Bucureşti, 19 mar /Agerpres/ - Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării /SUERD/ este a doua strategie macroregională a Uniunii şi reprezintă singurul proiect european de anvergură pe care România îl promovează, a declarat, joi, în cadrul unui simpozion de specialitate, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului României.

'De foarte multe ori văd că există superficialitate şi formalitate în abordarea unor probleme şi mă deranjează. Eu am învăţat de la profesorii mei să construiesc. Azi, din păcate, se pare că moda este diferită. În loc de 'a face', mai degrabă devine verbul 'a fura' în dezbaterea publică din aceste zile. Personal, am o abordare care se bazează pe construcţie, a lăsa ceva durabil. Astfel, proiectul privind Strategia Dunării l-am gândit în 2008, când aveam funcţia de prim ministru, însă poate cu ceva mai mult realism, mi-am dat seama că un astfel de proiect promovat de România la nivelul Uniunii Europene s-ar putea să aibă şanse pentru că România era la vremea aceea proaspăt membru al Uniunii. La ora actuală, Strategia Dunării este, nu numai cel important proiect european promovat de România, ci, din păcate, şi singurul proiect. Nu există un alt proiect european de anvergură promovat de către români. Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării este a doua strategie macroregională a Uniunii Europene cu o anumită adaptare la specificul regiunii noastre. Cum era de aşteptat, foarte multe ţări au înţeles care poate să fie potenţialul acestei Strategii. Astfel, imediat s-au raliat la Strategie 14 state, dintre care nouă state membre ale Uniunii Europene', a spus Tăriceanu.

Potrivit oficialului, promovarea de către România a Strategiei Dunării a urmărit ideea de a ne pune în evidenţă ca stat membru.

'Ideea a fost aceea de a ne pune în evidenţă ca stat membru, promovând un anumit proiect care să fie de interes. Un proiect care poate aduce o valenţă în plus pentru cooperarea regională este întotdeauna de interes pentru responsabilii Europei şi are o şansă în plus ca să fie promovat. România poate şi merită mai mult, cel puţin aşa îmi imaginez. Am un vis la care n-am să renunţ, şi acela este de a vedea România devenind mai mult decât este astăzi. România este o ţară care ocupă un loc extrem de modest în rândul ţărilor Uniunii Europene şi o spun cu mare regret. Cred că potenţialul de creştere şi de progres există, dar numai că el trebuie să fie fructificat. Trebuie puse în funcţiune nişte motoare de dezvoltare socio-economică, iar aceste motoare trebuie găsite, identificate. Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării este un mecanism al Uniunii Europene de cooperare regională destinat dezvoltării socio-economice prin consolidarea implementării în regiune a politicii şi legislaţiei europene', a menţionat preşedintele Senatului României.

Strategia Dunării, proiectul politic european de amploare şi vizibilitate lansat de România împreună cu Austria, a fost adoptată de Consiliul European în 24 iunie 2011, ca strategie macroregională a Uniunii Europene /UE/.

Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt: conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie), protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor), creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă).

Dintre cele 14 ţări incluse în Strategie, nouă sunt state membre ale UE (Germania, Austria, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia, România, Bulgaria şi Croaţia), restul fiind state non-membre (Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina).

Uniunea Europeană a alocat Strategiei pentru Regiunea Dunării fonduri de 100 milioane euro, în politica de coeziune 2007-2013.

Administraţia Naţională 'Apele Române' /ANAR/ a organizat, joi, în cadrul Facultăţii de Hidrotehnică din Bucureşti, simpozionul cu tema 'Apa şi dezvoltarea durabilă', eveniment care marchează Ziua Mondială a Apei.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a desemnat ziua de 22 martie a fiecărui an drept 'Ziua Mondială a Apei' prin adoptarea unei rezoluţii şi este sărbătorită începând cu anul 1993.

Marcarea Zilei Mondiale a Apei reprezintă un apel către toate autorităţile şi comunităţile locale, agenţii economici şi populaţie, în vederea consumului raţional de apă, fără risipă şi cu un interes sporit în ceea ce priveşte calitatea rezervelor naturale de apă.AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica)