Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 15 iun /Agerpres/ - Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, declară, într-un interviu acordat AGERPRES, că este "profund îngrijorat" de numărul redus de români aflaţi în străinătate care s-au înscris în Registrul Electoral şi spune că interesul său este ca aceştia "să nu mai fie umiliţi, cum au fost în trecut".

"Vreau să trag public un semnal de alarmă. Foarte puţini români s-au înscris în Registrul Electoral. Până astăzi (13 iunie - n.r.) avem înscrişi 277 de români pentru votul la secţie, adică 277 de români care au cerut înfiinţarea unei noi secţii de votare în localitatea unde au domiciliul sau reşedinţa, şi 886 de români care au cerut să voteze prin corespondenţă. Avem în total, până la această oră, 1.163 de români înscrişi în Registrul Electoral, ceea ce este foarte grav, ceea ce mă îngrijorează profund. (...) Sunt realmente interesat ca românii din străinătate să nu mai fie umiliţi, cum au fost umiliţi în trecut", afirmă Stoenescu.

În interviu, Stoenescu mai vorbeşte, printre altele, despre proiectele pe care le are la Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, despre eficienţa programului de finanţare pentru asociaţiile româneşti din afara graniţelor, dar şi despre situaţia minorităţii române din Serbia.

AGERPRES: La începutul mandatului aţi spus că una dintre priorităţile dumneavoastră va fi să aveţi grijă de familiile românilor plecaţi în străinătate. Ce aţi făcut până acum în acest sens?

Dan Stoenescu: Relaţia cu românii din străinătate este extraordinar de importantă pentru Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi suntem interesaţi de bunăstarea lor. În acest sens, am avut un dialog permanent cu autorităţile din statele-gazdă pentru a le apăra drepturile şi pentru a face progrese concrete în ceea ce priveşte integrarea lor în statele-gazdă şi oferirea de oportunităţi în cazul care aceşti români doresc să revină acasă. Dezbaterile cu reprezentanţii societăţii civile au fost destul de multe, în colaborare cu Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic. Au fost dezbateri pe teme legate de situaţia copiilor români din străinătate, dar şi pe probleme legate de votul prin corespondenţă. De asemenea, am creat mai multe grupuri de lucru interministeriale care lucrează pentru rezolvarea concretă a acestor probleme în ceea ce priveşte munca în străinătate, mobilitatea în cadrul Uniunii Europene, dar şi alte chestiuni importante pentru români.

AGERPRES: Întrebarea se referea la cei rămaşi în urmă, la cei care au rămas acasă - copii, familii. Acolo m-ar interesa care sunt măsurile ce pot fi luate.

Dan Stoenescu: Noi, fiind acum la Ministerul Afacerilor Externe, ne ocupăm de românii de pretutindeni, din străinătate. Desigur, situaţia copiilor şi familiilor rămase acasă este extraordinar de importantă şi, în acest sens, lucrăm cu alte ministere din România, cum ar fi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Vârstnicilor, pentru a găsi cele mai bune modalităţi de a-i sprijini pe cei rămaşi acasă, dar eu, în calitate de ministru delegat pentru românii de pretutindeni, nu pot să-mi asum chestiuni implementate de alte ministere. În acelaşi timp, suntem în contact cu Ministerul Sănătăţii, cu Ministerul de Finanţe, cu Ministerul Educaţiei pentru a găsi soluţii concrete pentru aceşti români rămaşi acasă.

AGERPRES: Eu vă întrebasem pentru că a fost o declaraţie a dumneavoastră în care aţi vorbit despre cei rămaşi acasă şi aţi spus că aceasta este una dintre priorităţi - rezolvarea situaţiei lor. În acest context am pus întrebarea.

Dan Stoenescu: Absolut. Depinde acum despre cine vorbim. Dacă vorbim despre persoane vârstnice, dacă vorbim despre copii. Problemele sunt extraordinar de complexe şi le adresăm prin programe direcţionate către ei. Spre exemplu, programul AgroDiaspora, care îi încurajează pe românii din străinătate să revină în ţară, să investească în agricultură, să se folosească de fondurile europene, poate fi o soluţie şi pentru cei rămaşi acasă. Aceste investiţii pot fi făcute direct sau prin intermediul celor rămaşi acasă deci nu trebuie neapărat întotdeauna o prezenţă fizică a românilor aflaţi în străinătate. De asemenea, sunt şi alte proiecte concrete pe care le studiem şi încercăm să le implementăm cu ministerele de resort însă, în calitate de ministru pentru românii de pretutindeni, noi ne concentrăm pe relaţia cu românii din afara graniţelor.

