Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 16 iun /Agerpres/ - Premierul Victor Ponta vorbeşte, într-un interviu acordat luni AGERPRES, despre impactul reducerii CAS şi poziţia clasei politice faţă de această măsură, despre creşterile de pensii şi salarii din 2015, dar şi despre desemnarea comisarului european din partea României.
Totodată, alte subiecte abordate în interviu vizează campania pentru prezidenţiale, principalii candidaţi ai dreptei la scrutinul pentru Cotroceni, precum şi negocierile cu PP-DD.

AGERPRES: Domnule prim-ministru, la finalul săptămânii trecute, s-a încheiat vizita delegaţiei comune FMI-Banca Mondială-Comisia Europeană. Au fost negocieri dificile, după cum spunea ministrul Finanţelor. Dvs aţi anunţat că principalul obiectiv al negocierilor - reducerea CAS - se va aplica de la 1 octombrie, printr-un proiect de lege. Cât de fezabilă este această măsură şi de ce era nevoie de ea de anul acesta, de ce aţi insistat să fie aplicată?
Victor Ponta: Haideţi să vă răspund invers. Cu cât mai repede cu atât mai bine, pentru că practic această reducere a taxării forţei de muncă era principala solicitare din partea mediului de afaceri. Cred de altfel că nu doar în programul Uniunii Social Liberale, cu care am candidat, cred că şi în programul opoziţiei reducerea CAS cu 5 puncte procentuale este prezentă şi rareori se întâmplă ca toate partidele politice să aibă acelaşi obiectiv economic.
Realitatea este că ai două efecte: în primul rând scoaterea de la gri sau chiar de la munca la negru a unor contracte de muncă ce există în realitate şi angajatorii, tocmai ca să nu plătească contribuţii foarte mari, preferă să plătească la negru sau la o sumă la salariul minim şi restul în mod nedeclarat; în al doilea rând, foarte multe dintre companiile care au venit şi la mine şi la alţi miniştri în această perioadă vor să îşi facă un business plan pe termen mediu şi lung la care spun da, e foarte bine cotă unică 16%, da, e foarte bine ce aţi făcut cu preţurile la energie, ajutaţi-ne şi pe partea cu reducerea taxării muncii şi atunci cu siguranţă business-planurile pentru viitor includ locuri de muncă.
Deci scopul principal: cât mai multe locuri de muncă pentru că celelalte date, şi aici mă întorc la ce am discutat cu cei de la FMI şi Comisia Europeană, avem creştere economică, avem deficite foarte mici, avem o inflaţie foarte mică, suntem în grafic cu absolut toate angajamentele de politică fiscal-bugetară şi principala provocare a României este să creeze noi locuri de muncă.
Eu am spus şi cred că oricine se va aşeza în scaunul meu va spune acelaşi lucru: până când nu reuşim să avem acelaşi număr de angajaţi cu cel de pensionari nu putem să spunem că peste 10 ani sau peste 15 România poate să se dezvolte. Ori reducerea CAS era tocmai în acest sens. Dacă e sustenabilă. Din acest motiv nu am pornit de la 1 iulie, pentru că ar fi însemnat un impact bugetar de peste 2 miliarde pe care îl puteam acoperi, dar nu era absolut sigur. De la 1 octombrie, categoric cei 850 de milioane lei impactul negativ pe buget îi avem deja din colectări superioare la buget şi prin reducerea unor cheltuieli. De fapt bufferul e chiar mai mare de 850 de milioane lei, dar niciun Guvern şi niciun om gospodar nu zice: bine, ok, cheltui toţi banii o dată, ci, practic, mai avem o rezervă pentru situaţii neprevăzute. Pentru anul 2014, de ce cei de la FMI şi Comisia Europeană nu au declarat că sunt împotrivă, pentru că le-am arătat că avem bani pe 2014, nu schimbăm nimic din ţintele pe care le-am stabilit împreună.
Pentru 2015, la momentul întocmirii bugetului pe 2015, categoric impactul negativ trebuie compensat prin venituri superioare sau reduceri de cheltuieli. Deci pe 2014 lucrurile sunt foarte clare şi pe 2015 coaliţia pe care eu o conduc, dar cred că, nu ştiu, să vină şi opoziţia la putere şi ei vor spune la fel ca şi noi - şi anume că această reducere a CAS a fost un obiectiv fundamental şi trebuia făcut.
Mai vreau să spun un singur lucru. În programul USL au fost două tipuri de măsuri: pe de o parte măsuri de reparaţie socială, în special ale PSD-ului, să dăm înapoi pensiile care au fost tăiate, să dăm înapoi salariile, să reducem TVA-ul la pâine, să dăm înapoi militarilor, diplomaţilor, aviatorilor ceea ce li s-a tăiat. Pe de altă parte nişte măsuri de factură liberală, care au aparţinut în special colegilor liberali care au participat la program şi care au fost atunci: domnul Tăriceanu, domnul Chiţoiu, domnul Ruşanu, şi care au spus trei lucruri: în primul rând menţinerea cotei unice - şi s-a păstrat şi se păstrează în continuare, în al doilea rând scutirea de impozit a profitului reinvestit de la 1 iulie - e valabil acest lucru, e deja în vigoare, şi în al treilea rând reducerea CAS.
Practic, în noiembrie, ne prezentăm cu toate punctele importante din punct de vedere economic ale programului cu care am candidat îndeplinite, ceea ce nu doar în România, cred că şi în Europa, e un lucru destul de rar şi mă face să fiu foarte mândru şi să spun că pot să promit alte lucruri atâta timp cât cele pe care le-am promis în 2012 le-am realizat. Sincer aştept cu mare nerăbdare să văd cum se va vota în Parlament, cu siguranţă coaliţia de guvernare va vota 'pentru', pentru că am avut deja o consultare în acest sens. Eu cred că şi parlamentarii PNL şi PDL nu se vor alia unui punct de vedere greu de explicat al...nu ştiu, cred că domnul Predoiu, domnul Iohannis au zis că se opun reducerii CAS, cred că şi parlamentarii PNL şi PDL, indiferent de ce spun liderii lor, vor vota 'pentru', pentru că e totuşi în programul lor de guvernare, iar preşedintele Băsescu va promulga legea. Recunosc, e şi un fel de şah politic, pentru că atâta timp cât ai făcut o moţiune de cenzură împotriva Guvernului că nu reduce CAS-ul şi acum când am redus CAS-ul ei spun că sunt împotrivă...

