Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 17 nov /Agerpres/ - Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, susţine că motivele pentru care mulţi cetăţeni nu au putut să-şi exercite dreptul de vot au fost independente de voinţa şi atribuţiile ambasadelor şi diplomaţilor români membri în secţiile de vot.

"Alegerile prezidenţiale s-au încheiat, rezultatele se cunosc. Ceea ce se ştie mai puţin este volumul imens de muncă depusă de personalul ambasadelor României pentru ca procesul de vot să se desfăşoare cât mai bine posibil, cu respectarea legii. Este absolut regretabil că, în unele cazuri, nu toţi cei veniţi să voteze au putut să îşi exercite acest drept. Motivele au fost independente de voinţa şi atribuţiile Ambasadelor şi diplomaţilor români membri în secţiile de vot", susţine Jinga într-o declaraţie privind desfăşurarea turului II al alegerilor prezidenţiale la secţiile de vot din Marea Britanie remisă luni AGERPRES.

Jinga reaminteşte că ambasada a avut câte un singur diplomat în majoritatea secţiilor.

"În condiţiile unei prezenţe la vot aşteptate să fie considerabil mai mare decât în turul I, cele mai aglomerate secţii ar fi fost puse în imposibilitatea funcţionării. Reamintesc că ambasada a avut câte un singur diplomat în marea majoritate a secţiilor, restul fiind reprezentanţi ai partidelor politice. Şefii secţiilor de vot au semnalat imediat această situaţie BES, informând şi MAE, care, la rândul său, a făcut demersuri pe lângă factorii competenţi pentru identificarea soluţiilor de completare a componenţei birourilor secţiilor de vot. În dimineaţa zilei de duminică, 16 noiembrie 2014, situaţia se ameliorase considerabil, cu toate acestea erau absenţi 7 reprezentanţi ai partidelor politice, iar la secţia Londra Brent, cea mai aglomerată, unul dintre membrii biroului comisiei, deşi prezent, a refuzat să îşi exercite obligaţiile stabilite de lege, astfel încât, practic, secţia a funcţionat cu 6 membri", informează ambasadorul.

Potrivit lui Jinga, dacă la alegerile prezidenţiale din 2009 au votat 6.000 persoane, în turul I din 2014 au fost 10.000 iar în 16 noiembrie, aproape 26.000.

"Românii din Marea Britanie s-au mobilizat la vot într-un număr fără precedent şi este foarte bine că au făcut acest lucru. Dacă la alegerile prezidenţiale din 2009 au votat 6.000 persoane, în turul I din 2014 au fost 10.000, iar la 16 noiembrie aproape 26.000. Ambasada a făcut tot ce a depins de ea pentru asigurarea condiţiilor ca românii din Marea Britanie să poată vota. Potrivit legii, atribuţiile Ambasadei sunt exclusiv logistice (asigurarea spaţiului pentru secţii, distribuirea materialelor pentru votare primite prin intermediul MAE, asigurarea şefilor secţiilor de vot), însă nu Ambasada organizează alegerile, ci autorităţile cu atribuţii în materie electorală", subliniază ambasadorul român.

De asemenea, el susţine că diplomaţii de la Londra şi-au îndeplinit sarcinile stabilite prin lege "de o manieră exemplară".

"Diplomaţii de la Londra, membri în birourile secţiilor de vot, şi-au îndeplinit sarcinile stabilite prin lege de o manieră exemplară. Rolul lor a fost acela de a aplica cu stricteţe şi rigurozitate legislaţia electorală românească. Supuşi unui efort fizic epuizant timp de peste 15 ore consecutiv şi unei presiuni psihice la care mulţi ar fi cedat, ei au rămas la datorie până la sfârşit, asigurând desfăşurarea procesului de vot în condiţii de legalitate şi cu asigurarea unei fluidităţi care a permis să voteze un număr de alegători de 3 ori mai mare faţă de turul I", a mai arătat Ion Jinga.

Mai mult, Jinga susţine că ora de închidere a votului era mai flexibilă în varianta iniţială a legii din 2004.

"În evoluţia sa actuală, legea electorală nu a suferit întotdeauna cele mai inspirate modificări. Ora de închidere a votului era mai flexibilă în varianta iniţială din 2004, faţă de cea aplicabilă în prezent. La alegerile prezidenţiale din 2004, legea permitea ca toţi cei aflaţi la ora 21,00 "în incinta secţiei de votare" să poată vota, ceea ce a permis ca sute de oameni aflaţi la cozi la ora respectivă să fie introduşi în clădirea (sau curtea) secţiei de vot, iar procesul să continue până când ultimul sosit la ora 21,00 a votat (eram atunci ambasador la Bruxelles şi am făcut acest lucru). În varianta sa actuală, legea stipulează însă clar că doar "alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot"", precizează ambasadorul român la Londra. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bărbuţă, editor: Antonia Niţă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.