AGERPRES: O altă prioritate anunţată la începutul mandatului a fost relaţia cu Republica Moldova, pe care aţi caracterizat-o ca fiind "absolut primordială". Cum s-a materializat acest interes al dumneavoastră pentru vecinii de peste Prut?

Dan Stoenescu: Relaţia cu Republica Moldova este primordială pentru noi şi am încercat să o abordăm prin anumite obiective strategice printre care aş enunţa implementarea spaţiului comunicaţional comun România - Republica Moldova. În acest sens, am creat Consiliul Consultativ Mass-Media România - Republica Moldova care a avut, până în prezent, două reuniuni: una la Bucureşti, ce-a de-a doua la Chişinău. Aceste reuniuni au fost găzduite de Ministerul Afacerilor Externe din România şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova. Vom avea şi a treia reuniune în iulie. Deja, de la începutul mandatului, avem mai multe canale de televiziune care au trecut Prutul şi se află în pachetele de cablu din Republica Moldova. De asemenea, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES oferă pachete de ştiri speciale pentru Republica Moldova.

Vom organiza pe 22-23 iulie un al treilea Consiliu Consultativ România-Republica Moldova, unde ne vom axa pe relaţia bilaterală în domeniul audiovizualului, inclusiv la nivelul companiilor de cablu, la nivelul oamenilor de afaceri care doresc să dezvolte afaceri în domeniul mass-media la nivelul online. Alte proiecte în ceea ce priveşte Republica Moldova sunt zecile de proiecte finanţate de departamentul nostru la nivelul presei din Republica Moldova, la nivelul mediului asociativ din această ţară şi, desigur, sprijinul pentru Mitropolia Basarabiei. Proiecte pe Republica Moldova vor continua, vom avea peste 900 de copii din Republica Moldova care vor veni în taberele ARC. Practic, arătăm că pentru România, Republica Moldova este o prioritate.

AGERPRES: În cele aproximativ 7 luni de când sunteţi ministru aţi efectuat multe călătorii în străinătate, în zonele în care se află comunităţi de români. Care sunt principalele probleme pe care le semnalează aceştia?

Dan Stoenescu: Problemele românilor sunt diverse. Sunt legate de muncă, de integrare, de educaţia în limba română, de menţinerea identităţii naţionale. Sunt probleme diverse şi încercăm să le răspundem la nivel instituţional printr-o relaţie strânsă cu celelalte ministere. De exemplu, a fost anunţată la începutul mandatului meu crearea unui fond de investiţii pentru românii din diaspora. Acest fond este doar o modalitate de a vorbi despre programe de sprijin concret la nivel micro pentru românii din străinătate. Vor fi nişte scheme finanţate prin Ministerul Fondurilor Europene pentru start-up-uri. Sunt chestiuni pe care le oferim românilor din diaspora prin fonduri europene pentru a-şi crea afaceri mici şi mijlocii în România. Mulţi dintre ei au dobândit foarte multe cunoştinţe în diferite domenii şi România consider că trebuie să fie gata să valorifice aceste oportunităţi.

Trebuie spus că mai mult de jumătate din românii cu care am discutat în străinătate şi-au exprimat dorinţa de a se întoarce în România, însă nu oricum, ci aşteaptă ca statul român să le ofere oportunităţi pentru ca ei să investească în România sau să se întoarcă la pensie. Noi sperăm să dezvoltăm cât mai multe programe în folosul lor şi, în acest sens, am lansat în premieră sesiuni de informare cu privire la oportunităţile din România în agricultură şi accesarea de fonduri europene. Am lansat în Italia, în perioada 8-10 iunie, la Torino, Milano şi Roma proiectul AgroDiaspora. Consider că este un interes ridicat din partea românilor de a fi informaţi cu privire la accesarea fondurilor europene din diverse domenii, iar agricultura este unul din domeniile prioritare.

