Stoenescu: Este nevoie de un aport suplimentar de compensare față de românii din Balcani

 •  Politică
726 afişări

Ministrul delegat pentru relația cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a declarat, luni, că este nevoie de un "aport suplimentar de compensare" din partea României pentru protejarea drepturilor românilor din comunitățile istorice din vecinătatea țării.

a62dc984-e525-489a-a088-ba8c7fc3d9ac

El a participat la conferința "111 ani de la Iradeaua Imperială de recunoaștere a drepturilor naționale ale românilor balcanici din Imperiul Otoman. Realități și perspective".

"Dezbaterea de astăzi este importantă, în primul rând, pentru că va contribui la restabilirea semnificației reale a momentului 9 mai 1905, fapt extrem de important în condițiile în care observăm, de câțiva ani, tendințe îngrijorătoare de denaturare a acelei semnificații. (...) În al doilea rând, pentru că dezbaterea însăși are loc într-un context extrem de complicat pentru menținerea identității etnice a românilor sud-dunăreni. Aceleași tendințe de negare de către statele de reședință a românității lor sau a relației lor cu România, ca stat înrudit, se constată și la aromâni și la meglenoromâni și la românii din sudul Dunării", a afirmat Stoenescu.

Potrivit ministrului delegat, inițiativa organizatorilor — Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni și Societatea de Cultură Macedo-Română — de a face acest "recurs la istorie" reprezintă "un act de curaj într-o epocă în care anistorismul și nivelarea postmodernă a diferențelor au reușit să anuleze paradigmele unei ordini în care memoria reprezenta fundamentul".

"De aceea, poate, trăim paradoxul de a avea din ce în ce mai multe documente internaționale care protejează drepturile persoanelor aparținând minorităților etnice și aici îi includem și pe românii din comunitățile istorice din vecinătatea României. Avem instituții europene și internaționale din ce în ce mai complexe care monitorizează aplicarea respectivelor documente, dar situația acestor minorități este din ce în ce mai problematică. În acest caz în care nu funcționează două elemente ale sistemului în care este prinsă identitatea românilor din comunitățile istorice este clar nevoie de un aport suplimentar de compensare din partea celui de-al treilea, țara mamă, România", a susținut Stoenescu.

El a subliniat, totodată, importanța unei cooperări interinstituționale "întărite", comunicării cu mediul asociativ, cu mediul academic și corelării pozițiilor pe temele relevante.

Deputatul Eugen Tomac s-a declarat, la rândul său, preocupat de soarta românilor din Balcani. El a adăugat că se cunosc foarte puține despre "mișcarea de luptă pentru apărarea valorilor naționale în Peninsula Balcanică".

"Am vizitat aproape toate localitățile unde există vlahi, aromâni, meglenoromâni și m-aș bucura foarte mult ca oamenii de știință, dascălii, oamenii de presă să insiste pentru a face mult mai cunoscută această problematică. De foarte multe ori, cel puțin în calitate de om politic, am întâlnit această situație în care oamenii, pur și simplu, nu au conștiințe elementare despre românitatea de la sud de Dunăre. (...) Cred că este esențial ca toți cei preocupați de această problematică să facă mai mult, astfel încât cetățenii români să înțeleagă lucruri elementare ce țin de trecutul, de identitatea națiunii române", a afirmat Tomac.

Potrivit acestuia, "și astăzi sunt oameni care pentru simplul fapt că-și spun români sau pentru că vorbesc limba română sunt supuși unui proces diabolic de discriminare".

"Cred că ar trebui să ne înălțăm un pic mai mult în ceea ce privește abordarea aceasta legată de valorile identității românești. (...) Cred instituțiile statului au obligația de a privi cu mai multă responsabilitate spre tot ceea ce înseamnă educație și identitate", a transmis Tomac.

El a adăugat că în toate proiectele legate de românii din Balcani trebuie implicată și Biserica întrucât "identitatea lingvistică împreună cu identitatea spirituală sunt stâlpi care stau la baza a tot ceea ce înseamnă procesul de consolidare a identității națiunii române de-a lungul secolelor".

Despre momentul 9 mai 1905, când românilor balcanici le-a fost recunoscut dreptul de a avea învățământ în limba națională, organizare bisericească proprie, reprezentare proporțională pe baze etnice în diverse organisme locale și drepturi egale cu ale celorlalte națiuni din Imperiul Otoman, au ținut prelegeri, printre alții, profesorii universitari Nicolae Șerban Tanașoca și Adina Berciu.

"Momentul culminant al luptei pentru dezideratele naționale l-a constituit emiterea Iradelei Imperiale la 9/22 mai 1905. A fost un succes al luptei și al sacrificiilor aromânilor, dar și un succes la diplomației românești", a subliniat Adina Berciu în cadrul prezentării sale.

AGERPRES/(A — autor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruștei)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Politică

Cele mai citite din Politică

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe