COD GALBEN: 21-08-2019 ora 21 Intre 21:25 si 22:10 se va semnala - averse care vor cumula 20-25 l/mp, descărcări electrice, scurte intensificări ale vântului in Județul Mureş;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 28 mar /Agerpres/ - Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Oleg Malginov, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că a avut discuţii sincere cu autorităţile române pe tema scutului antirachetă, adăugând, însă, că speră ca oficialii care spun că sistemul de la Deveselu este doar defensiv cred acest lucru, întrucât Moscova are o opinie diferită.

"Când o parte creează un scut antirachetă, potenţialul (militar - n.r.) acesteia creşte, iar potenţialul celeilalte părţi se reduce. Deci aceasta este discrepanţa. Am discutat acest lucru. Sper că autorităţile, oficialii care spun că acest sistem e doar defensiv cred asta, dar noi avem o părere diferită. Mă aflu aici să expun şi acest punct de vedere autorităţilor, să spun că noi nu suntem de acord cu acest lucru", precizează Malginov.

În interviu, diplomatul rus mai vorbeşte despre situaţia din Ucraina, despre Transnistria şi Republica Moldova, dar şi despre relaţia politică dintre România şi Federaţia Rusă la ora actuală.

De asemenea, un alt subiect adus în discuţia cu ambasadorul rus vizează şansele României de a atinge independenţa energetică.


AGERPRES: Domnule ambasador, cum aţi califica relaţia dintre România şi Federaţia Rusă?

Oleg Malginov: După cum vă puteţi imagina, astăzi intensitatea relaţiilor dintre ţările noastre nu e la fel de ridicată ca înainte. De fapt, nu mai avem contacte active la nivel politic. Avem un schimb de anumite scrisori, felicitări şi aşa mai departe, dar la nivel politic nu avem contacte. Ceea ce e regretabil, deoarece, acum circa un an şi jumătate, aveam planuri destul de bune cu privire la extinderea relaţiilor noastre în multe domenii, în sfera politică, economică, culturală, educaţională etc. Am avut proiecte de acorduri în anumite sfere care ar putea fi benefice atât pentru România, cât şi pentru Federaţia Rusă, deci nu sunt anulate. Sper. Sunt doar în aşteptare. Sunt amânate puţin, iar eu lucrez aici pentru a vedea în viitor posibilitatea de a implementa ideile la care am lucrat împreună mai înainte.

Dar avem relaţii destul de active. Am contacte cu autorităţile din România din toate sferele, cu Ministerul de Externe, cu Administraţia, cu Executivul, cu reprezentanţi ai societăţii civile şi cu alţii. Ştiu că Ambasada română din Moscova de asemenea lucrează activ cu autorităţile noastre, deci avem un schimb bun şi stabil de informaţii, mesaje, semnale, pentru că e foarte important să cunoaştem în detaliu poziţia fiecărei ţări. Diplomaţii lucrează acum.

Avem contacte printre operatori economici. Relaţiile noastre în economie sunt încă destul de active. Sperăm să nu obţinem rezultate foarte slabe în 2015, dar 2014 nu a fost rău, nivelul schimburilor comerciale a fost acelaşi cu cel înregistrat în anii precedenţi. Deci e bine şi aş vrea să spun că exporturile româneşti către Federaţia Rusă sunt în creştere, exporturile noastre sunt încă la acelaşi nivel şi sperăm ca agenţii noştri economici, oamenii de afaceri să nu sufere dacă va fi o activitate mai redusă în domeniul politic. Avem contacte printre oameni, avem relaţii printre regiuni şi avem planuri despre cum vrem să procedăm. Totuşi, relaţiile culturale există şi cel mai probabil vom avea un nou impuls în aceste relaţii. Deci sunt destul de multe lucruri de făcut. Dacă vă amintiţi, la sfârşitul anului 2014, Rusia a fost reprezentată foarte activ la Târgul de Carte Gaudeamus din Bucureşti, am avut prezentarea filmului nostru, am avut expoziţie proprie, am avut artiştii noştri şi intenţionăm să îi avem şi anul acesta. În săptămânile următoare, intenţionăm să avem nişte schimburi culturale, pentru a continua această activitate şi în viitor.


AGERPRES: Aţi spus că exporturile româneşti către Federaţia Rusă sunt în creştere. Deci, în ciuda sancţiunilor...

Oleg Malginov: Sancţiunile sunt ale dumneavoastră, nu ale noastre. Din câte înţeleg, aceste aşa-zise sancţiuni nu acoperă toate domeniile. Dacia lucrează în continuare şi, în ciuda dificultăţilor de pe piaţa maşinilor din Federaţia Rusă, Logan sau Dacia - avem Renault Logan - e marca ce a suferit cel mai puţin şi lucrează în Federaţia Rusă, asamblează maşini, şi să sperăm că o vor face şi în continuare. Avem exporturi de mobilă, medicamente, prin urmare există posibilităţi.


AGERPRES: Cum a văzut Moscova alegerile prezidenţiale din România de anul trecut?

