Bucureşti, 1 sep /Agerpres/ - Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că cercetarea suferă de pe urma vechii metehne a lucrurilor începute, dar neterminate şi a subliniat că a venit momentul ca autorităţile să scoată din sertar toate documentele strategice din domeniul cercetării în perspectiva bugetului pe anul viitor.

"Este un lucru cât se poate de bine cunoscut. Toate guvernele care s-au succedat în timp l-au ştiut, toţi actorii politici şi sociali l-au ştiut şi îl ştiu. Cu toate acestea, domeniul cercetării suferă de pe urma unei vechi metehne din spaţiul nostru public: aceea a lucrurilor începute şi neterminate şi a intenţiilor neconcretizate. Stăm bine la capitolul documente, dar lipseşte aplicarea lor. Avem o Strategie de Cercetare şi Inovare, avem un plan naţional de implementare neurmat de acţiuni şi structuri instituţionale sau dacă sunt, au funcţionat doar pe hârtie. Domeniul cercetării nu are voie să fie la limita supravieţuirii. România nu poate rămâne pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte performanţa în inovare", a afirmat şeful statului, la Academia Română, în deschiderea lucrărilor Conferinţei Internaţionale de Micro-Nano-Fotonică ROMOPTO.

El a spus că efectele imediate ale acestei stări sunt o economie necompetitivă în context european şi valoare adăugată mică a produselor şi serviciilor cu care România intră în competiţia globală.

Şeful statului a subliniat, însă, că ţara noastră are potenţial să iasă din acest decalaj.

"Avem un potenţial intelectual uriaş, resurse de ingeniozitate şi ambiţie, capacitate creativă şi profesionişti de excepţie în ţară şi în diaspora. România are toate premisele să iasă din decalajul perpetuu şi să îşi construiască propriul loc în peisajul european şi global al cercetării. Suntem cu toţii datori să onorăm acest potenţial", a spus Iohannis.

În context, el a propus trei teme de reflecţie şi de acţiune pentru viitorul imediat, respectiv prioritizarea reală a sectorului cercetare-dezvoltare-inovare, instituirea unui climat de integritate, predictibilitate şi transparenţă decizională şi întărirea legăturii între educaţie şi cercetare-inovare.

"Este momentul unui consens politic şi social real, pentru o Românie creativă, o Românie a inovării, capabilă să răspundă sustenabil în contextul provocărilor globale - economice, demografice, de securitate şi climatice. Cred că a venit momentul ca autorităţile să scoată din sertar toate documentele strategice din domeniul cercetării, în perspectiva bugetului pe anul viitor", a arătat şeful statului.

Preşedintele a subliniat că pentru anul 2015 a fost alocat doar jumătate din bugetul asumat în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 - 2020. Iohannis a arătat că domeniul cercetare-dezvoltare-inovare a depăşit procentul de 100% ca nivel al absorbţiei fondurilor structurale, o posibilă soluţie fiind reorientarea unei părţi importante a fondurilor necheltuite dinspre alte zone, împreună cu prioritizarea reală a acestui domeniu din prisma finanţării din fonduri publice.

"Incertitudinea asupra cadrului de reglementare şi a resurselor disponibile reprezintă un cost în sine pentru actorii din sistem. De aici şi reticenţa diasporei ştiinţifice de a se implica în proiecte în România. Avem nevoie de un sector public de cercetare performant, un management profesionist şi transparent. Avem nevoie de reducerea birocraţiei, dar şi a fragmentării sistemului public de cercetare-dezvoltare-inovare, pentru atingerea masei critice necesare performanţei", a afirmat Iohannis.

El a subliniat că Centrul de Cercetare ELI-NP (Infrastructura Luminii Extreme - Fizică Nucleară) este un reper pentru cercetarea românească, având deja un renume internaţional, indicând că multiplicarea unor astfel de centre de excelenţă, împreună cu investiţia în resursa umană de valoare, sunt esenţiale pentru atragerea celor performanţi şi pentru a produce rezultate. De asemenea, el a spus că înfiinţarea Centrului Internaţional UNESCO pentru Formare şi Cercetări Avansate va constitui un alt pas în acest sens.

"Tot în ideea dezvoltării sustenabile, România are nevoie de o prioritizare a zonelor de interes strategic în domeniul cercetării şi inovării, în care conexiunile reale cu economia şi zonele de performanţă ştiinţifică sunt încurajate consecvent. Politicile în acest domeniu trebuie corelate cu cele economice, de educaţie şi de politică externă. Întărirea legăturii dintre cercetare şi educaţie este esenţială într-o societate democratică. A avea opinii informate pe teme de actualitate, precum încălzirea globală, de exemplu, sau migraţia, nu este o caracteristică a elitelor intelectuale, ci trebuie să devină normalitate. Un sistem educaţional performant, racordat la realităţile globale şi evoluţiile ştiinţifice, nu poate exista fără cercetare, aşa cum niciun sistem sustenabil de cercetare avansată nu poate exista fără ca tinerii să aibă contact cu noutăţile din cercetare, la toate nivelele educaţionale", a completat preşedintele Iohannis.

El a subliniat că ştiinţa şi inovarea nu au culoare politică, dar pot marca semnificativ viitorul ţării.

În context, Klaus Iohannis şi-a arătat disponibilitatea de a sprijini un efort inter-instituţional susţinut, pentru ca la momentul în care se vor celebra 100 de ani de unitate şi modernitate a statului, România să se afle pe alt loc în ierarhia europeană în ceea ce priveşte performanţa în cercetare şi inovaţie. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Andreea Rotaru)