Pe lângă aceste întâlniri, împreună cu Ministerul Agriculturii am tipărit 10.000 de broşuri care conţin materiale informative cu privire la accesarea fondurilor europene. Dacă românii sunt informaţi cum pot beneficia de fonduri europene, poate ar lua în considerare să se întoarcă şi să-şi deschidă mici afaceri. Pe de altă parte, DPRRP are o serie de proiecte proprii. În acest an vom continua programul de tabere ARC pentru copii şi tineri etnici români din afara graniţelor, organizat în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului la Sulina şi Oglinzi în perioada 21 iunie - 2 august, unde vom avea peste 2.000 de copii atât din diaspora, cât şi din vecinătate. Apoi, în acest an considerăm că am lansat iar în premieră o implicare a statului român în organizarea Olimpiadei de Limbă şi Literatură Română, etapa naţională, din Ucraina, iar în anul următor vom avea pentru prima dată şi elevi de la şcolile româneşti din regiunea Odesa, care vor participa la această olimpiadă.

Dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul românilor din diaspora e de interes pentru noi şi vom stabili colaborări cu parteneri din mediul asociativ cu expertiză în domeniul antreprenorial pentru lansarea unui pachet de cursuri online. Vom organiza aceste cursuri în colaborare cu Fundaţia Naţională a Tinerilor Manageri din România. Aş dori să mai menţionez şi interesul nostru pentru reformarea cadrului normativ al activităţii Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi anume modificarea Legii 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora. Modificările şi completările acestei legi se află în dezbatere publică, puteţi vedea pe site-ul Departamentului ce propunem şi este important ca mediul asociativ să fie consultat. Tocmai de aceea ţinem foarte mult la dezbaterea publică a acestor modificări.

AGERPRES: Comunitatea românească din Serbia a semnalat în multe rânduri faptul că drepturile sale naţionale nu sunt respectate aşa cum ar trebui în această ţară. Ce eforturi s-au făcut astfel încât această situaţie să se remedieze?

Dan Stoenescu: Suntem într-un dialog permanent cu autorităţile de la Belgrad şi simţim nevoia unei colaborări mai strânse între autorităţile sârbe cu atribuţii în domeniu şi cele din România pentru sprijinirea educaţiei în limba română şi tipărirea de manuale în limba română. Noi avem peste 11 proiecte pe care le finanţăm, atât în regiunea Voivodina, cât şi în Serbia de răsărit, în Valea Timocului, pentru sprijinirea românilor de acolo, pentru sprijinirea mediului asociativ românesc şi educaţiei în limba română. Vă asigur că la nivel diplomatic se poartă discuţii permanente cu autorităţile sârbe pentru ca Serbia să recunoască şi să sprijine educaţia în limba română în Serbia de răsărit, acolo unde avem un important număr de români, şi să recunoască Biserica Ortodoxă Română. Sunt români care doresc să-şi păstreze nu numai identitatea naţională, dar şi tradiţiile şi identitatea spirituală şi e important ca acest lucru să se întâmple. Noi sprijinim direct asociaţiile românilor din Serbia, există un dialog permanent diplomatic şi în noul cadru european oferit de interesul de aderare al Serbiei la Uniunea Europeană.

Serbia trebuie să înţeleagă că aderarea la Uniunea Europeană este aderarea la un sistem de valori în care minorităţile joacă un rol important ca punct de legătură între ţările noastre. Trebuie să privim minorităţile ca punţi care ne leagă ţările şi nu ca probleme. În acelaşi timp, urmărim cu cea mai mare atenţie dezvoltările de pe teren şi vă asigur că atât ambasada noastră de la Belgrad, cât şi consulatele de la Vârşeţ şi Zajecar urmăresc aceste chestiuni şi încercăm să rezolvăm pas cu pas. Nu în ultimul rând, vom continua să sprijinim şi profesorii de limba română şi în acest sens vom lansa în toamna acestui an un program referitor la învăţământul în limba română în vecinătate.

AGERPRES: În fiecare an, statul român finanţează, prin DPRRP, proiecte româneşti din diaspora menite să promoveze cultura şi valorile româneşti în străinătate şi să menţină coeziunea comunităţilor respective. Se văd rezultatele acestui efort financiar? Cum şi cu ce instrumente se măsoară modul în care acest sprijin îşi atinge scopul?

Dan Stoenescu: Este foarte important să măsurăm eficienţa aplicării proiectelor Departamentului în parteneriat cu mediul asociativ românesc de peste hotare. Proiectele Departamentului sunt diverse, bugetul nostru este de peste 10 milioane de lei pentru finanţarea nerambursabilă a programelor, proiectelor şi acţiunilor de sprijinire a activităţii românilor de pretutindeni şi, practic, a organizaţiilor reprezentative ale acestora. În cursul lunii februarie a fost organizată o sesiune de depunere a cererilor de finanţare destinată sprijinirii activităţii românilor de pretutindeni. Au fost aprobate 164 de proiecte în valoare de peste 5 milioane de lei şi repartizate pe programe de finanţare cum ar fi: "Constantin Brâncuşi" - pentru proiecte culturale, 52 proiecte în valoare de peste 1 milion de lei; "Nicolae Iorga" - educaţie, 44 de proiecte în valoare de 1.336.000 lei; "Mihai Eminescu" - mass-media, 42 proiecte; "Andrei Şaguna" - spiritualitate şi tradiţie, 16 proiecte; "Dimitrie Gusti" - societate civilă, zece proiecte.

Dosarele pentru proiectele depuse la Departament au fost evaluate în funcţie de cerinţele din Ghidul de Finanţare făcut public şi postat pe site-ul DPRRP înainte de deschiderea sesiunii de finanţare, în luna ianuarie. Criteriile de selecţie au avut în vedere istoricul organizaţiei care a depus proiectul, motivaţia cererii de finanţare şi dacă organizaţia e sau nu independentă din punct de vedere economic, dacă documentaţia depusă a fost completă şi dacă descrierea proiectului a fost argumentată îndeajuns şi justifică finanţarea. De asemenea, comisia a luat în considerare cooperările între asociaţii şi surse terţe de finanţare.

Eficienţa se măsoară la fiecare organizaţie care a primit finanţarea pentru că această organizaţie e obligată prin contractul încheiat cu Departamentul să prezinte până pe 10 decembrie toate documentele pentru decont şi - foarte important - raportul de activitate. Astfel, se poate măsura impactul pe care proiectele l-au avut. În cazul în care documentele de decont nu corespund cerinţelor stipulate de lege sau sunt incomplete, finanţarea este sistată sau e acordată parţial doar pentru proiectele care îndeplinesc condiţiile legale. Vreau să precizez că ambasadele şi consulatele noastre, acolo unde e cazul sau unde avem nelămuriri, participă la această monitorizare a proiectelor şi ne transmit informaţii în ceea ce priveşte desfăşurarea acestor proiecte. Acolo unde e cazul, colegi din cadrul Departamentului merg şi ei la faţa locului să vadă cum e implementat respectivul proiect de către organizaţie.

AGERPRES: Se apropie alegerile parlamentare şi românii din străinătate trebuie să se înscrie în Registrul Electoral. Câţi români au făcut-o până acum şi cât de bine sunt cunoscute noile reglementării ale legii electorale printre românii din diaspora?