Oleg Malginov: Un eveniment normal, pozitiv. Poporul român, cetăţenii români au votat pentru candidatul pe care l-au ales. Preşedintele nostru l-a felicitat pe preşedintele Iohannis cu ocazia alegerilor şi a exprimat dorinţa ca relaţiile noastre să fie mai bune, să se îmbunătăţească. Prin urmare, sperăm ca alături de noul preşedinte să căutăm oportunităţi pentru a avea relaţii mai stabile şi mai previzibile în viitor.


AGERPRES: Vă aşteptaţi la nuanţe diferite în abordarea României vizavi de Rusia din partea noului preşedinte al României?

Oleg Malginov: Cum am spus, e destul de greu să te referi la nuanţe, deoarece fiecare persoană aduce propriile sale nuanţe şi e normal. Unele persoane sunt mai emoţionale, mai deschise, alţii sunt mai puţin deschişi sau se exprimă mai puţin, dar, cum am spus, pentru noi, relaţiile cu România pot fi importante dacă sunt previzibile, dacă sunt bazate pe principii, dacă sunt orientate către îmbunătăţirea relaţiilor şi către o abordare constructivă şi dacă avem discuţii sincere despre chestiunile cu privire la care avem poziţii diferite.


AGERPRES: NATO a desfăşurat exerciţii militare vaste în Marea Neagră, în timp ce Rusia a desfăşurat manevre în Crimeea şi în alte părţi. Credeţi că aceasta e singura modalitate de a menţine echilibrul între cele două puteri?

Oleg Malginov: Întrebarea e destul de vastă, aş spune. În primul rând, aş vrea să spun că noi am recunoscut faptul că NATO, aşa cum este, e un actor important în cadrul relaţiilor internaţionale şi am stabilit relaţii cu NATO cu multă vreme în urmă. Aceste relaţii au fost îmbunătăţite prin crearea Consiliului Federaţia Rusă - NATO. Dar am fost mereu preocupaţi şi am exprimat acest lucru deschis, nu de NATO ca organizaţie, şi aş vrea să subliniez acest lucru, nu de NATO ca organizaţie, dar de extinderea structurii militare NATO către est, structură militară care este foarte aproape de Federaţia Rusă. Acest lucru nu a fost în conformitate cu înţelegerea la care s-a ajuns între NATO şi Federaţia Rusă la începutul acestei noi faze a relaţiilor. Şi am arătat acest lucru, dar preocupările noastre nu au fost luate în consideraţie.

De fapt, abordarea noastră a fost bazată pe principiul că toţi actorii din marea zonă europeană trebuie să evolueze şi să acţioneze pe baza principiului securităţii egale, care ar însemna să nu întăreşti securitatea unui jucător, în detrimentul securităţii altui jucător. Acesta a fost principiul pe care l-am propus spre introducere în tratat, care ar reglementa situaţia de securitate post-Război Rece, în spaţiul modern european, propunere făcută în 2008. Acest lucru nu a fost acceptat. Din păcate, anumiţi paşi făcuţi de NATO sau de cele mai importante state membre au fost contraproductivi, îndreptaţi către distrugerea acestui principiu şi securitatea Federaţiei Ruse a fost periclitată. Noi plecăm încă de la acelaşi punct de vedere, că securitatea este foarte importantă şi că trebuie să găsim o manieră de a reglementa echilibrul de interese de securitate ale tuturor statelor membre. Din păcate, acum nu avem niciun mecanism regulat de contacte cu NATO pentru a discuta aceste chestiuni delicate şi sensibile. Prin urmare, cred că va sosi un moment în care capitalele vestice vor fi nevoite să înţeleagă faptul că trebuie să reluăm un dialog normal. În caz contrar, acest gen de întăriri militare vor aduce ameninţări suplimentare în regiune. Au exprimat acest lucru şi reprezentantul nostru permanent la NATO, ministrul nostru de Externe şi preşedintele nostru - au exprimat îngrijorarea faţă de activitatea NATO la graniţele Federaţiei Ruse.


AGERPRES: Dar care este rolul ţărilor din apropierea graniţelor NATO, precum Georgia, Moldova, Ucraina? Au dreptul să decidă din ce alianţă fac parte?

Oleg Malginov: Fiecare ţară are dreptul să ia propria hotărâre suverană. Hotărârea suverană e bazată pe viziunea asupra propriilor interese de securitate şi cred că politicienii trebuie să se gândească cum un pas sau altul ar influenţa situaţia în întreaga regiune. Şi noi avem propriile noastre interese de securitate şi linii roşii de securitate. Deci luăm propriile noastre decizii.


AGERPRES: Care este poziţia Rusiei faţă de amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu?