AGERPRES: De ce credeţi că spun lucrul ăsta, pentru că e de dreapta măsura...?
Victor Ponta: Eu cred că şi domnul Iohannis, şi domnul Predoiu, amândoi sunt oameni lipsiţi de experienţă politică. Şi au pornit pe ideea că ei trebuie să fie contra la orice şi la un moment dat nu au fost atenţi şi au fost contra lor. E o chestie de lipsă de experienţă, de, cum să vă spun, de inteligenţă politică pentru că ideea este nu să fii întotdeauna contra, ci atunci când adversarii propun un lucru bun să îl sprijini. Ori aici au fost un pic luaţi de val.

AGERPRES: Acuză că e o măsură electorală, care s-ar aplica în prima zi a campaniei pentru prezidenţiale...
Victor Ponta: Păi ei au vrut să dea jos Guvernul că nu o aplică, ăsta a fost scopul moţiunii de cenzură. Ştiţi cum e, dacă nu o făceam, ziceau că au dreptate cu moţiunea de cenzură, dacă o facem... Repet, aici e vorba de doi lideri care nu prea ştiu politică şi nu prea ştiu economie niciunul dintre ei, nici domnul Predoiu, nici domnul Iohannis şi nu ştiu argumentele care stau la baza luării unei măsuri economice - ce înseamnă impact bugetar negativ, ce înseamnă venituri, cheltuieli suplimentare, atunci au reacţionat aşa, ca doi jurnalişti de opoziţie. Însă sunt convins că parlamentarii opoziţiei vor vota această măsură pentru că e o măsură bună pentru România. Vreau să vă spun pe înţelesul tuturor oamenilor că, practic, ceea ce economiseşte o firmă pentru 20 de angajaţi, prin această măsură...

AGERPRES: Asta voiam să vă întreb, să intrăm un pic pe fond...
Victor Ponta: Să vă spun pe înţelesul tuturor. De la 20 de angajaţi, prin reducerea aceasta a CAS-ului, economiseşti salariul pe care îl plăteşti celui de-al 21-lea. Deci practic, la 20 de angajaţi poţi să mai faci un loc de muncă şi nu te costă nimic. Ceea ce nu e deloc puţin.

AGERPRES: Este evident că se vor face nişte economii din partea angajatorilor.
Victor Ponta: Categoric da.

AGERPRES: Dar credeţi că vor merge şi în salarii aceste economii?
Victor Ponta: În primă fază probabil că nu, pentru că angajatorii s-au plâns tot timpul de această încărcătură fiscală şi atunci cred că primul lucru vor scoate la suprafaţă ceea ce plăteau la gri şi vor pune pe cartea de muncă, cum se spune, salariul întreg. Ceea ce vreau, că poate oamenii în prima clipă nu realizează avantajul. Dar, de fapt, ce se întâmplă cu acele asigurări? E vorba despre pensie, e vorba despre sănătate, e vorba despre şomaj. Şi fiecare spune: eu mai am mult până la pensie, sunt sănătos, am un loc de muncă. Dar oricui se poate întâmpla să aibă nevoie de oricare dintre aceste trei direcţii fundamentale ale protecţiei sociale şi atunci nu e puţin lucru să te duci să vezi că pe cartea de muncă ai de fapt un salariu mai mic decât ai câştigat. În a doua fază, evident că la momentul la care angajatul îşi negociază salariul cu angajatorul, fie că e vorba de un salariu individual, fie că e vorba despre contracte colective, acest lucru nu e o înţelegere secretă între Guvern şi angajator cu reducerea CAS, e ceva public şi, practic, fiecare angajat va şti să îi spună patronului: muncesc bine, îmi fac datoria, tu ai câştigat 5% de la Guvern, e normal ca acest lucru să se simtă şi se simte de fapt în creşterea venitului real realizat de angajator.

