Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 20 ian /Agerpres/ - Comisarul general al României la Expo Milano 2015, Georgian Ghervasie, spune într-un interviu acordat AGERPRES că mediul privat trebuie implicat din ce în ce mai mult în evenimente de asemenea anvergură la care participă ţara noastră.

Potrivit lui Ghervasie, bugetul de care a beneficiat România la Milano a fost de 3,5 milioane de euro, ceea ce a reprezentat o "provocare".

"Văd că nouă, românilor, ne place să fim primii în ceva. La Expo Milano am avut cel mai mic buget, iar pe de altă parte preşedintele Klaus Iohannis a fost primul din Europa care a vizitat expoziţia. Eu zic că 100% a fost un succes. (...) Sigur că dacă aş porni din nou acum expoziţia de la zero, cu (aceleaşi - n.r.) resurse umane şi financiare, îmi dau seama că nu aş schimba absolut nimic", a declarat Georgian Ghervasie.

El mărturiseşte că s-ar bucura ca pavilionul României să poată fi reconstruit acasă, dar subliniază şi nevoia dezvoltării unei comunităţi româneşti de afaceri în Italia.


AGERPRES: Aş dori să vă întreb, domnule Ghervasie, care au fost provocările pentru ca România să aibă pavilionul de la Expo Milano şi să organizeze Ziua României.

Georgian Ghervasie: Provocările, în primul rând, au fost legate de resursele financiare şi resursele umane. Şi una, şi alta au fost de o valoare relativ mică, dar aşa cum se spune popular în România, încercăm de fiecare dată cu puţin să facem mult. Am avut 3,5 milioane de euro pentru tot ceea ce înseamnă organizarea Expo. Aici nu înseamnă doar construcţia, pregătirea şi demolarea, ci şi toate cheltuielile pentru evenimente, pentru tot ce a avut loc la Expo Milano pe durata celor şase luni. Când spun resurse umane, mă refer la faptul că am fost o echipă extrem de mică din cadrul MAE. Am fost şapte oameni, persoane care au fost specializate pe domenii fără să aibă niciun ajutor în spate. Vorbim de ce înseamnă directorul de pavilion, ce înseamnă responsabilul pe economic, pe cultural, pe financiar, pe administrativ. Au fost însă foarte entuziaşti şi datorită relaţiei speciale pe care am avut-o cu Italia, datorită suportului permanent pe care l-am avut din partea Guvernului italian, din partea Italiei la nivel general, atât la Expo, dar şi în România prin intermediul Ambasadei Italiei la Bucureşti, cu care de altfel am şi realizat o serie de evenimente înainte şi mă bucur că acestea există şi după finalul Expoziţiei.

Raportat la numărul de vizitatori, 21 de milioane, vorbim de 2,8 milioane de vizitatori la pavilionul României. Sigur, ne-a depăşit ţinta propusă de două milioane, cu toate că, la 18 august, deci după trei luni şi jumătate de la începerea Expoziţiei, am avut teama că nu o să fie realizat acest lucru, pentru că atunci am atins primul milion de vizitatori. Dar, prin mobilizarea exemplară a autorităţilor italiene, prin faptul că s-a realizat o publicitate activă şi mai mult s-a mers pe ceea ce înseamnă diplomaţie economică decât pe ceea ce înseamnă rolul şi scopul firesc al unei expoziţii universale - adică cel de diplomaţie publică, în ultimele două luni, septembrie şi octombrie, numărul vizitatorilor a depăşit aşteptările, până şi aşteptările autorităţilor italiene. Eu vă dau un exemplu: doar în luna octombrie am avut în jur de 900 de mii de vizitatori, ceea ce spune mult despre ce înseamnă şi mobilizarea generală, şi atracţia pe care a declanşat-o. În septembrie şi octombrie ştiu lume care a venit de mai multe ori doar pentru faptul că dorea să viziteze anumite pavilioane în plus sau să revadă alte pavilioane. Spuneam de resursele financiare, care sunt foarte importante, 3,5 milioane de euro a fost cel mai mic buget al UE. Văd că nouă, românilor, ne place să fim primii în ceva. Aici suntem cu cel mai mic buget, iar pe de altă parte preşedintele Iohannis a fost primul din Europa care a vizitat Expo Milano. Sigur că ne-a onorat prezenţa dânsului. A fost o invitaţie şi o vizită de care, sigur, s-ar bucura orice stat.