Oleg Malginov: Am discutat această chestiune cu autorităţile române de mai multă vreme destul de sincer. Înţelegem că România este parte a eforturilor colective în această privinţă. Avem o abordare diferită a acestei chestiuni faţă de Bucureşti. Vedeţi, eu am auzit de multe ori şi noi am auzit de multe ori că e un sistem pur defensiv. Bine, să spunem că aşa e. Dar, acum 40 de ani, politicienii şi planificatorii militari ai timpului şi-au dat seama că e o legătură puternică între armele defensive şi cele ofensive. Şi au fost încheiate două tratate între Uniunea Sovietică şi Statele Unite. Unul se referă la limitarea rachetelor ofensive, strategice şi celălalt, partea sa inalienabilă, adică sunt absolut interconectate, legat de apărarea antirachetă. Această legătură a fost stabilită, s-a căzut de acord asupra ei. Mai târziu, această legătură a fost distrusă de decizia Washingtonului de a ieşi din tratatul asupra apărării antirachetă şi de a dezvolta aceste aşa-zise scuturi antirachetă.

Cu privire la armamentele strategice, nu se poate spune că o armă este doar defensivă, iar alta doar ofensivă. Când vorbim despre strategie, despre componentele echilibrului forţelor militare, vorbim de potenţialul militar. Aş spune că nu este vorba de forţe, ci de potenţial, iar apărarea antirachetă face parte din potenţial, care include totul, atât partea ofensivă, cât şi cea defensivă.

Prin urmare, în ceea ce ne priveşte, considerăm asta ca fiind o provocare şi o ameninţare, pentru că potenţialul militar al ţărilor e crescut în detrimentul potenţialului Federaţiei Ruse. Acordurile pentru reducerea rachetelor nucleare şi pentru dezarmare au fost bazate pe prezumţia că potenţialul nostru militar e mai mult sau mai puţin echilibrat şi egal şi scăderea potenţialului se făcea simultan, în paralel. Când o parte creează un scut antirachetă, potenţialul acesteia creşte, iar potenţialul celeilalte părţi se reduce. Deci aceasta este discrepanţa. Am discutat acest lucru. Sper că autorităţile, oficialii, care spun că acest sistem e doar defensiv, cred asta, dar noi avem o părere diferită. Mă aflu aici să expun şi acest punct de vedere autorităţilor, să spun că noi nu suntem de acord cu acest lucru.

Am propus discuţii pe marginea acestui subiect. Acum trei ani, a avut loc o conferinţă mare la Moscova, cu specialişti care se ocupă de sisteme antirachetă, de rachete, de toate aceste lucruri. Au participat şi mulţi specialişti şi militari din numeroase ţări. Vom organiza această conferinţă şi în acest an. Dar reprezentanţii ţărilor NATO nu participă la nivel politic. E păcat, pentru că am putea continua discuţiile care au început acum câţiva ani. Nu au fost foarte constructive, dar cel puţin s-a ajuns la un anumit nivel de înţelegere la momentul respectiv. Este o problemă, considerată destul de gravă în Federaţia Rusă.


AGERPRES: Dar NATO pretinde că scutul e împotriva ameninţărilor din Orientul Mijlociu. Sunteţi de aceeaşi părere sau nu?

Oleg Malginov: Dumneavoastră credeţi că e împotriva Orientului Mijlociu?


AGERPRES: Nu sunt specialist.

Oleg Malginov: Nici eu nu sunt specialist, dar, sincer vorbind, nu am auzit pe nimeni discutând activ despre dezvoltarea unui scut antirachetă în legătură doar cu situaţia din Orientul Mijlociu. Chiar săptămâna aceasta (miercuri - n.r.) a avut loc, din câte am înţeles, o conferinţă în Marea Britanie, unde a participat ministrul de Externe, domnul Aurescu, iar tema acesteia a fost, poate că nu o voi spune exact, ''Scutul Antirachetă şi Relaţiile cu Federaţia Rusă''. Nu relaţiile cu ţările din Orientul Mijlociu, ci relaţiile cu Federaţia Rusă. Pare că toată lumea înţelege ce înseamnă, dar fiecare spune altceva în public. Să o lăsăm aşa. Încerc să exprim poziţia, abordarea Federaţiei Ruse, care e serioasă şi avem motive de îngrijorare. Să nu ascundem acest lucru.


AGERPRES: România e una dintre ţările membre UE care susţine ferm menţinerea sancţiunilor împotriva Rusiei şi chiar înăsprirea lor în anumite cazuri. Ce părere are Moscova despre această poziţie?

Oleg Malginov: Mai întâi de toate, să spunem că nu considerăm sancţiunile unilaterale care au fost introduse de un număr de state ca fiind mijloace legitime în relaţiile internaţionale. Credem că în mare măsură decizia a fost impusă unui număr de ţări europene şi nu va fi un element pozitiv în relaţiile internaţionale.


AGERPRES: România e una dintre aceste ţări?