AGERPRES: Vreau să revin un pic la sustenabilitatea măsurii, ţinând cont că dvs aţi explicat că nu vor fi nici taxe şi nici impozite suplimentare...
Victor Ponta: Da, şi chiar nu vor fi, pentru că aşa cum am spus şi în 2014 avem veniturile suplimentare necesare şi o reducere a cheltuielilor care ne permite ca acest impact negativ să nu însemne alte taxe şi impozite şi nici să nu însemne o ieşire din ţinta de deficit pe care am stabilit-o cu Comisia Europeană. Acest lucru a fost posibil, v-o spun foarte direct: pentru că în primul rând românii au muncit mai mult anul trecut şi atunci, având creştere economică, avem încasări suplimentare şi pentru că, încet-încet, mai încet decât mi-aş dori eu, dar totuşi lucrul acesta se simte, acea reformă a Direcţiei anti-fraudă de la ANAF plus toate anchetele pe care şi presa le-a mediatizat din partea procurorilor împotriva celor care făceau evaziune fiscală cu TVA, împotriva celor care făceau tot felul de infracţiuni, a început să se simtă.
Mai este un moment esenţial, din punctul meu de vedere, când încasările la buget vor creşte semnificativ: intrarea în vigoare a Codului insolvenţei. Acolo a fost o decizie politică - întâi preşedintele Băsescu a refuzat promulgarea, apoi mi se pare colegii de la PNL au contestat la Curtea Constituţională, dar Curtea a respins cu 9 la 0 contestaţia... A fost o tragere de timp. În momentul în care ai Noul Cod al insolvenţei şi în momentul în care mulţi dintre cei care până acum intrau în insolvenţă, ca să nu-şi plătească taxele şi impozitele la stat şi ca să nu-şi plătească datoriile la beneficiarii privaţi, deci din acel moment vom mai avea încă un moment important de creştere, în primul rând economică, pentru că îi elimini pe cei care afectează competitivitatea economică, şi în al doilea rând să simţi la buget, pentru că nu mai poţi să fugi cum se întâmpla până acum.
Te declarai în insolvenţă şi stăteai bine mersi acolo şi nu plăteai nicio taxă şi niciun impozit. Deci cred că din acest punct de vedere toate datele pozitive ne îndreptăţesc să credem că putem să luăm această măsură. De asta am văzut aşa că era un fel de supărare, că de ce nu ne ceartă FMI-ul şi Comisia Europeană. Nu ne ceartă că au văzut cifrele şi pentru că ştiu că atunci când au spus că o să avem creştere economică 1,6 am avut 3,5, când au spus că facem 3 deficit am făcut 2,6...E prima dată când doi ani la rând România merge mai bine chiar decât şi-au imaginat ei.

