COD GALBEN: 16-01-2018 ora 12 Intre 16 ianuarie, ora 17 - 17 ianuarie, ora 20 se va semnala 16 ianuarie, ora 12 – 17 ianuarie, ora 20Fenomene vizate COD GALBEN: 16-01-2018 ora 19 Intre 19:45 si 22:00 se va semnala Local precipitații predominant sub formă de ploaie, care favorizează depunerea de polei in Județul Ilfov, Județul Teleorman, Județul Giurgiu, Județul Călăraşi;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 20 feb /Agerpres/ - Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că vrea ca românii care vin în Regatul Unit să fie suficient de pregătiţi pentru această experienţă, adăugând că nu sunt de dorit oameni fără adăpost pe străzile Londrei.

"Sunt multe exemple de cetăţeni români care au dezvoltat cariere de mare succes în Marea Britanie, cum ar fi balerina Alina Cojocaru, actriţa Anamaria Marinca, violonistul Remus Azoiţei. Desigur, vrem ca românii care vin în Marea Britanie să fie suficient de pregătiţi pentru această experienţă. Nu vrem oameni fără adăpost pe străzile Londrei", spune Brummell.

În interviu, diplomatul britanic vorbeşte, printre altele, despre modul în care au fost percepute la Londra alegerile prezidenţiale din ţara noastră din 2014, despre potenţialul economic al României, dar şi despre conflictul din Ucraina.


AGERPRES: Domnule ambasador, cum s-au văzut din Marea Britanie alegerile prezidenţiale de la Bucureşti şi cum este văzut preşedintele Klaus Iohannis?

Paul Brummell: Avem un parteneriat strategic între Marea Britanie şi România, care a fost relansat în 2011 sub preşedinţia domnului Băsescu şi sunt sigur că acest parteneriat o să se dezvolte sub preşedinţia domnului Iohannis. În ianuarie anul acesta a fost în vizită în România ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, şi în timpul acestei vizite a fost o întâlnire (...) cu domnul Iohannis.

Bineînţeles, guvernul britanic este neutru în ceea ce priveşte rezultatul alegerilor, dar cred că a fost un semn foarte bun că 64% dintre alegătorii români au votat. E un semn că aici, în România, este o democraţie foarte activă.


AGERPRES: Aţi pomenit parteneriatul strategic dintre România şi Marea Britanie. Concret, în ce constă acesta?

Paul Brummell: Sunt două domenii principale: securitate şi prosperitate. În ceea ce priveşte domeniul securităţii, avem o colaborare foarte bună, de exemplu între forţele armate britanice şi române. Cred că Summitul NATO din Ţara Galilor de anul trecut a fost foarte productiv şi punctele de vedere ale României şi Marii Britanii sunt foarte apropiate, de exemplu, în ceea ce priveşte importanţa modernizării NATO în faţa riscului global de securitate. Luna aceasta, ministrul Apărării din Marea Britanie, Michael Fallon, a anunţat că va fi o contribuţie britanică pentru noul centru NATO din România.

În ceea ce priveşte domeniul prosperităţii, schimburile comerciale au ajuns la aproximativ 3 miliarde de euro. Este o cifră bună, dar poate să fie şi mai bună. Încurajăm firmele britanice să facă afaceri aici, în România.


AGERPRES: O să revin puţin la alegerile prezidenţiale de anul trecut. Cum s-a văzut în Marea Britanie modul în care au fost organizate de România alegerile în străinătate? Ştiţi că au fost cozi la secţiile de votare din străinătate, inclusiv la Londra, în anumite situaţii s-a creat dezordine.

Paul Brummell: Organizarea alegerilor ţine de autorităţile române. Aveţi dreptate, am văzut la Londra şi în alte oraşe din Europa cozi foarte lungi şi cred că a fost clar că nişte persoane care au avut dreptul de a vota nu au putut să voteze. Ştiu că au fost multe discuţii pe acest subiect aici, în România. Sunt sigur că atunci când Parlamentul va examina o posibilă reformă a Legii electorale aceste probleme vor fi luate în considerare. Bineînţeles, este o decizie pentru Parlament şi poporul român, dar este clar că este ceva important de făcut.


