm că a fost remaniere demult aşteptată, dar este la latitudinea premierului pe cine şi când schimbă.

AGERPRES: În aprilie a existat o moţiune simplă împotriva ministrului Justiţiei, Raluca Prună, ea a fost semnată şi de parlamentari UDMR. Care sunt nemulţumirile la adresa ministrului Justiţiei?

Kelemen Hunor: Noi, atunci când am semnat şi votat acea moţiune simplă, am şi spus de ce. Un ministru, indiferent despre ce portofoliu este vorba, de fapt un om politic într-un stat de drept, într-o democraţie parlamentară - iar dacă este vorba de ministrul Justiţiei, atunci lucrurile devin şi mai grave -, nu poate spune că discuţiile despre drepturile omului sunt un lux. Nu se poate accepta. Totuşi, în decembrie 1989, la Revoluţie, au murit oameni mulţi pentru că au luptat să avem libertăţile, aşa cum sunt în toate ţările democratice, drepturile omului să fie respectate şi vine un ministru al Justiţiei şi spune că este un lux să discuţi despre drepturile omului. Este inacceptabil. În orice stat, acel ministru a doua zi ar fi plecat din funcţie. Şi nu comentez alte calităţi sau alte defecte. Deci, asta era nemulţumirea noastră, am spus şi public, nu se poate accepta aşa ceva. Fiindcă de aici până la a nega drepturile omului şi până la a merge spre un regim în care drepturile omului nu mai contează, nu numai că discuţia despre aceste drepturi este un lux, dar nici nu mai contează în practica juridică, este doar un singur pas. Şi doamna Prună, cu mare viteză, se duce către această direcţie. Asta a fost constatarea noastră.

AGERPRES: Parlamentarii nu au avut o atitudine uniformă în privinţa solicitărilor dinspre justiţie în cazul unor senatori şi deputaţi. Din acest motiv, Parlamentul a primit critici, inclusiv de la preşedintele Klaus Iohannis. Sunteţi parlamentar şi lider de formaţiune, nu credeţi că aceste lucruri afectează imaginea Legislativului?

Kelemen Hunor: Afectează şi acest lucru este foarte clar. Dar nu numai acest lucru afectează, dacă restul ar fi mers bine, atunci poate acest lucru nu ar fi fost o problemă. Iarăşi, trebuie o nuanţă importantă. Parlamentul votează în cazul foştilor miniştri care sunt şi parlamentari. Când e vorba de parlamentari, nu votează. Orice parlamentar, fără votul Parlamentului, poate fi cercetat, doar pentru reţinere, arestare şi pentru percheziţie trebuie vot. Dar sunt foarte mulţi parlamentari care au procese în diferite stadii sau deja sunt în instanţă şi vorbim de procese penale şi nu era nicio problemă. Alţii au fost arestaţi cu votul parlamentarilor, alţii doar reţinuţi, alţii au fost sub control judiciar. Din acest punct de vedere, Parlamentul, în cazul parlamentarilor care nu au fost miniştri, nu poate bloca şi nici nu a blocat aceste procese. Când e vorba de foşti miniştri, atunci, într-adevăr, cei care sunt şi parlamentari trebuie votul Parlamentului. Şi aici au fost diferite situaţii, că pentru unii au dat undă verde şi pentru unii nu au dat. Nu a fost o chestiune uniformă. Şi până când în legea răspunderii ministeriale există acest filtru, eu cred că în Parlament se va vota. Şi se va vota în funcţie de - şi aici trebuie spus că nu este o practică sau nu este un principiu care nu există în alte state sau este inventat în România... Există şi în alte state astfel de filtre pentru foştii miniştri, în unele state filtrul este mai lejer, în altele filtrul este mult mai puternic decât la noi. Eu cred că, în principiu, orice om trebuie cercetat liber şi trebuie să aibă posibilitatea de a se apăra dacă există acuzaţii fondate. De ce a fost gândit acest filtru? Fiindcă împotriva unui ministru s-ar putea să apară plângeri, nu neapărat fondate şi nefondate, din supărări sau fel de fel de asemenea chestiuni, şi atunci trebuie văzut cum se procedează. Şi nu spun că trebuie să rămână aşa, poate fi modificată legea răspunderii ministeriale, dar până când există această obligaţie a Parlamentului, să fiţi convinşi, indiferent când se va vota, până în octombrie-decembrie 2016 sau după, fiindcă se va vota şi în 2017-2018 şi în continuare vor fi probabil astfel de solicitări, Parlamentul va da un vot. Şi vor fi cazuri când va vota pentru, vor fi cazuri când nu va vota pentru. Dar imaginea este afectată. Eu recunosc acest lucru. Imaginea Parlamentului după 2004 sistematic a fost distrusă. Şi parlamentarii au contribuit la distrugerea imaginii, dar nu numai. Şi eu am spus de foarte multe ori că sistemul uninominal a produs un Parlament extrem-extrem de vulnerabil şi de extrem de slabă calitate. Asta spuneam şi în 2007 că se va întâmpla, noi nici nu am votat acea lege şi viaţa ne-a dovedit că e un sistem prin care ajung oameni în Parlament care poate nu ar trebui să ajungă acolo, poate sunt extrem de buni în alte domenii, dar în Parlament nu au reuşit să dovedească calităţi şi abilităţi politice extraordinare. Deci, este un proces lung, de 13 ani de zile, şi am ajuns din păcate la această imagine extrem de deteriorată a Parlamentului. Dar întrebarea rămâne: totuşi putem îmbunătăţi imaginea Parlamentului sau nu? Eu cred că da şi trebuie să facem un efort cu toţii să îmbunătăţim imaginea Parlamentului şi mai ales calitatea Parlamentului, fiindcă ar fi cea mai mare greşeală să spunem că nu avem nevoie de Parlament, că nu avem nevoie de un sistem parlamentar, nu este nevoie de Legislativ, că trebuie să căutăm un alt sistem politic. Pentru că, aici, Parlamentul ales de popor a dat faliment. Eu cred că important este să gândim totuşi la elementele extrem de importante ale unui sistem democratic. Şi Parlamentul este instituţia de bază şi trebuie să venim la alegeri cu nişte candidaţi şi trebuie să găsim o selecţie a candidaţilor prin care vom îmbunătăţi calitatea Parlamentului, care încet-încet va duce şi la o îmbunătăţire a imaginii Parlamentului. Trebuie să mai spunem un lucru: dacă în fiecare zi, indiferent ce se întâmplă, dai în Parlament, spui că vinovaţii sunt parlamentarii şi generalizezi tot timpul şi nu faci nuanţe, că şi acum sunt parlamentari oneşti, harnici, cinstiţi, dar dacă tot timpul faci o generalizare, atunci nu se va ajunge la o altă imagine a Parlamentului, cea ce pentru societatea românească şi pentru democraţie va fi, pe termen lung, o catastrofă.