Oleg Malginov: În primul rând, să spunem că suntem în mare măsură de părere că evenimentele care au condus la decizia impunerii de sancţiuni nu au fost atât de simple precum au fost prezentate aici, în România. Avem o perspectivă diferită asupra celor întâmplate. Avem şi o perspectivă diferită asupra naturii motivului impunerii sancţiunilor. Da, cunoaştem poziţia autorităţilor din România legată de această chestiune. Nu considerăm că e o poziţie constructivă. Dar aşa cum autorităţile ruse au spus-o în repetate rânduri, sancţiunile nu ne-au fost impuse la iniţiativa noastră, nu vom continua să ne rugăm să fie anulate. E la latitudinea ţărilor să decidă cum vor să aibă de-a face cu Federaţia Rusă, ce nivel de relaţii vor să aibă şi cum văd, cum privesc spre viitor. Poziţia noastră a fost exprimată clar: aceste sancţiuni nu sunt legitime, nu înţelegem cum vor servi scopului declarat. Vedem că scopul sancţiunilor e diferit de cel proclamat.


AGERPRES: Deci care e scopul?

Oleg Malginov: Scopul poate fi destabilizarea situaţiei din interiorul Federaţiei Ruse, lucru de asemenea imposibil. Dar spun că vor impune Federaţiei Ruse schimbarea anumitor decizii care au fost luate deja. E imposibil.


AGERPRES: Puteţi explica despre ce decizii e vorba?

Oleg Malginov: Trebuie să discutăm toată chestiunea crizei ucrainene şi să vedem care e situaţia reală. Unele sancţiuni au fost impuse sub pretextul că Federaţia Rusă participă la evenimentele din estul Ucrainei. Nu participăm în estul Ucrainei, ci încercăm să ajutăm la rezolvarea situaţiei de acolo. Unele sancţiuni sunt legate de problema Crimeei, de aşa-numita anexare şi aşa mai departe. Nu putem accepta sub nicio formă, pentru că situaţia Crimeei a fost diferită şi voinţa poporului exprimată în referendum, cu peste 90% în martie 2014, a stat la baza deciziei Parlamentului Federaţiei Ruse cu privire la reunificarea Crimeei cu Federaţia Rusă. Istoria Crimeei este lungă. Şi această decizie e susţinută de către rezultatele sondajelor făcute de cercetători independenţi din ţări din vest, care spun că peste 85% (din populaţia locală) încă mai susţin decizia, în ciuda dificultăţilor care au fost create artificial pentru populaţia de acolo. Şi această decizie nu se va schimba.

Iar sancţiunile care sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse, prin implementarea aşa-zisului Acord Minsk 2, nici măcar nu au o legătură logică, pentru că neimplementarea sau dificultăţile în implementarea Acordului Minsk 2 sunt create de Kiev. Am arătat de câteva ori că, în ultimele 10 zile, deciziile luate de autorităţile de la Kiev distrug Acordul Minsk 2. Deci care e legătura cu sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse? Noi considerăm că anumite elemente ale sancţiunilor împotriva Rusiei şi alte decizii legate de acestea, care ar putea fi luate pentru susţinerea militarizării Ucrainei, au scopul de a sabota Acordul Minsk 2. Prin urmare, nu putem exclude faptul că sunt anumite forţe, în anumite ţări, care ar fi interesate să reia activităţile militare.


AGERPRES: Cu ce scop?

Oleg Malginov: Pentru că e mai uşor să lupţi decât să construieşti.


AGERPRES: Preşedintele Poroşenko a spus deja că există 11 ţări care au contracte pentru livrarea de arme defensive Ucrainei.

Oleg Malginov: E liber să aibă aceste contracte. Nu a specificat care sunt ţările respective, nu a specificat cine va plăti pentru asta, de unde va lua banii, din credite FMI, din credite de la alte state europene, nu ştiu. Dar, cum am spus, un transfer masiv de armament spre Kiev, fără implementarea Acordului de la Minsk, înseamnă că se doreşte întărirea armatei sau autorităţii pentru a zdrobi populaţia din estul ţării, cu forţa. Va fi cel mai prost scenariu posibil, care va destabiliza Ucraina şi mai mult.


AGERPRES: Apropo de sancţiuni, Rusia are mijloacele necesare să depăşească aceste sancţiuni? Are puterea economică?

Oleg Malginov: Desigur, nu vreau să spun că e un lucru pozitiv, pentru că sancţiunile sunt ceva controversat faţă de regimul de comerţ normal, faţă de Organizaţia Mondială a Comerţului, faţă de prerogativele Consiliului de Securitate ONU, etc. Dar chiar şi în aceste decizii foarte negative există şi anumite elemente pozitive. De fapt, ne confruntăm cu o situaţie economică dificilă în Federaţia Rusă, pe care economiştii noştri o pun pe seama influenţei sancţiunilor în proporţie de 10% - 15%. Restul este rezultatul unor dezechilibre în dezvoltarea economică în ultimii 20 de ani, când totul s-a concentrat pe dezvoltarea producţiei de petrol şi gaze şi pe exportul de petrol şi gaze.