Dan Stoenescu: Este foarte important ca românii din străinătate să ştie noutăţile electorale. Vreau să trag public un semnal de alarmă. Foarte puţini români s-au înscris în Registrul Electoral. Până astăzi avem înscrişi 277 de români pentru votul la secţie, adică 277 de români care au cerut înfiinţarea unei noi secţii de votare în localitatea unde au domiciliul sau reşedinţa, şi 886 de români care au cerut să voteze prin corespondenţă. Avem în total, până la această oră, 1.163 de români înscrişi în Registrul Electoral, ceea ce este foarte grav, ceea ce mă îngrijorează profund. Solicit public mediului asociativ românesc din străinătate şi tuturor românilor interesaţi să sprijine informarea comunităţilor româneşti. Eu, încă din noiembrie-decembrie, am început să organizez întâlniri cu românii de peste hotare, am fost direct în sânul comunităţilor în multe ţări şi le-am vorbit, împreună cu colegii noştri de la Autoritatea Electorală Permanentă, despre importanţa înscrierii în Registrul Electoral. Vreau să subliniez, pentru românii care nu cunosc, că în acest an, în afară de misiunile noastre diplomatice - consulate, ambasade şi institutele culturale - nu se vor mai organiza alte secţii de votare, decât acolo unde românii înscrişi în Registrul Electoral vor solicita. Chiar şi aşa, doar cei care sunt înscrişi să voteze la secţia respectivă vor vota doar acolo. De exemplu, în acest an legea nu permite ca turiştii să voteze şi legea nu permite să se înfiinţeze discreţionar de la Bucureşti secţii de votare. Românii trebuie să ceară secţiile de votare să fie înfiinţate şi să se şi ducă să voteze acolo unde vor fi arondaţi. Dacă nu se înscriu în Registrul Electoral, cei care sunt obişnuiţi să aibă secţii în afară de localităţile unde avem ambasade sau consulate, nu vor mai avea aceste secţii, cum au avut în anii trecuţi pentru că legea votată în 2015 nu permite acest lucru. Tocmai de aceea există urgenţa înscrierii în Registrul Electoral. Acest lucru se poate face până la sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie, în funcţie de stabilirea datei alegerilor generale.

Vreau să mai precizez că MAE s-a ocupat intens inclusiv de promovarea online. Am încercat să inovăm în ceea ce priveşte comunicarea în mediul virtual. Am organizat o ediţie specială dedicată votului prin corespondenţă în cadrul campaniei #dialogfarafrontiere, astfel încât prin intermediul live-streaming-ului de pe Facebook, pagina oficială Dan Stoenescu şi pagina Departamentului, am răspuns întrebărilor formulate cu privire la problematica votului prin corespondenţă. De asemenea, am acordat multiple interviuri publicaţiilor româneşti şi de peste hotare, am participat la numeroase emisiuni televizate atât în România, cât şi în străinătate unde există multe comunităţi româneşti. Am lansat un apel public către toate televiziunile din pachetul "must carry" pentru coordonarea eforturilor în ceea ce priveşte derularea acestei campanii de informare. Până acum, au acceptat semnarea unui protocol cu MAE şi AEP şase instituţii media, dar sperăm că mai multe se vor ralia efortului nostru de a informa românii de peste hotare. Practic, prin aceste acorduri, instituţiile media ne vor acorda sprijinul necesar difuzării informaţiilor cu privire la noile prevederi legale în domeniul electoral. În schimb, ele vor avea libertatea de a decide asupra modalităţilor de diseminare a informaţiilor, difuzarea clipurilor AEP şi MAE, realizarea de emisiuni tematice, rularea unor mesaje standard la un anumit interval de timp.

Noi rămânem deschişi în continuare şi pentru alte parteneriate în vederea promovării modalităţilor de exercitare a dreptului de vot de către cetăţenii români cu domiciliul şi reşedinţa în străinătate. Desigur, în cadrul acestei campanii am avut în vedere şi dezbaterile cu reprezentanţii societăţii civile atât la Ministerul Afacerilor Externe, cât şi în sânul comunităţilor. A fost lansată şi o sesiune dedicată alegerilor pe pagina web a MAE încă din 2 martie cu informaţii utile pentru cetăţenii din străinătate în vederea exercitării dreptului la vot la alegerile pentru Parlamentul României.

De asemenea, sute de mii de materiale informative referitoare la votul în străinătate şi la votul prin corespondenţă au fost distribuite prin misiunile noastre diplomatice. Autoritatea Electorală Permanentă a realizat o serie de spoturi video ce cuprind instrucţiuni privind desfăşurarea procesului electoral în străinătate. A fost elaborat şi un Ghid al alegătorului român. Aceste materiale sunt disponibile atât pe pagina web a MAE, cât şi pe site-ul AEP.

