COD PORTOCALIU: 18-01-2018 ora 17 Intre 18 ianuarie, ora 17 – 19 ianuarie, ora 01 se va semnala intensificări susținute ale vântului, zăpadă spulberată COD GALBEN: 18-01-2018 ora 17 Intre 19 ianuarie, ora 0 se va semnala intensificări susținute ale vântului, ninsori în general moderate cantitativ și viscolite

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 15 ian /Agerpres/ - Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, vineri, spre reexaminare, actul normativ care modifică şi completează Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, care prevede încetarea de drept a calităţii de consilier local, judeţean, primar sau de preşedinte al consiliului judeţean în cazul condamnării, "prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu executare".

Şeful statului argumentează că această prevedere ar putea afecta lupta împotriva corupţiei.

"Valoarea socială protejată prin dispoziţiile referitoare la încetarea mandatului aleşilor locali este integritatea acestuia în exercitarea demnităţii publice pentru care a fost ales şi pentru care i-a fost acordată încrederea de către alegători. De aceea, condamnarea în sine este cea care atrage pierderea integrităţii şi nu modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească. Or, modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali, în forma transmisă la promulgare, ar putea afecta lupta împotriva corupţiei, precum şi eficienţa cadrului legislativ în materie de integritate", se arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Iohannis apreciază că circumstanţierea încetării de drept a calităţii de consilier local, consilier judeţean, primar şi preşedinte al consiliului judeţean doar pentru situaţia în care prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă s-a dispus condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate cu executare este de natură a afecta exercitarea funcţiilor publice respective.

"În opinia noastră, continuarea exercitării vreuneia dintre aceste funcţii de către o persoană condamnată penal, fie chiar şi în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, plasează sub semnul vulnerabilităţii chiar exercitarea mandatului de ales local", arată şeful statului.

El subliniază că în Codul penal se stabilesc tipurile de pedepse, precum şi modalităţile de individualizare a acestora.

În cererea de reexaminare se subliniază că în legea trimisă la promulgare se face referire numai la tipul de pedeapsă aplicată (privativă de libertate), fără a distinge sub aspectul modului de individualizare a executării pedepsei aplicate.

"Această nouă opţiune a legiuitorului, propusă prin legea transmisă la promulgare, de schimbare a politicii penale în această materie nu poate fi justificată prin prisma vreunui argument ce ţine de raţiuni de stabilitate şi de eficienţă legislativă. Dimpotrivă, continuarea exercitării mandatului de către o persoană condamnată cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este de natură a aduce atingere unor principii elementare ce ţin de morala publică, de specificul funcţiei exercitate, de integritate şi, nu în ultimul rând, de încrederea cetăţenilor în reprezentanţii locali. Mai mult, considerăm că intervenţia legislativă conduce la ideea că integritatea este adaptată în funcţie de circumstanţe, când, în realitate, conduita ar trebui stabilită în acord cu principiile, şi nu invers", afirmă şeful statului.

Iohannis subliniază că derogarea în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie apare, mai degrabă, ca o "concesie" făcută de legiuitor procesului de integritate şi de eliminare a corupţiei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

"Această concesie este însă circumstanţiată, sfera ei fiind foarte restrânsă. Astfel, în cazul acestor infracţiuni, lipsa unei condiţionări cu privire la modul de individualizare a executării pedepsei privative de libertate vizează doar încetarea de drept a calităţii de primar sau a aceleia de preşedinte al consiliului judeţean, nu şi a celei de consilier local şi de consilier judeţean", precizează el.

Şeful statului afirmă că referirea "limitativă" la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal exclude din sfera de aplicare celelalte infracţiuni de corupţie şi de serviciu.

"Pentru asigurarea coerenţei legislative în cadrul luptei anticorupţie, soluţia legislativă ar fi trebuit să acopere, pe lângă aceste infracţiuni, şi situaţia condamnărilor definitive pentru infracţiunile prevăzute în vechiul Cod penal (art. 254-257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare) şi în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare", punctează Iohannis. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Georgiana Tănăsescu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.