Pe de altă parte, legat de Ziua Naţională, am beneficiat de un program extrem de dens şi aici nu aş vrea să uit nici ceea ce înseamnă Forumul economic care, probabil, a scos în evidenţă relaţiile extraordinare economice între România şi Italia. Acolo m-am axat pe două lucruri pe care am dorit să le scot în evidenţă, pentru că nu e nevoie să mai vorbim despre ce înseamnă legăturile istorice şi parteneriatul strategic consolidat între ţările noastre. Vorbim de o etapă următoare, o etapă care ne aduce în faţa lucrurilor concrete şi, astfel, am vorbit, pe de-o parte, despre ce înseamnă poveştile de succes ale românilor din Italia. Am avut doi invitaţi - unul de la Roma şi unul din Milano, care au vorbit despre ce înseamnă succes. Unul dintre aceştia, Florin Simon de la Roma, a fost declarat şi în România, acum doi ani, antreprenorul anului în străinătate, deci nu doar în Italia. Pe de altă parte, comunitatea italiană de afaceri, care este din ce în ce mai puternică şi serioasă şi se consolidează în ultimii ani. Nu mai vorbim de ceea ce înseamnă o mişcare doar de companii italiene spre România, ce se întâmpla la începutul anilor 1990, vorbim de o consolidare prin consistenţă a companiilor italiene puternice, care nu sunt prezente doar la nivel de reprezentare, ci şi la nivel de producţie.

Aici nu aş vrea să uit partenerii noştri la Expo, pentru că un lucru relevant, cred eu, pentru Expo a fost faptul că am reuşit să atragem peste un milion de lei din sponsorizări. Trebuie să le mulţumesc celor care au venit în primul rând către Expo la competiţia de idei, deja cu doi ani în urmă, care a fost o competiţie deschisă, finanţată din fonduri private, după care au venit ajutoare consistente de la companii italiene foarte importante, dar şi de la companii din alte ţări. Am avut însă şi parteneri români. Fiecare din aceste ajutoare care ne-au fost oferite nu numai că ne-au ajutat din punct de vedere financiar, chiar dacă aceştia au venit cu produse, dar acest lucru ne-a ajutat foarte mult să completăm acele spaţii de care, probabil, nu aveam timp în febra organizării. Nu vreau să îi uit nici pe partenerii mai mici, pentru că fiecare dintre aceştia, într-un fel sau altul, şi-a adus o contribuţie. În afară de acest lucru, pot vorbi despre un parteneriat extrem de consolidat, venit pe cinci paliere din punct de vedere media şi educaţional. Vorbesc despre Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Limbi Străine, Secţia de italiană. Partenerii media pe care i-am avut, printre care AGERPRES, iarăşi ne-a ajutat foarte mult nu doar la nivel de imagine şi de transmitere a informaţiilor, cât şi cu ce înseamnă personal specializat pe audio-video şi media. Am avut ca sprijin şi Asociaţia Română a Bucătarilor, care ne-a oferit trei bucătari care au făcut, în permanenţă, feluri principale româneşti. Nu a fost simplu, întrucât spaţiul era gestionat de o companie italiană, dar care au încercat pe durata celor şase luni nu numai să vină cu sarmale, care au fost extrem de apreciate şi incluse în World Recipes la Expo, dar şi ulterior, chiar dacă eu nu am dorit neapărat, cu mititeii româneşti. Chiar comisarul general al UE când a venit la pavilion a spus: 'Nu pot şi eu să servesc aici clasicii mititei româneşti?'.

