Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Tulcea, 7 dec /Agerpres/ - O comisie trilaterală formată din reprezentanţi ai României, Ucrainei şi Republicii Moldova va monitoriza, timp de un an, impactul pe care îl presupune existenţa canalului de navigaţie Bîstroe, Ucraina, conform recomandării Comitetului Permanent al Convenţiei de la Berna reunit în perioada 1-4 decembrie la Strasbourg.

"Una din problemele analizate în timpul reuniunii a fost dosarul Bîstroe, respectiv recomandarea impusă de Convenţia de la Berna referitor la circulaţia pe acest canal şi impactul transfrontalier al activităţii asupra mediului. Prezentând studii recente şi arătând că impactul nu mai este major, Ucraina a solicitat din nou închiderea dosarului, în timp ce partea română a relevat că există un anumit impact transfrontalier", a declarat, luni, pentru AGERPRES, guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, România, Lucian Simion, participant la reuniunea de la Strasbourg.

În acest context, membrii Comitetului Permanent al Convenţiei de la Berna au decis ca dosarul Bîstroe să rămână deschis încă un an, potrivit sursei citate.

"S-a decis ca dosarul să rămână deschis pentru încă un an, perioadă în care Comisia trilaterală va trebui să-şi asume sarcina monitorizării permanente a efectelor navigaţiei pe canalul Bîstroe şi cea a stabilirii regulilor de monitorizare", a menţionat guvernatorul Simion.

Potrivit sursei, în baza unui acord trilateral, Comisia trilaterală România-Ucraina-Republica Moldova s-a înfiinţat în urmă cu câţiva ani pentru monitorizarea factorilor de mediu din această zonă transfrontalieră, ea urmând să aibă în continuare atribuţii inclusiv în ceea ce priveşte canalul Bîstroe.

Încă din anul 2010, Ucraina a solicitat închiderea dosarului Bîstroe, deschis în anul 2004 de Reuniunea Consiliului Permanent al Convenţiei de la Berna pentru neîndeplinirea prevederilor Convenţiei şi a emis atunci Recomandarea nr. 111 care vizează suspendarea lucrărilor la canalul Bîstroe, pentru a nu se trece la faza următoare a proiectului fără o evaluare a impactului de mediu pentru faza a II-a.

De asemenea, Convenţia a hotărât furnizarea de informaţii adiţionale privind aspectele ecologice şi socio-economice ale soluţiilor alternative şi opţiunile viabile pentru dezvoltarea viitoare a activităţilor de navigaţie în partea ucraineană a Dunării, să se consolideze o arie vastă strict protejată, unde să fie exceptată pe cât posibil intervenţia antropică, plasând în afara ariei protejate activităţile economice care pot afecta negativ diversitatea biologică.

În anul 2001, autorităţile ucrainene şi-au anunţat intenţia de a reamenaja canalul Bîstroe pentru navigaţie, încercările de la acea vreme nefiind puse în practică în urma protestelor organizaţiilor neguvernamentale care au atras atenţia cu privire la posibilele efecte negative ale lucrărilor asupra ecosistemelor Deltei Dunării.

În anul 2004, lucrările la canalul Bîstroe s-au concretizat, în pofida criticilor din partea autorităţilor române, a Comisiei Europene şi a organizaţiilor neguvernamentale, partea română susţinând că acest canal poate avea efecte devastatoare asupra Deltei. Prima fază de execuţie a fost finalizată pe data de 26 august 2004 şi a presupus lucrări de dragaj pe traseul Vîlcovo-Marea Neagră, precum şi realizarea unui canal în lungime de 3,3 km, lăţime de 100 de metri, adâncime de 7,65 metri şi a unui dig de protecţie situat la nordul canalului. Cea de-a doua fază presupunea realizarea unui şenal navigabil de 180 de kilometri de la Reni la Marea Neagră, conform autorităţilor.

Construirea canalului încalcă, potrivit Ministerului Afacerilor Externe din România, mai multe Reglementări internaţionale şi bilaterale în domeniul mediului şi apelor internaţionale, care se aplică la regiunea canalului Bâstroe, printre care Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (RAMSAR 1971), Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 19 septembrie 1979), Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (ESPOO, 1991), Convenţia privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992).

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării cuprinde suprafeţe situate atât în România, cât şi în Ucraina. În România, Delta Dunării are triplu statut de zonă protejat㠗 Sit al Patrimoniului Natural Universal recunoscut de UNESCO, Zonă Umedă de Importanţă Internaţională din 1990 (conform Convenţiei asupra zonelor umede, Ramsar) şi Rezervaţie a Biosferei în cadrul Programului "Omul şi Biosfera". AGERPRES / (A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Dănuţ Puşcaşu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.