Înseamnă o economie cu un anumit export monobasic, în legătură cu care economiştii au încercat să ne avertizeze. Dar când vin banii, e foarte greu să începi să faci schimbări, pentru că ai nevoie să faci investiţii şi să tai anumite beneficii. Acum situaţia s-a dezvoltat în aşa fel încât paradigma economică a ţării trebuie schimbată. Trebuie acordată mai multă atenţie inovaţiei, mai multă atenţie altor industrii, mai multă atenţie agriculturii, mai multă atenţie dezvoltării sectorului social, educaţiei, sănătăţii. Da, va fi dificil, dar nu este doar influenţa sancţiunilor. A fost o necesitate economică. Dar sancţiunile au dat, de asemenea, un anumit impuls.

Ţara nu poate fi izolată. Rusia caută să dezvolte relaţii cu alte ţări. Ştiţi că mulţi oameni de afaceri europeni care îşi bazaseră afacerile şi prosperitatea pe relaţiile cu Federaţia Rusă sunt nemulţumiţi, critică deciziile luate. Şi sunt dornici să reia relaţiile comerciale normale cu Federaţia Rusă. Cifrele încă nu sunt vizibile la suprafaţă, dar statisticile pe ultimele luni au indicat o creştere substanţială în producţia internă în mai multe domenii în Federaţia Rusă. Şi da, vor fi greutăţi economice, legate atât de sancţiuni, cât şi de reformele structurale, timp de 2-3 ani. Dar Federaţia Rusă e cu siguranţă suficient de puternică să depăşească aceste dificultăţi. Apoi nu va fi uşor pentru oamenii de afaceri din Vest să se întoarcă pe piaţă. Nu va fi atât de uşor. Priviţi în istorie ce efecte au avut sancţiunile asupra Cubei? Şi-au atins scopul? Ce s-a realizat? Care sunt alte regimuri de sancţiuni şi care sunt rezultatele lor? Sunt scopuri proclamate, dar nu funcţionează. Sancţiunile nu reprezintă metoda de a atinge acele obiective politice sau de politică externă.


AGERPRES: Cuba este subdezvoltată acum.

Oleg Malginov: Dar sancţiunile erau pentru a distruge regimul lui Castro şi ei i-au pedepsit pe oameni.


AGERPRES: Care este poziţia Rusiei cu privire la schimbările politice de la Chişinău? Ce şanse credeţi că are R. Moldova să se alăture UE?

Oleg Malginov: Şi care sunt schimbările politice din Chişinău? Au fost alegeri...


AGERPRES: Alegerile.

Oleg Malginov: Au avut loc alegeri, cunoaştem rezultatele. Nu sunt ambasador la Chişinău, însă acum, din fericire, după câteva săptămâni, există Guvern, ok.


AGERPRES: După multe săptămâni.

Oleg Malginov: Au fost alegeri şi în Republica Găgăuză şi avem un nou lider al Găgăuziei.


AGERPRES: Care doreşte federalizarea Republicii Moldova.

Oleg Malginov: Să-i lăsăm pe moldoveni să vorbească pentru ei înşişi. Noi avem relaţiile noastre cu Moldova şi sperăm ca acele relaţii să continue. R. Moldova este membru al Comunităţii Statelor Independente (CSI) şi încă are anumite obligaţii şi preferinţe ca membru. Au semnat un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană care, am spus-o de multe ori, în anumite cazuri, contravine obligaţiilor din regimul CSI, regimul de comerţ. Aşadar vor fi nişte consecinţe.


AGERPRES: Consecinţe economice?

Oleg Malginov: Economice. Ei bine, vedeţi dumneavoastră, noi de la început am zis tuturor partenerilor noştri, inclusiv celor din Uniunea Europeană, că este contraproductiv să creezi alternative, ori Uniunea Europeană, ori CSI. Am propus să încercăm să vedem cum ne putem apropia în cadrul regimurilor diferite pentru ca ţările să nu fie puse în situaţia de a alege unul sau celălalt. Dar nu a fost luat în considerare şi situaţia a evoluat diferit.

Acum suntem în poziţia în care cu adevărat alegerea trebuie să existe, ori aşa, ori altfel. Propunerea noastră de a discuta relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Uniunea Economică Eurasiatică şi de a vedea dacă, poate, le putem face mai compatibile este pe masă, dar, din cauza situaţiei actuale cu sancţiunile şi aşa mai departe, nu se discută. Însă totuşi, (propunerea - n.r.) e pe masă şi examinarea acesteia depinde de state, de autorităţi şi de popoare. Să nu uităm de popoare, de legăturile tradiţionale, de exporturi şi importuri. Să nu uităm de asta.

Desigur, plănuim, ne gândim, sperăm că relaţiile cu R. Moldova vor continua pe baze normale, dar nu putem ignora, de exemplu, discriminarea împotriva presei ruseşti din Moldova, restricţiile pentru jurnaliştii ruşi de a veni la Chişinău, lucru care nu este în conformitate cu standardele europene. Aşa că sunt multe probleme şi nu putem înţelege de ce să le multiplice. Nu găsim asta ca fiind folositor.