AGERPRES: Parlamentul a fost criticat şi pentru necorelarea unor decizii ale CCR. De ce stagnează parlamentarii la acest capitol?

Kelemen Hunor: Fiindcă nu au curaj. Dacă au încercat o dată, de două, de trei, de patru ori, tot timpul veneau săgeţile că vor să facă nu ştiu ce cu sistemul judiciar. Şi atunci şi fostul preşedinte al Camerei, şi alţi parlamentari mai bine au lăsat toate observaţiile, pentru că aici nemulţumirile erau pe Codul penal şi pe Codul de procedură penală, fiindcă acolo au fost foarte multe decizii care nu au fost puse în corelare cu decizia Curţii Constituţionale şi mai bine au zis că nu ne ocupăm şi a venit Guvernul, spunând că, dacă nu face Parlamentul, atunci prin ordonanţă de urgenţă se face, că trebuie făcute aceste corelări, dar în ordonanţa de urgenţă au introdus şi elemente care nu aveau nicio legătură cu deciziile CCR. Acea celebră ordonanţă care prin 16 pagini modifică Codul de procedură penală şi Codul penal şi introduce şi elemente în plus faţă de solicitările Curţii Constituţionale. Deci, acest Parlament nu mai poate, din motivele spuse mai înainte sau din motive nespuse, dar dezbătute de multe ori în spaţiul public, nu mai are capacitatea de a pune în aplicare aceste decizii ale CCR în acest domeniu. Şi, din păcate, spun eu, am simţit, fiecare fuge de a umbla la cele două coduri, spunând că 'dacă mă ating de acest subiect, imediat primesc un glonţ în cap şi mi se spune că vreau să fac nu ştiu ce cu Justiţia'. Ceea ce nu este adevărat, sau nu este adevărat în totalitate, sau nu se poate spune la modul general. Pentru că iarăşi ajung la acea concluzie, sunt şi parlamentari oneşti, cinstiţi şi bine pregătiţi, nu numai parlamentari care au probleme cu legea.

AGERPRES: În urmă cu ceva ani spuneaţi: 'Nu este bine să spui: 'Nu vreau să discut cu tine niciodată'". De atunci şi până în prezent aţi fost la guvernare, în diferite formule, dar şi în Opoziţie. În momentul de faţă, ar spune UDMR vreunui politician sau vreunui partid: 'Nu vreau să discut cu tine niciodată'?

Kelemen Hunor: Sunt oameni politici şi partide politice care, bineînţeles, nu intră în categoria celor cu care vrei să discuţi şi noi niciodată nu am avut şi nu vom avea discuţii cu partide extremiste, cu partide care sunt pentru ură sau propagă ură şi sunt extremiste. Nu vom avea discuţii cu astfel de partide şi de politicieni. În principiu, eu cred că într-o democraţie trebuie să ai capacitatea de a discuta cu toate forţele politice democratice şi trebuie să ai capacitatea - fiindcă asta este, până la urmă, arta în politică - de a ajunge la nişte compromisuri acceptabile pentru toată lumea. Pentru că dacă singur nu eşti capabil să pui în mişcare un anumit proiect, trebuie să cauţi parteneri şi asta e valabil şi pentru celelalte partide, nu doar pentru UDMR, pentru că şi ele trebuie să discute cu cineva. Pentru că, în România, majorităţi clare, în sensul că un singur partid să obţină majoritatea singur, nu au fost după FSN. Şi cred că nici nu se va întâmpla aşa ceva în viitorul apropiat şi atunci trebuie să existe astfel de discuţii. Şi dacă noi ne uităm la o construcţie comună, la deziderate comune pentru toată societatea românească, atunci se poate găsi un numitor comun pentru proiect pe termen mediu, pentru o perioadă de patru ani de zile. Acum, sigur, rămâne de văzut, după alegeri, cine vor fi cei cu care trebuie să discuţi, cei cu care se poate discuta şi principiul rămâne valabil: nu trebuie în politică niciodată să spui niciodată. AGERPRES/(AS - autor: Elena Stanciu, editor: Florin Marin)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.