Sigur că într-un spaţiu mic, dar central, aşa cum a fost cel al României, nu este cel mai simplu să satisfaci pe toată lumea. Comunitatea românească probabil că a fost cea care şi-ar fi dorit foarte mult pusă în evidenţă, dar, la nivel ştiinţific, cultural şi educaţional, am realizat acest lucru. Să ne gândim totuşi că, la nivel de evenimente generale, economice, educaţionale, sociale, culturale, România a avut peste 80 de evenimente, un număr fără precedent în istoria expoziţiilor din ultimii 25 de ani. Aici vorbim, totuşi, şi de comunitatea românească care a venit cu Violeta Popescu, care conduce Centrul Cultural de la Milano, cu Mariana Preda, artistă, cu doctorul (Gheorghe - n.r.) Cerin, care conduce un centru medical important în zona Lombardia, cu Asociaţia italienilor din România, adică şi cu parte care a ţinut de românii din Italia, dar şi de italienii din România. Am avut lansări de carte, am avut evenimente ştiinţifice. L-am avut prezent pe celebrul profesor Francesco Guida. Am mers şi pe ce înseamnă culturalul românesc şi aici nu mi-ar ajunge o oră să vorbesc de calitatea evenimentelor, dar la nivel economic m-au bucurat cele 18 evenimente organizate, inclusiv cele venite din partea sponsorilor.

AGERPRES: Vorbeaţi mai devreme de numărul mare de vizitatori care s-au bucurat de pavilionul României. Într-adevăr, ei au fost primiţi cu bucatele noastre tradiţionale, au fost conduşi spre pavilion cu cântecul nostru românesc de dansatori îmbrăcaţi în port specific tuturor zonele României. Vi s-a întâmplat să vină la dvs. un vizitator şi să spună: 'Eu vacanţa, în vara asta, o să mi-o petrec în România'?

Georgia Ghervasie: Scopul nostru acolo a fost acela de a atrage vizitatorul de la Expo să cunoască cât mai mult din România, să cunoască din ce înseamnă natura care încă este neatinsă în România. Chiar dacă nu există o infrastructură foarte dezvoltată, totuşi, acea natură pură atrage nu numai turistic, dar şi cultural şi gastronomic, pentru că este foarte important ca atunci când vezi tradiţiile unei ţări să te bucuri de un confort minimal, atât la ce înseamnă spaţiile de cazare, dar şi gastronomia. Până la urmă, şi noi, când mergem în altă ţară, la ce ne uităm? Ne punem o ţintă în ceea ce reprezintă anumite caracteristici tradiţionale, culturale din ţara respectivă, dar pe de altă parte, ne gândim şi la a avea un loc curat în care să putem dormi şi să servim ceva din ceea ce înseamnă mâncarea tradiţională din acea ţară. Foarte mult este promovată Transilvania şi prin intermediul prinţului Charles, cel pe care l-am auzit, pentru prima dată acum câţiva ani, vorbind despre ce înseamnă 'unicitatea biodiversităţii româneşti'. Dar nu vorbim doar de Transilvania, vorbim şi de o parte din Ţara Românească şi de Dunăre şi de ce înseamnă poate atracţiile din Moldova care, poate, nu sunt atât de cunoscute, cu excepţia Bucovinei, care face parte, prin mănăstirile pe care le are, din patrimoniul UNESCO, un patrimoniu mondial. Sunt multe locuri de vizitat. Dar nu numai aceasta a fost provocarea către vizitatorul care a păşit pragul pavilionului României, ci şi aceea de a-i da încredere în ce înseamnă investiţie în România, în ce înseamnă calificare.

AGERPRES: Ce ar putea să facă concret autorităţile noastre astfel încât să protejeze această 'moştenire' naturală pe care o avem?

Georgian Ghervasie: Eu cred că deja autorităţile, în ultimii ani, au început să demareze o serie de proiecte care nu privesc doar o dezvoltare din punct de vedere economic şi industrial. Cel mai bun exemplu ar fi motorul economiei româneşti, care este agricultura. Agricultura a beneficiat în ultimii ani de o creştere economică care, până la urmă, a susţinut creşterea economică a României. Sigur că aici trebuie realizat, când vorbim şi de energie - un alt domeniu important pentru România, acest echilibru între energie şi natură pentru că agricultura, pe de-o parte, realizează o serie de resurse importante nu doar pentru noi, cât şi pentru ce înseamnă exportul produselor de calitate în străinătate, dar, pe de altă parte, energia cu sursele alternative poate crea anumite deficienţe în ce priveşte echilibrul acesta extrem de fragil între natură şi energie. Ştiu că există o serie de programe legate de 'social responsability' ale companiilor mari, care nu investesc doar în ce înseamnă energia ca atare şi dezvoltarea acestui domeniu, dar vin şi cu partea aceasta de responsabilitate socială, care este foarte importantă.