AGERPRES: Preşedintele ucrainean Poroşenko a spus, la finalul întâlnirii cu preşedintele nostru, că cei doi au căzut de acord să îşi dea toată silinţa pentru integrarea Transnistriei în R. Moldova. Care este poziţia Rusiei?

Oleg Malginov: E o întrebare foarte interesantă, pentru că sunt mai multe semne de întrebarea decât răspunsuri. Preşedintele ucrainean Poroşenko a folosit cuvântul 'a dezgheţa', care în rusă are mai multe conotaţii. Unul dintre ele este 'să încingi'. Deci, dacă dorinţa preşedintelui ucrainean, pronunţată în prezenţa preşedintelui român, este de a încinge situaţia de acolo, e foarte greu de acceptat. Dacă preşedintele Poroşenko a vrut să spună că doreşte să facă procesul de rezolvare a situaţiei din Transnistria, din Moldova, mai eficient, mai activ, ok, noi asta facem în ultimii ani, iar Ucraina, în ultimii 3-4 ani, a fost foarte pasivă. Singurul lucru pe care l-au făcut în ultimul an este că s-au alăturat blocadei, au încercat să se alăture blocadei Transnistriei, lucru ce contravine cu tot complexul de acorduri care există. Ştiţi că există anumite obligaţii ale tuturor părţilor cu privire la cum să abordeze rezolvarea situaţiei Transnistriei în Moldova. Iar embargoul economic nu este un element care să faciliteze asta. Ăsta este punctul I.

Punctul II, bineînţeles că înţelegem dorinţa preşedintelui ucrainean de a contribui la rezolvarea problemei. Există un format stabilit, care se cheamă 5+2, 2 însemnând cele două părţi din R. Moldova, autorităţile de la Chişinău şi din Transnistria. Doi garantori - Federaţia Rusă şi Ucraina, trei intermediari - Federaţia Rusă, Ucraina şi OSCE - şi alte două părţi - Uniunea Europeană şi Statele Unite, deci cinci. România, apropo, în calitatea ei naţională, nu este membru al acestui proces, dar ca membru al Uniunii Europene, ca membru al OSCE, este acolo. Ei bine, prima mea reacţie a fost că cei doi preşedinţi au căzut de acord să aibă un soi de format alternativ pentru a rezolva situaţia, pentru a trece peste, pentru a înlocui acordul 5+2. Este ciudat, deoarece, la nu multă vreme după alegeri, a fost o întrevedere între părţile din Chişinău şi Tiraspol pentru a revigora formatul 5+2. Câtă vreme am fost aici am auzit de la liderii politici din România, public, şi în discuţiile cu mine, că susţin formatul 5+2, că doresc ca el să fie mai activ, mai orientat către rezultate. Aşadar asta nu înţeleg, nu ştiu ce a fost în spatele acestei declaraţii şi sper că poziţia Bucureştiului nu s-a schimbat şi continuă să sprijine formatul 5+2.

Iar punctul III în declaraţia preşedintelui ucrainean este că nu s-a regăsit nimic despre partea moldovenească. Aşadar e pregătit să rezolve ceva pentru cineva, pe când poziţia noastră pentru toate situaţiile este că mai întâi părţile trebuie să cadă de acord. Acordul trebuie să fie între ele, iar mai apoi facilitatorii, garantorii trebuie să ofere asistenţă în implementarea acordului stabilit. Dar preşedintele Poroşenko nu a vorbit despre discuţiile dintre Chişinău şi Tiraspol. Nu a vorbit niciodată despre popor. Or, vedeţi dumneavoastră, este ciudat, dar acest lucru are legătura şi cu propria ţară. El nu vorbeşte despre negocieri cu reprezentanţii propriei populaţii din estul Ucrainei. Întotdeauna spune că cineva trebuie să rezolve pentru popor. Aceasta este o abordare greşită. Oamenii vor rezolva problemele. Dacă nu este un acord între oameni, dacă nu există un acord între reprezentanţii lor, nimeni din exterior nu poate impune un acord de lungă durată. Dar sper că, deşi preşedintele Iohannis nu s-a exprimat, poziţia României nu s-a schimbat.


AGERPRES: Doar Poroşenko a făcut-o. Dar cum vede Rusia soluţia la această problemă, Transnistria şi Moldova? Federalizarea ...

Oleg Malginov: Nu, vă rog! Aşa cum am spus, Rusia nu inventează scheme. Avem doi parteneri de negocieri. Avem populaţii, avem oameni ce locuiesc în aceste zone. Să îi lăsăm să discute cu bună credinţă, să îi lăsăm să îşi facă singuri o schemă de lucru. Sunt multe, după cum am spus, dificultăţi, şi ştiţi că au fost multe etape. A fost o propunere de federalizare, aceasta nu a fost făcută de Federaţia Rusă. În R. Moldova a fost adoptată o lege pe statutul special al regiunilor din cealaltă parte a Nistrului, lucru ce a subminat, realistic vorbind, procesul de negociere, însă, cu toate astea,... cele două părţi trebuie să se aşeze şi să discute. Aşa cum este acum considerăm acesta un efort, un proces de a găsi soluţii în interiorul Republicii Moldova. Nu spunem nimic altceva. Poziţia noastră a rămas aceeaşi. Însă schemele nu vor fi discutate la Bruxelles, la Washington, la Moscova, Kiev sau în Bucureşti. Ei vor discuta.