AGERPRES: Este sau nu nevoie de acordul FMI pentru aplicarea acestei măsuri, pentru că a rămas un pic neclar. Şi care sunt acum relaţiile dintre noi şi FMI?
Victor Ponta: Acordurile cu cele trei instituţii, pentru că FMI-ul este cel mai folosit, dar din punctul meu de vedere şi în realitate acordul cu Comisia Europeană este cel mai important. Deci acordul cu Comisia, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială sunt operaţionale. Asta înseamnă, mai direct - Comisia Europeană ne acordă acel top up de 10% pentru finanţări la fonduri europene - că asta înseamnă de fapt beneficiile acordului. Fondul Monetar Internaţional ne pune la dispoziţie în orice moment am avea nevoie să accesăm linia de credit de 2 miliarde. Nu avem nevoie, dar dacă, Doamne fereşte, se întâmplă cine ştie ce cataclism, mâine putem să accesăm, Banca Mondială are aproape un miliard credite pentru Sănătate, pentru Educaţie, sunt, le folosim zi de zi.
Deci acordul este absolut operaţional. Mai departe. Asta s-a explicat de fiecare dată un pic strâmb în România ca să dai vina pe alţii. Nu FMI-ul a tăiat pensiile şi salariile în 2010, Guvernul României le-a tăiat. Sigur, FMI-ul a zis: "dacă asta e soluţia, în regulă!". Şi acum e la fel: FMI-ul nu ne spune reduceţi sau nu reduceţi contribuţiile de asigurări sociale. Ei vin şi spun: "la sfârşitul anului vrem să vedem dacă vă păstraţi în deficitul de 2,2%, dacă v-aţi îndeplinit acele standarde pe care până la urmă le au toate ţările UE.
Eu de asta spun că nu FMI-ul este principalul gardian, ci Comisia Europeană. Pentru că noi la anul o să încheiem acordul cu Fondul Monetar Internaţional. În mod normal, România nu mai are nevoie de un nou acord cu FMI-ul pentru că suntem o economie mult mai sănătoasă decât celelalte din zonă, dar standardele şi condiţiile Comisiei Europene rămân. Acelea nu pleacă niciodată cât timp suntem membri ai Uniunii Europene şi sunt valabile pentru toate cele 28 de ţări. Deci ei vor spune şi în noiembrie, de aceea am spus "haideţi, veniţi să discutăm despre bugetul pe 2015!". Cel pe 2014 e clar, e în regulă, e bine. Când venim şi discutăm despre bugetul pe 2015 vedem atunci dacă putem sau nu să păstrăm ţintele.
Din punctul meu de vedere putem să le păstrăm, dar era un moment acesta, 2014, care, după doi ani, ştiţi cum se spune, după ce doi ani ai fost elev cuminte şi ţi-ai făcut temele, ai muncit, e momentul în care poţi să iei nişte măsuri care de fapt să stimuleze această creştere economică. Eu am discutat foarte clar cu ei şi am spus: stăm bine cu cifrele, nu stăm bine cu locurile de muncă pentru a ajunge la acel nivel de care România are absolută nevoie. Cum facem locuri de muncă? Am întrebat tot mediul privat şi toţi mi-au spus: "mai e un singur lucru-reduceţi taxarea muncii, reduceţi CAS-ul''. Ori eu sunt convins că nu într-o zi sau într-o săptămână, nu sunt genul de măsuri care să dea rezultate pe termen foarte scurt, dar pe termen mediu şi lung e o măsură foarte corectă.

AGERPRES: De ce aţi preferat un proiect de lege şi nu o Ordonanţă de Urgenţă?
Victor Ponta: Din două motive. În primul şi în primul rând neavând urgenţa pentru 1 iulie, am considerat că e şi o chestiune de legitimitate politică. Altfel, în contextul ăsta în care în România orice faci se spune că trebuie să faci invers. Dacă o iei în stânga, de ce nu ai luat-o în dreapta, dacă ai luat-o în dreapta de ce nu ai luat-o în stânga. Cu siguranţă, am şi văzut zilele astea, "dar de ce reduceţi CAS?". Ori eu mă duc în Parlament şi în măsura în care votul va fi cvasi-unanim, eu cred că va fi un vot cvasi-unanim - e foarte greu atunci să critici ceva ce ai votat tu însuţi. Din punct de vedere politic e important ca eu, ca Guvern, să arăt partenerilor internaţionali că e un sprijin politic al Parlamentului pentru această măsură. Deci nu era nicio grabă. Putem s-o facem în mod legitim. Şi în al doilea rând, tocmai pentru o dezbatere în Parlament să arăt exact punctele pe care le-am avut în programul USL şi pe care le-am îndeplinit. Vă spun, puţine guverne, după 2004, pot să spună "da, am promis de la 1 la 5 şi le-am făcut pe toate 5". Ori e un beneficiu politic pe care cred că trebuie să îl folosim.

AGERPRES: Credeţi că va promulga preşedintele legea, ţinând cont că aţi mai avut surprize? Amintiţi-vă doar acciza pe carburant. Câtă dezbatere a fost şi câtă încrâncenare..
Victor Ponta: Categoric, eu cred că preşedintele va promulga legea sau dacă nu o va promulga va trebui să explice de ce nu, pentru că şi domnia sa de zeci de ori cred că a vorbit despre reducerea taxării muncii şi chiar a criticat Guvernul că n-o face. Cred că e cumva în situaţia liderilor PDL-PNL care m-au criticat până acum că de ce nu reduc CAS, acum mă critică de ce reduc. Dincolo de această discuţie politică, care uneori e sterilă, ce rămâne pentru firme e faptul că e o măsură bună, e o măsură salutată în unanimitate de mediul de afaceri şi eu sunt acel social-democrat al secolului XXI care ştiu că locuri de muncă nu creează decât zona privată, nu statul. Statul ajută prin politicile sale cum e şi reducerea CAS-ului, dar până la urmă mediul privat este cel care creează locuri de muncă, care după aceea plăteşte taxe, impozite din care eu pot să ţin şcoli, spitale, armată, drumuri. Ori atâta timp cât mesajul din partea mediului de afaceri privat este unanim de acceptare a acestei măsuri, ba chiar de felicitare pentru ea, disputele politice sunt neesenţiale.

