COD GALBEN: 18-01-2020 ora 10 Intre 10:00 si 12:00 se va semnala local depuneri de polei din burniţă in Județul Gorj, Județul Vâlcea; COD GALBEN: 18-01-2020 Intre 08:00 si 11:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Arad, Județul Bihor; COD GALBEN: 18-01-2020 Intre 08:00 si 11:00 se va semnala local ceaţă ce determină reducerea vizibilăţii sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Alba, Județul Alba, Județul Mureş, Județul Harghita, Județul Sibiu; COD GALBEN: 18-01-2020 Intre 06:30 si 11:00 se va semnala ceaţă care local determină scăderea vizibilităţii sub 200 m in Județul Cluj; COD GALBEN: 18-01-2020 Intre 06:15 si 11:00 se va semnala local - ceaţă care determină scăderea vizibilităţii sub 200 m in Județul Satu Mare;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Iaşi, 28 mar /Agerpres/ - Senatorul Mihai-Răzvan Ungureanu, preşedintele partidului Forţa Civică, a acordat un interviu AGERPRES în care abordează situaţia geopolitică regională, în contextul recentelor evenimente din Ucraina şi al rezultatului referendumului din Crimeea, precum şi evoluţiile politice interne, în apropiere de alegerile europarlamentare, cu accent pe nevoia de schimbare a actualei clase politice româneşti. "Proporţia înfiorătoare de clienţi, de mediocri aroganţi şi suficienţi nu fac altceva decât să rupă bucată cu bucată şansele pe care le-am putea avea ca naţiune europeană", afirmă Mihai-Răzvan Ungureanu.

AGERPRES: Domnule Mihai-Răzvan Ungureanu, cum vedeţi integrarea Crimeei în Federaţia Rusă şi evoluţia politică în zona de est a Europei? Ce urmări va avea anexarea Crimeei la Federaţia Rusă?
Mihai-Răzvan Ungureanu: În momentul în care Crimeea a devenit motivul unei anexiuni prin agresiune armată, din momentul acela toate aranjamentele regionale şi subregionale de securitate au devenit simple bucăţi de hârtie. Altfel spus, în estul Europei şi, pe cale de consecinţă, în centrul Europei, graniţele nu mai sunt sigure. A fost încălcat Actul final de la Helsinki, din 1975. A fost încălcată Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite. Au fost încălcate tratate internaţionale. Au fost încălcate înţelegeri multilaterale şi bilaterale. Ori politica internaţională se construieşte pe credibilitate, ca şi raporturile dintre oameni. Dacă te-a minţit o dată, de două ori, de trei ori, poţi să mai ai încredere în cineva? Altfel spus, se poate întâmpla orice. Lumea arată altfel astăzi faţă de cum arăta până în clipa în care trupele ruseşti au intrat în Crimeea. Ceea ce se întâmplă ar trebui să ne ducă pe toţi cu gândul la o constatare: ne-am obişnuit să credem că pacea este veşnică. Aceasta pentru simplu fapt că au trecut doar două generaţii de la al doilea război mondial. Pacea este costisitoare. Pacea este foarte costisitoare. Pacea înseamnă efort diplomatic, înseamnă efort politic, înseamnă lideri cu viziune, înseamnă încredere în prosperitate, înseamnă dialog. Toate acestea au nevoie de susţinerea voinţei. Dacă voinţa nu există, atunci conflictul apare. Nu se poate ca pacea, pentru care în urmă cu 60-70 de ani au murit zeci de milioane de oameni, să fie puse în pericol de voinţa unuia singur. Am mai trecut prin acest episod odată. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la declanşarea primului război mondial, conflagraţie care a făcut ca o pătrime din populaţia continentului să dispară. Oare nu e suficient?

AGERPRES: Anexarea Crimeei la Federaţia Rusă va afecta situaţia din Transnistria?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Provocări există şi vor exista dintotdeauna. Dacă răspundem provocărilor cu înţelepciune, fără să dăm înapoi, nu dăm nici transnistrenilor posibilitatea de a reaprinde un conflict îngheţat. Asta vor încerca să facă. Vor căuta să reaprindă ceea ce este astăzi un status quo din nou în conflict, pentru ca mai apoi să înroşească din nou firele telefoanelor către Moscova pentru a cere ajutor. În momentul acela, da, e complicat. Noi trebuie să ştim că provocările vor tot fi. Nici să le dăm o dimensiune enormă acestor lucruri, dar trebuie să înţelegem că, da, se poate oricând să izbucnească oricând un conflict. E suficient un pretext.

AGERPRES: Recent preşedinţii României şi Republicii Moldova, Traian Băsescu şi Necolae Timofti, au cerut de la Iaşi urgentarea procedurilor privind integrarea mai rapidă a statului vecin în Uniunea Europeană. E justificabil un astfel de demers?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Ar trebui citit în substrat cererea celor doi preşedinţi - unul fiind preşedinte al unui stat membru al Uniunii Europene, celălalt preşedintele unui stat asociat cu UE - grăbirea procesului birocratic de punere în practică a Acordului de liber schimb şi a Acordului de asociere. Este cumva paradoxal, nu neaşteptat, pe seama aparatului birocratic european, ca totul să întârzie din pricina faptului că nu au ajuns în Parlamentele naţionale documentele privind Acordul de asociere, documente care trebuie traduse în 23 de limbi ale Uniunii Europene, Parlamentele naţionale trebuind la rândul lor să ratifice acest Acord de asociere. Dacă procesul este întârziat de considerente locale, de la alegeri până la vacanţe parlamentare, atunci vor fi din nou amânate termenele pe care Republica Moldova se bazează în urma Consiliului European de zilele trecute. Ori acum amânările costă. Costă strategic, nu costă doar politic intern. Costă strategic. Este ajutorul pe care Uniunea Europeană îl poate da Republicii Moldova în condiţiile în care la finele anului acolo vor fi alegeri parlamentare. Sondajele din Republica Moldova între cetăţeni arată că Partidul Comunist e în continuare puternic şi vinde iluziile pentru care s-au construit lagărele de concentrare în gulagurile din URSS. Acolo trebuie dusă o altfel de bătălie în 2014. Pentru aceasta orice gest strategic voluntar, proiectat, al Uniunii Europene, dincolo de norma ei politică, e binevenit.