AGERPRES: Puteţi să ne explicaţi în câteva cuvinte scopul principal al tratatului semnat între Federaţia Rusă şi Osetia de Sud? Care este scopul acestui Acord?

Oleg Malginov: Vă referiţi la Tratatul ...


AGERPRES: ... de Alianţă şi Integrare.

Oleg Malginov: Acesta este continuarea tratatului de relaţii dintre două state independente, ceea ce înseamnă o anumită asistenţă în rezolvarea anumitor probleme din domeniul securităţii.


AGERPRES: NATO pretinde că acest tratat contravine cu dreptul internaţional. Ce părere aveţi despre asta?

Oleg Malginov: NATO pretinde multe lucruri. Noi nu credem că un tratat între două state suverane violează legile internaţionale.


AGERPRES: Cu privire la Orientul Mijlociu şi ISIS, care este soluţia pentru această problemă în viziunea Rusiei?

Oleg Malginov: În primul rând, poziţia noastră a fost şi este că terorismul trebuie distrus, este un fenomen foarte periculos şi rău al timpurilor noastre ce necesită o combinare a eforturilor. Am contribuit foarte mult şi continuăm să contribuim la întărirea securităţii Irakului, lucru ce va mări capacitatea sa de a lupta împotriva grupărilor teroriste şi ştiţi că a fost, nu de mult, o întâlnire la Moscova cu scopul de a întări această cooperare. Ştim, desigur, că există o coaliţie ce contribuie la eforturile statului irakian, iar aceste eforturi sunt bazate pe un acord cu autorităţile din Bagdad. Ei bine, e normal, noi, deşi nu participăm direct în aceste evenimente, ne facem treaba. Dacă e să vorbim despre acelaşi rău în Siria, de exemplu, noi considerăm că cel mai grav este că guvernul sirian nu este luat drept partener în lupta împotriva teroriştilor Statului Islamic, deşi ei suportă cea mai mare parte din povară şi principala responsabilitate în asta.

Ciudat! Când, acum un an, era în discuţie distrugerea armelor chimice, guvernul Siriei era un partener în organizaţiile internaţionale şi al altor state din Vest. Acum nu fac un parteneriat cu ei, deşi luptă împotriva unui inamic comun. Dar lupta este importantă şi este necesară.

Între timp, trebuie să analizăm şi motivele - culturale, filosofice, politice - şi să nu uităm că unul dintre motivele pentru care această ameninţare a apărut în Orientul Mijlociu şi nordul Africii a fost intervenţia în treburile interne ale unora dintre aceste state sub pretextul democratizării, schimbării de regim, susţinerea revoluţiilor şi aşa mai departe. Aceasta e o reacţie, deşi neprevăzută, a acţiunilor ţărilor occidentale în Irak acum zece ani, în Libia...


AGERPRES: ... şi în Siria?

Oleg Malginov: O făceau şi în Siria, nu direct, ci indirect, iar liderii politici din Statele Unite chiar au recunoscut, într-o anumită măsură, că politicile lor posibil - au zis "posibil"- influenţează acest fenomen. Acesta este primul punct şi trebuie luat în considerare. Însă şi în Afganistan, Talibanul a fost creat din exterior. Aşadar aceasta e o trăsătură ce trebuie înţeleasă fără excepţii, că nu pot fi terorişti buni şi terorişti răi. Teroriştii sunt răi şi nu poţi susţine teroriştii sau să-i combaţi aici şi să-i sprijini în altă ţară. E cunoscut faptul că arme date rebelilor din Libia au fost folosite de către aceleaşi grupuri în Mali şi alte state africane împotriva unor guverne legitime.

Aşadar, a lupta împotriva terorismului nu înseamnă doar a lupta imediat şi acum, lucru important, dar înseamnă, de asemenea, şi măsuri preventive, măsuri cu scopul de a lua în considerare îngrijorările, identitatea, credinţa variilor grupuri religioase, lingvistice, din lumea întreagă, deoarece este imposibil să impui o singură viziune a lumii tuturor grupurilor diferite de pe acest glob. Iar când oamenii văd că nu sunt respectaţi, reacţiile pot fi diferite. Iar asta se observă nu numai în nordul Africii. Se vede şi în reacţiile unor state europene, ne întâlnim cu aceste reacţii şi în ţările la sud de Federaţia Rusă şi în câteva alte state, deci acesta e un pericol şi trebuie să-l discutăm. Din păcate, cooperarea noastră în domeniul luptei antiteroriste cu actorii majori nu este aşa de activă cum a fost înainte şi credem că nu este deloc în beneficiul luptei împotriva acestor evenimente şi fenomene.