AGERPRES: Mai aveţi în vedere şi alte măsuri de relaxare fiscală, la un moment dat se vorbea de reducerea TVA la alte alimente decât pâinea. Anul acesta se poate face?
Victor Ponta: Categoric, anul acesta nu mai poţi să iei alte măsuri. Ar fi nerealist să spui că poţi să le faci pe toate o dată. Până la urmă, ca orice om care ajunge acasă şi zice anul acesta îmi iau şi maşină, îmi schimb şi mobila, plec şi în vacanţă. Nu se pot face toate deodată. Le-am luat rând pe rând. Şi anul acesta este anul reducerii CAS, anul viitor avem deja programată strategia fiscal-bugetară, indexarea pensiilor cu o medie de 4,5% şi un fond de creştere a salariilor pe care îl vom distribui aşa cum am făcut şi în 2014: nu la toată lumea foarte puţin, 2-3%, ci mai degrabă ţintit pe anumite categorii unde decalajele sunt foarte mari. Salarii mari nu cred că are nimeni din zona bugetară, dar cum a fost anul acesta cu medicii rezidenţi, cu profesorii debutanţi, sunt, să zic, nişte priorităţi. Ideea mea este că mai bine banii aceia pe care îi avem îi folosim în mod targetat - nu îi împărţim aşa, 2%, să nu simtă nimeni o îmbunătăţire...

AGERPRES: Vă referiţi la veniturile mici?
Victor Ponta: Mă refer şi la venituri mici, dar şi la anumite categorii cum erau medicii rezidenţi. Noi nu am reuşit acum să avem venituri pentru medicii rezidenţi comparabile cu ce primesc în Occident, dar, înainte, realmente aveau un venit ruşinos, care îi afectau nu doar material, dar, până la urmă, şi ca respect pentru meseria extraordinară pe care o fac.
La fel cu profesorii debutanţi. Cum faci să convingi un tânăr să rămână în educaţie cu un salariu absolut ruşinos? Deci ideea este cum rezolvi, să zic, şi o problemă materială, fără să o rezolvi de tot, dar în primul rând dai un anumit mesaj: că pentru societatea românească e important ce fac aceşti oameni.

AGERPRES: Trecând un pic într-un alt registru, putem clarifica situaţia ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea, care înţeleg că intenţionează să meargă la BNR?
Victor Ponta: A fost foarte clară situaţia. Domnul Voinea şi-a lămurit el însuşi situaţia, înainte s-o mai lămuresc eu. În primul şi în primul rând a fost unul dintre principalii negociatori, alături de doamna Petrescu, în relaţia cu instituţiile internaţionale şi a sprijinit total, ca om care înţelege cum funcţionează mediul privat, reducerea CAS-ului. Că s-a spus, domne, Voinea nu e de acord cu reducerea. Şi a zis-o el, live, exact la televiziunea care zicea că nu e de acord, că e de acord!
În al doilea rând nu şi-a dat nicio demisie şi nici nu-şi va da demisia până când nu vom avea o discuţie legată de cine vine după, cum se preiau lucrurile. Şi în al treilea rând, da, a fost propus viceguvernator al BNR, un lucru pe care şi l-a dorit de foarte mult timp. De altfel, domnia sa a avut o relaţie tot timpul specială şi cu guvernatorul Isărescu, şi cu prim-vicele, cu dl Georgescu. Ei sunt oamenii cu care eu m-am sfătuit întotdeauna pe tot ce ţine de politici economice şi fiscal-bugetare. E un mandat de cinci ani într-o echipă extraordinară şi eu nu pot să-i spun lui Liviu Voinea: "Nu, nu te du acolo". El a muncit foarte mult în această perioadă, a fost secretar de stat, a fost ministru al Bugetului. Nu pot să-i spun: Nu te duce ...Ceea ce înseamnă totuşi un vârf profesional pentru orice finanţist. În primul rând e votul din Parlament şi după aceea o să discutăm cum facem tranziţia. În primul rând trebuie să găsesc un alt ministru al Bugetului. Auzisem un zvon că o să preiau eu acel minister. Nu. Nu, la Buget trebuie să fie cineva stabil şi cu nişte cunoştinţe speciale, pentru că nu te joci cu bugetul ţării şi, din punctul ăsta de vedere, lucrurile sunt...Mai ales că pleacă şi secretarul de stat, domnul Gherghina, care, de asemenea, după douăzeci şi ceva de ani de stat în minister, până la urmă merita o nominalizare pentru boardul BNR. Ori ideea de tranziţie o fac cu cei doi, cu care, de altfel, am lucrat foarte bine chiar dacă nu sunt ei cei mai populari oameni din Guvern. Dar eu am lucrat foarte bine şi m-au ajutat întotdeauna să iau deciziile corecte.