AGERPRES: Prin participarea României la Expo Milano, noi am avut ocazia să ne promovăm ţara şi practicile pe care le aplicăm deja, dar totodată să învăţăm de la celelalte ţări participante, de la Italia în mod special, practicile lor. Ce am învăţat concret şi ce putem aplica din afară la noi în ţară astfel încât lucrurile să meargă din ce în ce mai bine?

Georgian Ghervasie: Sigur că experienţa mea cu Italia mă califică să vorbesc subiectiv despre această relaţie, care este una privilegiată. Prin expoziţia universală de la Milano am înţeles ce înseamnă realizarea unei expoziţii la un aşa nivel. Italia, chiar dacă după un start - nu vorbesc al Expo la 1 mai, ci înainte - cu o serie de voci care erau neîncrezătoare în ce înseamnă expoziţia universală, a dovedit încă de la bun început, încă de pe 1 mai, când prim-ministrul Italiei, (Matteo - n.r.) Renzi, a venit şi a dat un start extrem de mobilizator şi entuziasmant la ce înseamnă expoziţia universală şi la acel spaţiu care va acomoda, pentru 184 de zile, 145 de ţări şi trei organisme internaţionale. A fost un îndemn la ce înseamnă această abordare modernă a diplomaţiei economice, pentru că, pe durata celor şase luni, multe ţări au pus accentul pe ce înseamnă legătura economică bilaterală. Sigur că pentru noi într-un fel a fost simplu, pentru că relaţia bilaterală cu Italia este privilegiată.

Pe de altă parte, au existat o serie de întâlniri şi, numai dacă ne gândim la ce înseamnă fiecare zi naţională sărbătorită pe durata celor 184 de zile care reprezentau un punct extrem de important, aici ne gândim şi la numărul de persoane care au participat şi începusem să vă spun de Forumul economic, unde noi am avut circa 400 de invitaţi prezenţi. E complicat să atragi lumea să stea într-un singur loc pentru o durată mai lungă, dar împreună cu Camera de Comerţ şi Industrii a României, împreună cu ce înseamnă prezenţa Camerei în Italia şi Camera de Comerţ italiană pentru România, sponsorii, partenerii noştri acolo, am reuşit să atragem acel număr de participanţi, care a fost, pentru multe alte ţări, impresionant.

Aş dori să mai adaug un lucru legat de Ziua Naţională. Pe strada principală, 'decumano', i-am avut pe Junii Sibiului, care au impresionat expoziţia universală şi, nu în ultimul rând, am avut un concert oferit de Ministerul Culturii, în care Orchestra Naţională de Tineret - probabil una dintre cele mai bune la nivel mondial în momentul de faţă, fiind invitată şi la Festivalul de la Salzburg - dirijată de maestul Cristian Mandeal şi cu vocea Anita Hartig, a făcut să atragă extrem de mulţi oameni. M-am bucurat de prezenţa acestora şi de faptul că a fost un concert extraordinar. Ziua Naţională s-a încheiat cu o recepţie în care aproape că ni s-a părut că o să fim depăşiţi de numărul de invitaţi care au confirmat participarea.

AGERPRES: Deci, Expo Milano 2015 a fost, pentru România, un succes ca imagine a ţării noastre în afara graniţelor.