AGERPRES: Aţi luat în considerare acţiuni directe împotriva ISIS în cooperare cu Alianţa?

Oleg Malginov: Nu sunt persoana responsabilă pentru asta. Pentru moment, asistenţa acordată autorităţilor legitime ale acestor state este suficientă.


AGERPRES: România spune că doreşte să devină independentă din punct de vedere energetic. Credeţi că ar putea face asta?

Oleg Malginov: Este la latitudinea României. De ce nu?


AGERPRES: Are mijloacele?

Oleg Malginov: De ce nu? Depinde de autorităţi, depinde de oameni. Aveţi resurse, nu numai petrol şi gaze, dar şi resurse hidro, cele regenerabile, resurse energetice non-tradiţionale, cărbune, o centrală nucleară, aşadar, de ce nu? Ţara poate face în domeniul acesta ce doreşte. Ştiu că această întrebare e pusă în legătură cu exporturile de gaz rusesc către România. Ei bine, dacă ţara nu are nevoie de gaz, dacă ce are este suficient, ce putem să facem? Dacă doriţi să îl vindeţi mai departe altundeva asta este altceva, dar este normal. Dar sper că ştiţi de ce scade cererea la gaz? Desigur, eficienţa energetică creşte, dar şi anumite întreprinderi industriale, ce consumau mult gaz în domeniile industriei grele, metalurgiei, producerii de fertilizant, au fost oprite - aşadar şi acesta e un motiv.


AGERPRES: Aveam o industrie învechită care cerea multe resurse, însă această industrie nu mai există acum.

Oleg Malginov: E la latitudinea voastră să decideţi. Eu ştiu că anumite unităţi industriale, care cereau foarte mult gaz pentru producţie - care era necesară aici în România şi care era exportată - nu mai lucrează acum, aşa că dacă este bine sau rău nu trebuie ca eu să fac evaluări sau să judec.


AGERPRES: Care sunt cele mai importante proiecte desfăşurate de către Ambasada rusă în România pe lângă activitatea diplomatică obişnuită?

Oleg Malginov: În primul rând aş vrea să atrag atenţia asupra faptului că suntem în 2015. Este anul aniversării a 70 de ani de la victoria în Al Doilea Război Mondial - pentru Federaţia Rusă, Marele Război Patriotic - iar Ambasada plănuieşte destul de multe aici, în România, pentru a sărbători această dată. Suntem în contact cu autorităţile, suntem în contact cu asociaţiile veteranilor, suntem în contact cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, cu autorităţile locale, cu organizaţii non-guvernamentale. Plănuim să vizităm multe locuri unde au fost înmormântaţi soldaţi sovietici, de varii naţionalităţi, ce au murit aici pentru libertatea României. Ştiţi că avem mai mult de 250 de locuri unde au fost înmormântaţi soldaţi sovietici şi nu este o listă exhaustivă. Ştim că sunt mai multe locuri, le căutăm. Avem o reprezentanţă specială aici care caută. Avem un acord prin care vom avea o festivitate destul de mare aici, în Cimitirul Herăstrău.

Aşteptăm o delegaţie din Federaţia Rusă ce include acei veterani care au participat la eliberarea României. Avem un proiect de a publica memorii ale soldaţilor români care au încheiat războiul luptând împotriva germanilor alături de soldaţi sovietici, cu soldaţi ruşi, deşi începuseră războiul în altă tabără - da, nu este atât de simplu - şi sperăm că acesta va fi un eveniment ce va aduce tinerei generaţii o înţelegere mai detaliată a acelei perioade ce s-a încheiat acum 70 de ani.

Am fost surprins că în ultimul an autorităţile de aici au încercat să evite să menţioneze că am fost împreună în ultima etapă a celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe lângă asta, vom avea şi un festival special de film aici, în Bucureşti, dedicat acestei date, şi plănuim unele expoziţii fotografice. Aşa că sunt multe evenimente şi sper că alături de mulţi dintre partenerii noştri din România vom reuşi să le facem.

În al doilea rând aş vrea să menţionez deschiderea Centrului Cultural Rusesc. Sperăm că va fi deschis tot în mai, nu departe de Ambasadă, şi plănuim să facem din el un centru de diseminare a culturii ruseşti, a literaturii ruseşti, poate a învăţării limbii ruse, de orientare în învăţarea limbii ruse. Şi acelaşi lucru va fi făcut la Moscova de Institutul Cultural Român. Acesta plănuieşte să-şi deschidă reprezentanţă acolo, la Moscova, lucru ce va fi, de asemenea, un eveniment important. Aşadar, dacă totul iese după cum este plănuit, acestea vor fi cele mai importante două evenimente de aici şi vor contrasta cu o anumită - cum să spun - nu aş spune îngheţare, aş spune limitare a activităţii de pe frontul bilateral, ca să putem contribui astfel la relaţiile noastre bilaterale. AGERPRES/(A - autor: Cătălin Alexandru, editor: Georgiana Tănăsescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.