AGERPRES: Domnule prim-ministru, Guvernul trebuie să desemneze comisarul european din partea României, aţi spus că vă doriţi să păstrăm Agricultura, se pare că e destul de dificil. Dacă nu e Agricultura, ce poate fi?
Victor Ponta: E o situaţie un pic ciudată, ca să nu spun altfel şi nu vreau să intru în polemici. Dar, într-adevăr, conform Regulamentului Uniunii Europene şi legii naţionale, comisarul european este desemnat de către Guvern, însă eu nu particip la negocieri, participă preşedintele ţării care merge la Consiliul European. E ca şi când eu trebuie să cumpăr o maşină pe care n-am văzut-o niciodată, o negociază altcineva în numele meu, mai ales o negociază domnul preşedinte Băsescu, cu care n-am, să zic, o relaţie instituţională foarte apropiată, nu m-a întrebat...

AGERPRES: A fost deja o întâlnire la Bruxelles...
Victor Ponta: A fost şi va fi încă una la sfârşitul lunii iunie. Eu aflu ce se întâmplă acolo în general de la ceilalţi prim-miniştri care îmi sunt colegi şi prieteni şi îmi spun. Eu nu aflu de la preşedinte.

AGERPRES: N-aţi avut niciodată nicio discuţie după acea reuniune informală?
Victor Ponta: Nu, n-am avut. Am avut o singură discuţie cred că în urmă cu mai bine de două luni, în care, din punctul ăsta de vedere, da, ne-am pus de acord. Am spus domne, obiectivul principal e să păstrăm agricultura pentru că din punctul ăsta de vedere e un portofoliu important, dar n-am avut nicio altă discuţie, ce se întâmplă dacă nu putem obţine agricultura aşa încât ce să spun, nu pot să spun decât că sper că preşedintele va negocia bine în numele României. E o situaţie... Eu repet, eu pot să am informaţii pe căi informale de la ceilalţi prim-miniştri, dar asta înseamnă de fapt pentru România o putere foarte slabă de negociere pentru că toţi cei de acolo ştiu foarte bine că negociază cu ... adică ştiu foarte bine că negociază cu the wrong person, cu o persoană, cu preşedintele care nu poate desemna comisarul.

AGERPRES: Ştiţi că s-a vehiculat numele fostului negociator-şef al României cu Uniunea Europeană Vasile Puşcaş. Cum priviţi această nominalizare?
Victor Ponta: Am o părere excelentă despre Vasile Puşcaş şi cred că e unul dintre cei mai bine pregătiţi români pentru o asemenea funcţie, dar nu a fost absolut nimic concret. Vasile Puşcaş e un tip foarte aşezat aşa şi nu este genul care să spună, domnule, nu contează ce portofoliu avem, numiţi-mă pe mine. Deci, ideea este în primul şi în primul rând să ştim ce portofoliu avem, după care să cauţi un profil profesional care să corespundă, pentru că acest comisar pe care România îl va propune oricum trebuie să treacă mai departe de audierile din Parlamentul European, audieri care nu sunt în niciun caz uşoare. Însă, repet, probabil după 27 (n.r. iunie) sper să aflu de la alţi prim-miniştri ce primeşte România. Ceea ce, sincer, nu e în regulă.