Am adresat apeluri publice publicaţiilor şi asociaţiilor româneşti de peste hotare prin care am chemat instituţiile de presă de peste hotare şi din ţară să se alăture acestui proiect de interes public de a informa comunităţile româneşti despre ce presupune procedura de înscriere în Registrul Electoral. Am ataşat acestui apel formularul de înscriere şi o serie de bannere realizate de Ministerul Afacerilor Externe cu privire la modalităţile de vot. Primesc multiple mesaje pe pagina personală de Facebook de la români din străinătate. Personal, împreună cu echipa de comunicare, mă ocup să primească fiecare român răspunsul la orice întrebare, în general, dar în special la aceste întrebări legate de votul prin corespondenţă şi noile modalităţi de vot.

Fac un apel public: este urgent, este imperios necesar ca românii din străinătate să se înscrie în Registrul Electoral. Dacă nu se vor înscrie, singura opţiune va fi votul la misiunea diplomatică sau Institutul Cultural şi riscăm să avem probleme ca în anii precedenţi, ca în 2014, să fie cozi, să fie o manieră nedemnă pentru români de a vota. Deci, înscrierea în Registrul Electoral e importantă şi mă îngrijorează profund că s-au înscris puţin peste 1.000 de români din peste trei milioane de români din străinătate şi timpul este foarte scurt. Sunt mai puţin de trei luni.

AGERPRES: Care ar fi primele trei realizări ale dumneavoastră în această demnitate, în ordinea importanţei?

Dan Stoenescu: Transparenţa este principala realizare a mandatului meu şi o chestiune importantă a acestui Guvern. La începutul mandatului mi-am asumat acest concept al transparenţei şi am decis să-l implementăm în toate activităţile Departamentului. Am lansat o platformă online de depunere a proiectelor de către mediul asociativ care oferă posibilitatea completării cererilor de finanţare de către solicitanţi direct, fără a se mai transmite prin poştă. La începutul mandatului am publicat absolut toate finanţările Departamentului pentru proiectele care se adresează mediului asociativ românesc. Am publicat cât a primit fiecare organizaţie, suma exactă şi cum au fost cheltuiţi banii. De asemenea, a existat o transparenţă totală în ceea ce priveşte anunţarea câştigătorilor sesiunii de finanţare din februarie, dar şi la nivelul dialogului. Pentru prima dată, multe dintre întâlnirile ministrului delegat pot fi urmărite online de cei interesaţi, întâlnirile atât din ţară, cât şi din străinătate. Avem întâlniri transmise pe canalul Youtube al Ministerului Afacerilor Externe. Orice român din străinătate va primi un răspuns concret de la ministrul delegat, dacă i se adresează. Toate măsurile de transparentizare la nivelul Guvernului în ceea ce priveşte execuţia bugetară, dezbaterea publică, sunt implementate de noi.

Referitor la îmbunătăţirea activităţii Departamentului, noi am amendat Ghidul de finanţare existent astfel încât să clarifice suplimentar criteriile de evaluare pentru acordarea finanţărilor nerambursabile şi să fie ameliorate procedurile privind acordarea şi implementarea finanţărilor pentru proiectele câştigătoare.

În afară de această primă realizare concretă - îmbunătăţirea activităţii Departamentului - printre realizările noastre se numără şi întărirea legăturilor culturale cu comunităţile istorice. Am făcut demersuri privind înfiinţarea unor centre de informare ale Românei. Intenţionăm să deschidem o serie de centre de informare în regiuni unde trăiesc etnici români în mod compact şi unde se simte nevoia unei prezenţe mai active a României. În luna mai au fost semnate primele două înţelegeri - cu Universitatea Umanistă de Stat Ismail, regiunea Odesa, Ucraina şi cu Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi, Republica Moldova. Vor fi achiziţionate echipamente pentru dotarea celor două centre, iar deschiderea lor este preconizată în septembrie. De asemenea, suntem în faza de discuţii pentru deschiderea unor centre asemănătoare la Solotvino, în Ucraina, Korcea, în Albania şi Zajecar - Serbia.

Printre realizările primelor luni de mandat se numără şi implementarea spaţiului comunicaţional comun şi Consiliul Consultativ Comun România - Republica Moldova. Acestea consider că sunt primele trei priorităţi. Desigur, există şi alte proiecte punctuale care răspund aşteptărilor mediului asociativ şi românilor din străinătate.

AGERPRES: Care este problema pe care a trebuit să o gestionaţi ca ministru şi v-a ridicat cele mai mari dificultăţi?