AGERPRES: Se apropie alegerile europarlamentare. Avem liste, dar avem oameni care să reprezinte cu adevărat România la Parlamentul European?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Europarlamentarele sunt de două ori importante. Europarlamentarii noştri sunt plătiţi şi din banii noştri, pentru că România plăteşte peste un miliard de euro pe an. În buzunarele celor care ajung europarlamentari se regăsesc şi cenţii pe care îi dăm fiecare dintre noi, sigur, şi cetăţenii germani şi cetăţenii spanioli şi cetăţenii francezi, dar şi cetăţenii români. Şi noi ne permitem să trimitem la Bruxelles un Becali care ajunge la puşcărie, iar după aceasta nu deranjează pe nimeni? Ne permitem să trimitem la Bruxelles, partide mari - rude, prieteni politici, oameni care au nevoie de o sinecură, oameni care nu au deschis o dată gura în Parlamentul European? Mergeţi în stradă şi întrebaţi românii dacă ştiu şi pot spune şase sau şapte nume de europarlamentari care s-au remarcat pe meritul prezenţei lor politice în Parlamentul European. O să vă pomenească de Becali. Asta e matrice de europarlamentar? Acolo nu te duci de mobile politice din România care au nevoie de perfuzii, acolo, în loc de aici, în sens alegoric, nu te duci cu oameni care nu pronunţă bine nici propria limbă maternă. Este elementar important acest lucru.

AGERPRES: Disensiunile apărute între principalele partide care au format Uniunea Social Liberală afectează imaginea clasei politice ?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Dintr-un rău mai mare au apărut două rele la fel de mari. Cam cum se înmulţesc viruşii. Clasa politică este construită într-o proporţie covârşitoare din oameni care consideră că drumul cel mai scurt spre banul public, adică banul furat, este în politică. Clasa politică este alcătuită dintr-o majoritate covârşitoare care nu cunoaşte beneficiul muncii corecte şi pe care un cuvânt, cuvântul 'merit', îi sperie, îi îngrozeşte. Exact împotriva acestei clase politice se datorează prezenţa noastră, a Forţei Civice. Ne ridicăm împotriva ei tocmai pentru că proporţia înfiorătoare de clienţi, de mediocri aroganţi şi suficienţi nu fac altceva decât să rupă bucată cu bucată şansele pe care le-am putea avea ca naţiune europeană. În 25 de ani în care Polonia a construit 4.000 de kilometri de autostradă, iar în România nu sunt nici măcar 800. Sunt 25 de ani la capătul cărora România tot pierde anual un medic din cinci. Este România în care după 25 de ani munceşti, ca în robia otomană, aproape două treimi din lună pentru tine şi mai bine de o treime pentru stat. Nu se mai poate aşa. Ţara nu mai poate să meargă mai departe aşa. Nici nu putem să stăm să asistăm neputincioşi la felul în care oamenii aceştia o împing către pierzanie. Nu poţi să stai tot timpul acasă liniştit, acceptând că un primar îşi poate etala bogăţiile pe care doar marii miliardari Ucrainei şi ai Rusiei le mai au, şi asta având acces la un salariu de primar. Cum e posibil ca un preşedinte de Consiliu Judeţean să declare conturi de milioane de euro? E preşedinte de Consiliu Judeţean plătit din banii tuturor. Lucrurile acestea nu mai pot fi privite cu indiferenţă.

AGERPRES: Spuneaţi că România are nevoie de 'bărbaţi de stat'. Cine sunt aceşti bărbaţi? Care este matricea bărbatului de stat?
Mihai-Răzvan Ungureanu: Ne uităm la generaţia care urmează. Generaţia care a intrat în politică având 30 de ani la începutul anilor '90 şi-a îndeplinit de mult datoria faţă de patrie. Au fost solidari când România a intrat în Alianţa Nord-Atlantică, au fost solidari când am intrat în UE şi au înţeles rostul istoric, dar trebuie să facem loc generaţiei care urmează, generaţia care a lucrat şi s-a obişnuit cu standardele calităţii occidentale şi care doreşte o altfel de civilizaţie în România. De acolo apar bărbaţii de stat. Dacă românii nu vor sta într-o proporţie îngrijorător de mare impasibili şi nu vor asista inerţi la starea de fapt în România, atunci, da, se va putea construi civilizaţia pe care ne-o dorim cu toţii. Nu e greu să faci din România o ţară prosperă şi de viitor. De fapt, este extrem de simplu. Totul e să respecţi nişte principii. Unul dintre ele se numeşte muncă, al doilea merit, un altul este onoare, cinste, încredere.
***
Senatorul Mihai-Răzvan Ungureanu, istoric şi diplomat, în vârstă de 45 de ani, preşedinte al partidului Forţa Civică, a deţinut funcţiile de ministru de Externe, director al Serviciului de Informaţii Externe şi prim-ministru al Guvernului României. AGERPRES/(A, autor: Dana Malache, editor: Karina Olteanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.