AGERPRES: Vă aflaţi în România de ceva vreme. Cum vi se pare ţara, cum vi se par oamenii?

Paul Brummell: Am avut noroc că înainte de a-mi prelua mandatul, în august anul trecut, am locuit la Iaşi pentru două luni şi jumătate. A fost un curs de aprofundare a limbii române şi am avut oportunitatea de a cunoaşte viaţa, cultura şi istoria românească. A fost o experienţă foarte bună pentru mine şi când am ajuns la Bucureşti m-am simţit imediat ca acasă. Avem un fiu de 18 luni, George, şi el este foarte fericit că locuim nu departe de Parcul Herăstrău, pentru că sunt foarte multe locuri de joacă pentru copii acolo. Românii sunt foarte primitori, ne simţim foarte bine aici.


AGERPRES: După ce aţi văzut România şi aţi cunoscut oamenii, vi se pare că imaginea României în Occident, în cazul dumneavoastră în Marea Britanie, poate fi mai bine oglindită?

Paul Brummell: Cred că, în general, România este prea puţin cunoscută şi cred că cetăţenii români care vizitează, studiază sau locuiesc în străinătate reprezintă cel mai important ambasador pentru ţară, pentru că este o ţară foarte frumoasă. La fel, în ceea ce priveşte investiţiile şi afacerile, cred că România este prea puţin cunoscută şi de aceea lucrăm pentru atragerea mai multor firme britanice, să cunoască mai bine posibilitatea de a face afaceri în România.


AGERPRES: Dacă tot aţi atins acest subiect, unde credeţi că ar fi zonele în care România poate creşte economic? În ce domenii?

Paul Brummell: Este clar că, în ceea ce priveşte media europeană, de exemplu, infrastructura în România nu este prea dezvoltată şi este mult de făcut, dar cred că este foarte bine că sunt foarte multe fonduri structurale alocate (...) pentru acest domeniu. Guvernul britanic consideră, de exemplu, în ceea ce priveşte Uniunea Europeană, că piaţa unică europeană este ceva foarte pozitiv, dar, din păcate, nu prea există. Există în domeniul bunurilor comerciale, dar trebuie să fie dezvoltată în domeniul serviciilor, în ceea ce priveşte piaţa digitală şi în energie.

Cred că pentru România sunt foarte multe posibilităţi în domeniul energiei şi al pieţei digitale, al IT. România are o forţă de muncă foarte bine calificată, foarte bună vorbitoare de limbă engleză, are o poziţie geografică foarte bună, deci sunt multe oportunităţi pentru România să devină un loc de creştere în ceea ce priveşte industria IT, de exemplu.


AGERPRES: Această forţă de muncă despre care vorbiţi are tendinţa să migreze şi asta mă duce cu gândul la o altă întrebare. Cum este văzută comunitatea românească din Marea Britanie, ştiind faptul că acolo au existat anumite campanii de presă care nu au fost tocmai pozitive pentru români?

Paul Brummell: Conform Tratatului de la Lisabona, cetăţenii români, ca cetăţeni ai Uniunii Europene, au dreptul de a munci, a locui, a studia în Marea Britanie şi ei fac acest lucru şi sunt bine-veniţi. Sunt multe exemple de cetăţeni români care au dezvoltat cariere de mare succes în Marea Britanie, cum ar fi balerina Alina Cojocaru, actriţa Anamaria Marinca, violonistul Remus Azoiţei. Desigur, vrem ca românii care vin în Marea Britanie să fie suficient de pregătiţi pentru această experienţă. Nu vrem oameni fără adăpost pe străzile Londrei. În ceea ce priveşte mica minoritate de cetăţeni români care vin pentru infracţiuni, sunt fericit că este o colaborare foarte bună între poliţiştii români şi cei britanici.


AGERPRES: Se ştie că prinţul Charles vine foarte des în România şi este un ambasador foarte bun care promovează ţara noastră în străinătate, în special în Marea Britanie. Cum vedeţi acest lucru, mai ştiţi cazuri de politicieni din Marea Britanie, alte persoane, care ar putea să-i urmeze exemplul?

