Miercurea Ciuc, 13 iul/Agerpres/- Senatorul UDMR Tanczos Barna a anunţat luni, într-o conferinţă de presă, că va depune la Ministerul Mediului o petiţie prin care va solicita reanalizarea întregului sistem de management al carnivorelor mari, în special al ursului, ţinând cont că pagubele produse de acest animal sunt tot mai numeroase iar numărul de exemplare este tot mai mare.

Tanczos Barna a precizat că sistemul legislativ, de protecţie, este depăşit, în momentul de faţă şi se bazează, cu precădere, pe opinia ONG-urilor care se ocupă de protecţia mediului, a Ministerului Mediului, a agenţiilor şi a specialiştilor din acest domeniu şi nu are în vedere aproape deloc punctul de vedere al agricultorilor, al fermierilor şi al societăţii civile, al autorităţilor locale, care se confruntă cu din ce în ce mai multe probleme din cauza urşilor.

'Sistemul trebuie regândit. Nu există, cred, în Europa, în UE, ţară unde să fie atâtea atacuri cauzate de urşi. Nu putem noi să ducem în cârcă dezideratele întregii Uniuni Europene la nivel de populaţie de urşi, noi să fim grădina zoologică a Europei şi ei să aibă producţii de zece mii de tone de porumb pe hectar, de zece ori mai multe bovine pe hectar şi noi să nu putem creşte efectivele şi să pierdem cotele de lapte şi aşa mai departe, pentru că noi trebuie să păstrăm natura intactă, specii protejate etc. Compensările ar trebui să fie pe măsură, cel puţin', a afirmat Tanczos Barna.

Acesta a susţinut că numărul urşilor creşte în fiecare an cu câteva sute sau chiar mii, 'ajungând la peste 10.000 de exemplare în întreaga ţară', în condiţiile în care România şi-a asumat, printr-un angajament faţă de UE, că va proteja cel puţin 6000 de urşi.

'Numărul urşilor, de exemplu, în România, creşte cu câteva sute de exemplare în fiecare an, poate cu mii, şi acest lucru este demonstrat de statisticile oficiale. Am depăşit demult numărul de urşi pe care trebuie să-i protejăm ca un angajament faţă de UE şi constatăm zi de zi că întâlnirile urs-om, fermier-urs, în care sunt distruse culturile, sunt din ce în ce mai mari. Pagubele nu se plătesc aşa cum trebui, nu sunt stabilite cum ar trebui şi cred că a venit moment ca România să-şi reconsidere din temelii atitudinea faţă de protejarea urşilor. Este o specie care şi-a depăşit demult habitatul natural, ne intersectăm din ce în ce mai des în oraşe, în comune, în sate cu acest animal sălbatic şi, în afară de pericolul pe care-l reprezintă la adresa vieţii umane, trebuie să găsim şi soluţii pentru despăgubirile corecte, cinstite pe care să le încaseze fermierii care sunt afectaţi', a mai spus Tanzcos Barna.

Senatorul UDMR a precizat că despăgubirie 'sunt o glumă', întrucât se stabilesc la nivelul cheltuielilor efectuate cu înfiinţarea culturii şi nu la nivelul pagubelor calculate, ceea ce, în opinia sa, 'este o aberaţie'.

O altă problemă semnalată de senatorul UDMR este cea a cotelor de vânătoare, despre care spune că rămân de multe ori nefolosite, chiar şi în perioadele în care se înregistrează atacuri generate de exemplare periculoase. Tanczos Barna a apreciat că trebuie regândit întregul sistem şi din punctul de vedere al vânatului şi să se creeze o legislaţie care să aibă în vedere şi traumele produse asupra omului, aspect care este total neglijat, în acest moment.

'Cred că nu doar plata unor despăgubiri în domeniul agricol este prioritate zero în momentul de faţă, ci şi regândirea sistemului din punct de vedere al vânatului. Adică dacă permitem sau nu un sistem, poate restrictiv, dar un sistem care să introducă vânătoarea de trofee în acest domeniu, un sistem care să aibă în vedere şi victimele umane. Pentru că, în momentul de faţă, ne concentrăm asupra porumbului şi a vacilor şi a bovinelor şi lăsăm în afara ariei de acoperire a legislaţiei traumele umane şi cred că viaţa umană este prioritară din toate punctele de vedere, iar noua legislaţie trebuie să se refere inclusiv la acest aspect', a punctat senatorul UDMR, adăugând că 'este inadminisbil să trăim pe aceeaşi stradă cu ursul şi să nu facem nimic, să ne uităm'.

Senatorul Tanczos Barna a conchis că în momentul de faţă nu poate face altceva decât să propună soluţii, să atragă atenţia asupra unor cazuri concrete şi că speră într-un dialog constructiv cu Ministerul Mediului.

Petiţia pe care Tanczos Barna o va depune marţi la Ministerul Mediului a fost semnată de peste 70 de primari din Harghita şi Covasna, de preşedinţii consiliilor judeţene şi de parlamentari din cele două judeţe.

În documentul menţionat se arată că numai la nivelul anului 2014, în judeţele Covasna şi Harghita, din totalul de 527 de pagube înregistrate cu procese verbale, majoritatea produse de urs, doar 99 au fost aprobate pentru plată, 197 au fost respinse pentru neîndeplinirea condiţiilor şi un număr de 231 încă nu au fost procesate.

Petiţionarii solicită atât o analiză a situaţiei actuale privind managementul carnivorelor mari prin prisma conflictelor generate de acestea, 'astfel încât să reducă presiunea socială actuală şi să evite o accentuare a acestor conflicte, ce ar putea aduce după sine efecte nedorite asupra statutului de conservare speciilor'. De asemenea, se solicită modificarea legislaţiei şi îmbunătăţirea sistemului de acordare a despăgubirilor, 'atât în cazul ursului şi lupului cât şi al mistreţului', precum şi urgentarea acordării despăgubirilor pentru pagube produse de carnivorele mari strict protejate culturilor agricole şi animalelor domestice.

În judeţul Harghita, în acest sezon, patru persoane au ajuns la spital în urma unor atacuri ale urşilor, produse la stâne sau în păduri, iar mai multe animale au fost ucise. De asemenea, urşii coboară tot mai des în localităţi, ei fiind văzuţi aproape zilnic în staţiunea Băile Tuşnad, dar şi în alte zone ale judeţului.

Potrivit evaluărilor efectuate de specialişti în primăvara acestui an, în pădurile harghitene trăiesc între 800 şi 1.000 de urşi. AGERPRES (A-AS-autor: Gina Ştefan, editor:Diana Dumitru)