Georgian Ghervasie: Eu zic că 100% a fost un succes. Asta nu înseamnă însă că nu sunt multe alte lucruri de făcut. Sigur că dacă aş porni din nou acum expoziţia de la zero, cu resursele umane şi financiare, îmi dau seama că nu aş schimba absolut nimic. Dar, pe de altă parte, este importantă participarea privată, aşa cum Italia s-a bucurat de o asemenea participare pentru pavilion şi lucrul acesta s-a văzut foarte bine, aşa cum multe alte ţări - de exemplu Statele Unite, nu au decât buget privat la ce înseamnă prezenţa la expoziţiile universale. Trebuie din ce în ce mai mult să fie implicat mediul asociativ, mediu privat în ce înseamnă participarea ţării, pentru că nu doar arhitectura este cea care atrage. M-am bucurat că, în Italia, a avut o recunoaştere extrem de importantă, asta şi pentru faptul că arhitectul pavilionului României a fost invitat la 'Politecnico di Milano', la Arhitectură, unde doar zece pavilioane au fost invitate, dar şi pentru faptul că în 'Corriere della Sera' terasa noastră a fost declarată una dintre cele mai frumoase 20 din cadrul expoziţiei universale. Sigur că sunt multe alte lucruri de făcut, dar aceste lucruri trebuie făcute cu resurse umane bine pregătite şi cu resurse financiare, de asemenea, atrase şi din mediul privat. Când spun resurse umane care să fie bine pregătite nu aduc niciun fel de reproş activităţii noastre, pentru că la câţi oameni eram acolo... Pe această cale, le mulţumesc tuturor celor care au pus suflet, nu s-au gândit la zile libere, ci au avut o activitate permanentă, de la care nimeni nu a abdicat.

AGERPRES: Referitor la pavilionul României, în timpul Forumul de afaceri, secretarul de stat Cezar Soare promitea că românii care nu au reuşit să ajungă la Expo Milano vor putea vizita pavilionul nostru în ţară, urmând ca acesta să fie amplasat într-unul dintre sectoarele Capitalei. Ce se întâmplă cu pavilionul României la acest moment?

Georgian Ghervasie: În momentul de faţă există o serie de soluţii propuse pentru menţinerea pavilioanelor pe spaţiul Expo, unde vor rămâne pavilionul Italiei şi Copacul Vieţii, care a fost cea mai mare atracţie a oraşului Milano, şi nu vorbim doar de Expo. Vă spun în premieră, în momentul de faţă, Institutul Tehnologic din Italia a venit cu o propunere de dezvoltare a unui parc tehnologic la Expo. Există şi interesul provinciei şi al oraşului Milano pentru amplasarea pavilioanelor în cadrul oraşului, în unele locuri de interes. Există şi această opţiune de a repatria pavilionul. Sigur, vorbim de bani publici. Decizia va fi luată la nivel ministerial. Eu îmi fac datoria să strâng toate informaţiile, să prezint toate datele şi, după aceea, să luăm decizia care, probabil, este cea mai potrivită. M-ar bucura însă ca pavilionul să poată fi reconstruit în România, pentru că ar putea reprezenta un spaţiu de interes pentru tot ce înseamnă vizitatorii din România care nu au reuşit să ajungă la Milano pe durata celor şase luni.

AGERPRES: Aş dori să vă mai întreb ce proiecte ar putea să desfăşoare România astfel încât să crească din punct de vedere al imaginii în afara graniţelor. Expo Milano a fost un exemplu de succes, cum spuneaţi.

Georgian Ghervasie: Eu pot să mă refer la Italia şi la ce înseamnă regiunea şi oraşul Milano, unde am avut o relaţie extrem de mare ajutor din partea consulului general al României la Milano, dl. George Bologan, care cu întreaga echipă au încercat şi au reuşit să ajute participarea României la Expo Milano. Există o serie de asociaţii ale românilor în Italia, şi culturale - cea condusă de dna. Violeta Popescu a fost una dintre cele care s-au implicat cel mai mult. Din punct de vedere cultural însă, România e acoperită acolo şi ştiinţific şi educaţional. Cred că e important şi lucrul aceste se poate face în viitor - să se dezvolte şi o comunitate românească de afaceri în Italia, care să aibă o recunoaştere pe modelul celei italieneşti care se dezvoltă în România. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Barbu, editor: Florin Marin)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.