Paul Brummell: Aşa cum aţi spus, este clar că prinţul Charles iubeşte România, vine des, iubeşte natura. Sunt foarte fericit că prinţul Charles vine pentru vacanţă, dar şi sprijină multe ONG-uri care, la rândul lor, sprijină agricultura sustenabilă şi (...) conservarea clădirilor istorice cum ar fi bisericile săseşti din Transilvania.

Sărbătorim săptămâna aceasta 135 de ani de relaţii bilaterale între Marea Britanie şi România. Este o ocazie foarte importantă - pe 20 februarie se aniversează stabilirea relaţiilor oficiale dintre cele două state - şi cred că în aceşti 135 de ani sunt sute, mii de exemple de cetăţeni britanici care au sprijinit România, care au iubit România.

În secolul al XIX-lea, de exemplu, independenţa României a fost sprijinită de cetăţeni britanici ca Maria Rosetti, soţia lui C.A. Rosetti. În Primul Război Mondial, regina Maria, care a fost născută în Marea Britanie, a înfiinţat spitale şi i-a sprijinit pe soldaţii răniţi. A fost şi o grupă de asistente medicale scoţiene, pe front, în Primul Război Mondial, numită Potârnichile Gri, pentru că aveau uniforme gri. În perioada comunistă, bineînţeles, contactele au fost mai dificile, dar, imediat după Revoluţie, multe ONG-uri britanice au venit în România şi au sprijinit dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de sănătate şi educaţie. Şi acum sunt cetăţeni britanici care lucrează într-un mod pozitiv cu ONG-uri, aici, în România, cum ar fi "Light into Europe", care sprijină oameni cu probleme de auz şi cu probleme de vedere. Este organizaţia "Hospices of Hope", care a contribuit la sistemul de medicină paliativă pentru România. Este un ONG nou, "Bridging the Gap", care sprijină ONG-urile româneşti. Deci sunt foarte multe exemple de cetăţeni britanici care iubesc şi sprijină România.


AGERPRES: Trecem la agenda internaţională. Legat de terorism, se ştie că foarte mulţi membri ISIL sunt cetăţeni europeni, mulţi dintre ei sunt cetăţeni ai Marii Britanii. Aceştia se pot întoarce în ţara de origine şi pot pune la cale atacuri teroriste. Ce strategie are Marea Britanie pentru a preveni astfel de situaţii?

Paul Brummell: Cred că evenimentele din Paris şi, mai recent, din Copenhaga au demonstrat că aceste probleme sunt, din păcate, probleme globale şi necesită un răspuns comun, robust şi internaţional. Da, problema celor care au luptat pentru ISIL în Siria sau Irak sau Libia şi s-au întors în Marea Britanie sau alte ţări ale Europei este reală, o problemă pentru Marea Britanie şi o problemă pentru noi toţi. Trebuie un răspuns comun şi sunt foarte fericit că avem o colaborare cu România şi cu alte ţări ale Uniunii Europene în această privinţă, pentru că este important.


AGERPRES: Conflictul din Ucraina s-a amplificat. În ciuda faptului că a fost încheiat un al doilea acord la Minsk, confruntările au continuat, armata ucraineană s-a retras din Debalţevo. Acordul nu a funcţionat, se pare că nici sancţiunile nu sunt foarte puternice în a descuraja Rusia. Ce e de făcut mai departe?

Paul Brummell: Cred că în faţa agresiunii ruse este clar că Uniunea Europeană şi NATO trebuie să fie unite, să aibă un răspuns robust şi clar. Nu sunt de acord că sancţiunile nu au efect, cred că sancţiunile au importanţă şi este foarte important că România şi Marea Britanie au acelaşi punct de vedere în această privinţă. Agresiunea rusă este în continuare îngrijorătoare şi este necesar un răspuns. AGERPRES/(A - autor: Cătălin Alexandru, editor: Georgiana Tănăsescu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.