Dan Stoenescu: Problema care mi-a ridicat cele mai multe dificultăţi ţine de informarea românilor în ceea ce priveşte votul prin corespondenţă. Am realizat întâlniri cu românii pe toate meridianele, am dat interviuri la televiziuni, la posturi de radio, am fost prezent în mediul online. Am decis in extremis să lansez şi seria de întâlniri "Dialog la înălţime" în care mă întâlnesc cu românii în avion şi discutăm despre problemele lor în timpul zborurilor în Spania şi în Italia. Am semnat parteneriate cu mass-media de limba română, am lansat o campanie online cu firme specializate, vor apărea mai multe clipuri şi jingle-uri în care se aude vocea ministrului delegat şi se vede imaginea ministrului delegat care invită românii din străinătate să se înscrie în Registrul Electoral. Se pare că nu e de ajuns. Tocmai din acest motiv, fac un apel public la mediul asociativ românesc din străinătate, la societatea civilă, la posturile de radio, TV, presă scrisă, la toţi românii care vor să se implice să comunice noutăţile din sistemul electoral românesc, să informeze românii din străinătate pentru că dacă nu vor fi informaţi, aceştia nu vor putea să voteze decât la secţiile de votare organizate în misiunile diplomatice şi institutele culturale. Aceasta este cea mai mare provocare şi sper ca românii să ne sprijine.

Vreau să subliniez că eu o fac în calitate de român interesat de drepturile fundamentale ale românilor din străinătate. Eu nu reprezint Autoritatea Electorală Permanentă. Sunt ministru delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni şi o fac pentru că sunt interesat ca românii să nu mai fie umiliţi, ca românilor să le fie respectate drepturile fundamentale. Fac acest lucru complementar cu mandatul clasic al unui ministru delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni pentru că sunt realmente interesat ca românii din străinătate să nu mai fie umiliţi cum au fost umiliţi în trecut.

AGERPRES: Dar luaţi în calcul şi varianta că poate nu lipsa de informare este cauza înscrierii reduse în Registrul Electoral?

Dan Stoenescu: Este posibil, dar eu îmi fac datoria să atrag atenţia asupra unei chestiuni foarte importante pentru românii din străinătate. Votul este un drept fundamental şi dacă românii nu sunt informaţi, nu vor putea să voteze. Vreau să evităm probleme pentru următoarele alegeri şi tocmai din acest motiv sper ca Autoritatea Electorală Permanentă să intensifice la rândul său campania de informare a românilor din străinătate. Noi, la Departament şi la MAE, prin misiunile noastre diplomatice, facem tot posibilul să informăm. Am ajuns chiar să facem consulate itinerante prin care să informăm românii despre acest lucru. Dacă românul nu este informat, vine consulatul la tine şi te informează. Mai mult decât atât, am solicitat Ministerului Afacerilor Externe să acorde astfel de informaţii şi românilor care au nevoie de servicii consulare. Dacă eşti român în străinătate şi te duci la un consulat al României să ceri informaţii, automat angajatul oficiului consular îţi va oferi şi un formular şi te va informa şi despre importanţa înscrierii în Registrul Electoral. Deci, e o campanie foarte amplă şi sper ca românii să nu lase acest lucru pe ultimul moment, să se înscrie până la sfârşitul lunii august.

AGERPRES: Se vorbeşte de foarte mult timp despre Congresul Românilor de Pretutindeni. În ce stadiu se află acum pregătirile pentru Congres şi ce se aşteaptă de la acest eveniment?

Dan Stoenescu: Păcat că un asemenea eveniment de o importanţă deosebită nu a mobilizat mai mulţi români, cum ne-am fi dorit cu toţii. Din cei 300 posibili delegaţi, au fost validaţi doar 46. Este un eveniment important organizat de Parlament, conform legii, iar noi am oferit un suport instituţional la solicitarea organizatorilor. Sper ca ediţiile viitoare să implice mai mult comunitatea românească de peste hotare. Conform legii, Congresul va trebui să desemneze un Consiliu al Românilor de Pretutindeni care să aibă un rol consultativ pe lângă instituţiile statului. AGERPRES/(AS - autor: Cătălin Alexandru, editor: Mirela Bărbulescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.