COD PORTOCALIU: 17-01-2018 ora 14 Intre 18 ianuarie, ora 01 - 18 ianuarie, ora 17 se va semnala precipitații însemnate cantitativ, predominant ninsori COD GALBEN: 18-01-2018 Intre 05:00 si 11:00 se va semnala intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 55-65 km/h, izolat70 km/h in Județul Mehedinţi, Județul Olt, Județul Dolj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 13 feb /Agerpres/ - Ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, a afirmat sâmbătă, la RTV, din perspectiva recentelor declaraţii ale premierului rus Dmitri Medvedev, că în momentul de faţă "nu a fost abolită posibilitatea de a exista un dialog" între NATO şi Rusia şi că nu ar exista o "ipoteză de conflict".

"Desigur, tot ceea ce s-a clădit, în special de la Summitul NATO din Ţara Galilor şi până acum, a fost declanşat de anexarea ilegală a Crimeii, de evoluţiile separatiste din estul Ucrainei, de acumulările, între timp, de prezenţa militară, de capabilităţi militare, navale, aeriene la Marea Neagră - toate aceste lucruri sigur că sunt chestiuni concrete, la care ne raportăm şi ipoteze documentate în raport de care se face planificarea, dar nu suntem într-un scenariu care se privează de dialog, dialog care merge de la cel aplicat, respectiv definirea unor proceduri de evitare a incidentelor (...) la Rusia şi coaliţia care acţionează în Siria, în principal. La NATO, după cum ştiţi, nu a fost abolită posibilitatea de a exista un dialog, un dialog între NATO şi Rusia, un dialog care nu poate fi business as usual, nu poate să se poarte în aceiaşi termeni ca acum câţiva ani, dialog care trebuie să aibă o anumită agendă care poate fi purtat la un anumit nivel, până la un anumit nivel, care probabil se va materializa în perioada următoare. Deci este o abordare duală", a declarat Mihnea Motoc.

Acesta s-a referit, totodată, la recenta reuniune ministerială a Apărării din cadrul NATO, subliniind că aceasta a marcat o "consacrare foarte clară a noii posturi întărite de descurajare şi de apărare a NATO pe flancul estic".

"Nu m-aş referi (...) în primul rând prin prisma riscului, să definim riscul care există şi scenariile extreme în care ne-am putea regăsi. M-aş referi, mai degrabă, inclusiv prin prisma reuniunii ministeriale a Apărării din cadrul NATO, care tocmai s-a încheiat, la tipul de asigurări şi la evoluţia garanţiilor de securitate în ce priveşte flancul estic, în mod special regiunea Mării Negre, de interes aparte pentru noi, şi securitatea noastră, în ultimă instanţă. Această reuniune, care este prima dintre cele două ce pregătesc deciziile summitului de la Varşovia din luna iulie, a marcat o consacrare foarte clară a noii posturi întărite de descurajare şi de apărare a NATO pe flancul estic, care este una dintre expresiile adaptării pe termen lung, strategice a Alianţei atât la ameninţările dinspre est, cât şi la cele de altă natură, înregistrate la sud.(...) Deci s-a consacrat această postură a NATO, dar mai mult, pe ce anume se bazează ea, luând în considerare faptul că acele măsuri de asigurare şi reasigurare, pe care le vedem derulate de la Summitul din 2014 până acum, sunt considerate insuficiente în raport cu evoluţia mediului de securitate de relevanţă pentru noi. Deci aceasta postură, conform deciziilor de etapă, dar importante, luate de miniştrii Apărării în ultimele zile, se va baza pe o prezenţă aliată avansată pe bază rotaţională, deci cvasipermanentă", a spus ministrul, răspunzând unei întrebări privind un eventual risc la care ar fi supusă România.

El a reamintit că în Romania există două entităţi NATO de comandă şi control, care definesc tipul de forţe, procesul decizional într-o situaţie de criză sau de ameninţare directă.

" Deci avem structurile de planificare şi de comandă. Vom avea - şi există toate asigurările în acest sens - până la Summitul de la Varşovia, două planuri pentru România şi pentru Bulgaria, planuri de răspuns gradual şi (...) care definesc tipul de forţe, procesul decizional care ar fi luat într-o situaţie de criză sau de ameninţare mai directă. Deci, formula aliată de răspuns la aceste scenarii. Deci avem aceste componente, comanda, controlul, planul aliat. Trebuie să vedem exact cărei combinaţii de forţe şi de mijloace li se vor aplica acestea în zona noastra, în partea noastră de Europa. (...)", a completat Motoc.

El a menţionat că, la recenta întâlnire a miniştrilor Apărării de la Bruxelles, la care a participat, s-a luat decizia de principiu ca structurile NATO şi cele naţionale să avanseze nişte planuri operaţionale concrete până la Summitul NATO de la Varşovia.

"E vorba (...) de o combinaţie între această prezenţă de efective aliate, deci din partea altor ţări membre NATO, care se rotesc încontinuu şi exersează acest tip de scenarii, cu forţele noastre, dublate de posibilitatea de a obţine într-un termen foarte scurt, în virtutea unei reacţii rapide care începe să se consolideze, şi anumite structuri ale NATO, obţinerea de întăriri suplimentare. Deci este un concept de apărare modernă, la nivelul NATO; nu mai este vorba de o prezenţă perpetuă, permanentă, fixă, ci o prezenţă rotaţională, care permite şi angajarea interoperabilităţii cu mai mulţi aliaţi. (...) Cine va contribui exact, care va fi formula de forţe cu care vom lucra este tema pentru perioada următoare. Dar unde vrem să ajungem este, cred, destul de clar şi este destul de asigurator. (...) În cazul nostru, e vorba de operaţionalizarea celor două structuri NATO de care vorbeam, este vorba de contribuţia noastră şi a altor aliaţi la acea Forţă de Reacţie Rapidă, de Răspuns Rapid, a NATO, NRF, unde, în ce ne priveşte, contribuţia cu efective este dublată, contribuţia prin angrenarea în exerciţii din ce în ce mai complexe este triplată, iar per ansamblu, contribuţia aliata la NRF este dublă. Deci, o serie de angajamente sunt în grafic şi ori sunt îndeplinite, ori vor fi până la Summitul de la Varşovia. Mai sunt şi câteva capabilitaţi care (...) rămân încă de completat, dar, pe ansamblu, suntem în grafic", a mai spus ministrul Apărării.

Premierul rus Dmitri Medvedev a afirmat săptămâna trecută că marile puteri trebuie să se aşeze la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului din Siria şi că o ofensivă terestră străină în această ţară ar putea duce la izbucnirea unui "nou război mondial", potrivit Reuters şi AFP.

Pe de altă parte, Statele Unite au acuzat joi Rusia de "exacerbarea" conflictului în Siria prin sprijinul militar acordat forţelor guvernamentale, în plină conferinţă internaţională la Munchen consacrată războiului în această ţară, conform AFP. AGERPRES/(AS- autor: Mihaela Tudorache, editor: Diana Dumitru)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.