AGERPRES: În plan politic cred că suntem în faţa unei premiere. Cu patru luni înainte de campania prezidenţială marii competitori, fie că sunt de la putere, fie că sunt din opoziţie, nu au anunţat oficial un candidat pentru prezidenţiale. Cum s-a ajuns la situaţia asta, mai ales că dvs. spuneaţi că după europarlamentare lucrurile se vor clarifica pe scena politică?
Victor Ponta: S-a ajuns prin ceea ce eu am considerat greu de anticipat, poate că am fost mai naiv decât alţii şi anume prin ruperea USL-ului. Până în luna martie şi Guvernul pe care îl conduc şi coaliţia pe care o conduc şi partidul - PSD am fost absolut convinşi că avem o decizie luată în Congres de altfel de a-l susţine pe Crin Antonescu pentru funcţia de preşedinte şi sincer eu cred că nimeni nu putea să-l învingă în noiembrie pe candidatul USL Crin Antonescu oricât ar fi fost alţi competitori, un candidat al USL era favoritul incontestabil. În momentul în care s-au întâmplat două lucruri... Primul să zic anticipat de unii şi anume ruperea USL, al doilea cred că neanticipat şi anume retragerea domnului Antonescu totală de pe scena politică, pentru PSD şi aliaţii noştri UNPR, PC şi UDMR, am văzut că a anunţat deja acest lucru, ideea este de a avea un candidat al nostru care aproape sigur va intra în turul doi, iar în partea dreaptă sunt, nu ştiu, domnul Iohannis, domnul Predoiu, domnul Mihai-Răzvan Ungureanu, domnul Cristian Diaconescu, foarte mulţi candidaţi, deci cred că până pe 2 noiembrie bătălia este de fapt cine intră în turul doi contra candidatului nostru.
Ori, din punctul ăsta de vedere, e un lucru bun pentru noi, de ce, pentru că putem să ne concentrăm la ce e cel mai important - la guvernare. Dacă am fi stat prinşi, şi eu, şi colegii mei, numai în ideea de campanie electorală în mod sigur guvernarea trecea pe locul doi, ori aşa noi putem să ne vedem de guvernare şi o să vedem după 2 noiembrie cine este competitorul în turul doi. Dar, dincolo de asta, eu cred că s-a pus, aşa cum mă uit, s-a pus carul înaintea boilor, în sensul în care există foarte multe discuţii că o să fie x sau y sau z.
Cine poate să îl bată pe Ponta, cine poate să bată Guvernul. De ce zic că s-a greşit şi întâmplător am văzut un om cu experienţă multă, domnul Ţiriac care n-are nicio treabă cu politica, dar care a repus lucrurile în matca lor normală, şi anume întrebarea este ce trebuie să facă viitorul preşedinte? Trebuie să se priceapă la politică externă, trebuie să ştie ce înseamnă securitatea naţională, trebuie să ştie ce înseamnă raporturile între justiţie, Parlament şi Guvern. Trebuie, nu ştiu, să vorbească limbi străine, să ştie instituţiile europene şi, după ce faci portretul, spui domne, cam aşa, cum se face de fapt într-o firmă privată, întâi spui ce vrei pentru postul respectiv şi după aceea îi chemi pe oameni la interviu.
La noi s-au prezentat la interviu oameni după care afli că de fapt ei nu se pricep nici la politică externă, nici la securitatea naţională, nici la instituţii publice româneşti sau europene, ori de aici cred că e marea confuzie, faptul că n-am definit fişa postului, i-am definit pe doritori. Apropo şi de discuţia despre comisarul european, păi întâi ştim ce portofoliu avem şi după aceea vedem, domne, te pricepi la acel domeniu că doar la agricultură n-o să mă duc eu să candidez contra domnului Cioloş că ar fi ridicol.
La fel şi cu preşedintele, spui că vrei preşedinte, ok, e foarte bine, cred că toată lumea vrea preşedinte, întrebarea este ştii ce presupune să fii preşedinte, eşti pregătit, ce notă îţi dai tu însuţi sau, după aceea, publicul, pentru aceste domenii care, conform Constituţiei, intră în fişa postului. Aşa încât până în septembrie lucrurile poate că intră în făgaşul normal. Categoric însă PSD şi aliaţii săi vom intra într-o procedură de desemnare a candidatului şi noi îl avem pregătit pe candidat.

AGERPRES: Da, mă rog, este o listă scurtă...în PSD
Victor Ponta: Foarte scurtă...

AGERPRES: În care spuneaţi dvs. aţi scurtat-o spre nemulţumirea unora că sunteţi dvs. şi domnul Oprescu. Vă contrazice însă domnul Geoană care spune că Sorin Oprescu e o non-soluţie, dânsul este dispus să candideze. Credeţi că e viabilă o nouă candidatură a lui Mircea Geoană?
Victor Ponta: Nu pot să mă pronunţ. Poate să se pronunţe doar partidul în ansamblul său pentru că atunci când candidezi din partea PSD, PC, UNPR trebuie să fie de acord şi cei trei.

AGERPRES: Să ştiţi că nu mă refer doar la desemnare, ci mă refer la şansele reale, dacă ar exista o asemenea desemnare.
Victor Ponta: Haideţi să desemnăm candidatul şi am apreciat foarte mult că domnul Geoană a spus foarte clar, domne, dacă e altcineva desemnat îl susţin cu toată inima. Şi ăsta e un lucru normal pentru că şi noi l-am susţinut în 2009 indiferent de dorinţele de atunci şi din punctul ăsta de vedere noi vom fi uniţi. Ceilalţi categoric vor fi dezbinaţi şi atunci mesajul nostru trebuie să fie cât mai clar pentru ca oamenii să îl perceapă ca pe o chestie foarte clară, şi anume facem schimbarea nu doar de la Guvern şi la Parlament, ci facem schimbarea şi la preşedinte, schimbarea unui regim contra căruia noi am luptat zece ani.

AGERPRES: Credeţi că ne putem aştepta şi la candidaţi surpriză? Anunţuri surpriză în preajma campaniei electorale?
Victor Ponta: Nu, nu cred, sincer, pentru că pentru funcţia de preşedinte nu poate candida chiar oricine. Sunt nişte criterii de notorietate, de sprijin politic, şi, mă întorc, fişa postului. Nişte cunoştinţe la care trebuie să răspunzi, nişte întrebări pe care nu poţi să le ocoleşti. Care e prima problemă de politică externă a României, dar de fapt de politică internă - Republica Moldova. Ai fost la Chişinău, îi cunoşti pe liderii de acolo, ştii cum poţi să îi ajuţi, ce vrei să faci pentru ei şi aşa mai departe. Nu poţi să eviţi aceste răspunsuri dacă vrei să fii preşedintele României.

AGERPRES: Aveţi o listă scurtă şi de candidaţi ai dreptei care să vă dea oarece emoţii pentru Cotroceni?
Victor Ponta: Toţi contracandidaţii sunt puternici. Şi eu îmi amintesc foarte clar şi în 2004, şi în 2009, că, sigur, la diferenţe foarte mici, dar candidaţii noştri au pierdut. Ori ideea este că, repet, oricine va intra în turul doi din partea dreptei e un candidat puternic, prin simplul fapt că încearcă să îi reunească pe toţi ceilalţi. Dacă nu tratăm cu foarte mare seriozitate, putem să pierdem a treia oară. Dar, în acelaşi timp, eu cred că am învăţat destule din trecut şi putem să evităm greşelile.

AGERPRES: Domnul Iohannis şi alţi liberali spun că vă temeţi de această unificare a dreptei şi că încercaţi să o împiedicaţi susţinând din umbră Grupul de Iniţiativă pentru Păstrarea Identităţii Liberale a domnului Tăriceanu.
Victor Ponta: V-aţi exprimat bine, domnul Iohannis şi liberalii pentru că nu există nicio legătură între dânşii. Eu sunt mai liberal decât alţi liberali.

AGERPRES: Şi alţi liberali...
Victor Ponta: Eu sunt mai liberal decât domnul Iohannis măcar pentru faptul că în 2012, în cadrul USL din care domnul Iohannis nu făcea parte, ne-am luptat cu partidul domnului Băsescu măcar pentru faptul că am aplicat la guvernare măsurile propuse de liberali, exact acei liberali care acum am văzut că sunt daţi afară: domnul Tăriceanu, domnul Chiţoiu, domnul Silaghi. Deci ceea ce am stabilit cu PNL şi ceea ce a atras voturile electoratului PNL noi am făcut şi am făcut cu aceşti oameni. Am spus în glumă, dar nu e o realitate că sunt mai liberal decât domnul Iohannis. Nu sunt deloc mai liberal decât domnul Tăriceanu care în urmă cu 24 de ani a fondat PNL-ul sau decât ceilalţi, aşa încât, când vorbesc de liberali, eu vorbesc de cei care într-adevăr au participat la formarea USL, au participat la programul de guvernare, au adus nişte idei liberale foarte bune, toate cele trei le-am şi pus în aplicare.
Mai departe ideea de a-ţi face un singur partid e idealul lui Traian Băsescu din 2005. Toţi cei care erau pe atunci în politică îşi aduc aminte foarte clar că în 2005 Traian Băsescu a vrut fuziunea PNL-PDL un mare partid în PPE (...) Vedeţi, istoria e ciudată, nu i-a ieşit în 2005 şi îi iese în 2014 exact când pleacă. Mi se pare un semn de miopie politică. Să faci în 2014 ceea ce nu i-a ieşit în 2005 domnului Băsescu.

AGERPRES: Şi o ultimă chestiune. Ce şanse mai daţi intrării PP-DD în Guvern în condiţiile în care partenerii dvs. se opun acestui demers, dar şi faptului că negocierile au cam trenat în ultima vreme?
Victor Ponta: Nu, ideea de colaborare cu PP-DD a venit dintr-o realitate politică. Faptul că în 2012 noi am participat în alegerile locale, că despre locale e vorba, ca USL, am schimbat în toate judeţele cu excepţia Arad şi Alba dacă nu mă înşel conducerea PDL şi, acum, după doi ani, fără alegeri, s-a schimbat decât o înţelegere, şi domnul Blaga aici a fost mai deştept decât liberalii, i-a luat din USL şi a revenit la guvernare, ori noi am fost obligaţi că nu există o altă formaţiune, există PP-DD-ul în consiliile judeţene, cred că, cu toate consiliile judeţene, nu ştiu dacă e vreo excepţie să facem majorităţi cu ei. Deci din punctul ăsta de vedere a fost o negociere forţată de ceea ce s-a întâmplat PNL-PDL.
Şi mai e un lucru, eu vreau ca acest Guvern să reprezinte pe cât mai mulţi dintre cetăţenii României. PP-DD-ul a obţinut în 2012 un scor semnificativ, nu ştiu, peste zece la sută, ori eu am obligaţii ca Guvern, chiar dacă îmi place sau nu îmi place de liderul formal sau informal al partidului, eu am obligaţia să guvernez şi pentru cei zece la sută şi în general e un electorat mai de stânga decât chiar al PSD-ului cu probleme sociale, cu probleme importante, economice, ori dacă eu pot să îi reprezint o fac cu toată convingerea. AGERPRES/(A - autor: Doroteea Purcărea, editor: Georgiana Tănăsescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.