Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bruxelles, 17 mar /Agerpres/ - Alegerile din luna mai 2014 reprezintă un test extrem de important pentru stabilitatea construcţiei europene, iar un Parlament European cu o majoritate clară pro-europeană poate să consolideze guvernarea democratică, apreciază europarlamentarul social-democrat Victor Boştinaru într-un interviu acordat AGERPRES. Cu toate acestea, eurodeputatul crede că, în mod cert, Parlamentul European de după alegerile din 25 mai va fi considerabil schimbat faţă de cel actual. El a subliniat că ţara noastră trebuie în primul rând să-şi reafirme poziţia de stat membru deplin cu drepturi şi îndatoriri egale faţă de celelalte state membre. Pe de altă parte, Victor Boştinaru spune că, pe ansamblu, cea mai mare problemă derivă din faptul că mediul politic românesc nu a înţeles până de curând că definirea, promovarea şi susţinerea intereselor europene ale României reprezintă o responsabilitate care ar trebui asumată şi gestionată în comun.

AGERPRES: Veţi candida pentru un nou mandat de europarlamentar. Cu ce mesaj vă veţi prezenta în faţa alegătorilor?
Victor Boştinaru: Mesajul meu este inspirat integral de activitatea mea în Parlamentul European, în cei şapte ani de când sunt eurodeputat. A fost un mandat al maturităţii politice şi vreau să continui pe linia unor performanţe apreciate, confirmate de rapoartele pe care le-am redactat, cu responsabilităţi acordate rar până acum politicienilor din Europa Centrală şi de Est. Fie că voi vorbi despre raportul meu pe Fondul de Coeziune care pune la dispoziţia statelor membre 66 de miliarde de euro sau lupta pentru un tratament egal pentru ţara mea şi concetăţenii mei, voi avea ocazia să demonstrez că Uniunea Europeană înseamnă mai mult decât libera circulaţie sau uriaşul mecanism birocratic de la Bruxelles şi Strasbourg. Alegerile europene din acest an sunt importante pentru că efectiv se poate face schimbarea de la o politică a austerităţii către solidaritate şi creştere economică. Este una din puţinele ocazii în care implicarea cetăţenilor din toate statele membre poate schimba fundamental atitudinea părtinitoare a unor guverne care şi-au văzut prea mult de interesele proprii.

AGERPRES: Credeţi că vor exista schimbări majore în viitorul Parlament European? Va exista o ascensiune semnificativă a forţelor extremiste şi populiste europene?
Victor Boştinaru: În mod cert Parlamentul European de după alegerile din 25 mai va fi considerabil schimbat faţă de cel actual. Este aşteptat ca o treime din acest nou Parlament să fie format din eurodeputaţi cu viziuni extremiste, eurosceptice şi anti europene din Grecia, Spania, Marea Britanie, Cipru şi nu numai. Ca un răspuns la discursul duplicitar sau populist al unor guverne din Uniunea Europeană, precum şi din lipsa de transparenţă privind modul de luare a deciziilor în Comisie, Consiliu sau în cadrul troicii, extremele au speculat abil şi fără scrupule nemulţumirile cetăţenilor. Este imperativ ca cele două mari grupuri politice, socialiştii şi popularii să colaboreze pragmatic astfel încât să menţină pe şină întregul proiect european, să asigure cooperarea politică şi funcţionalitatea Uniunii în următorii 5 ani. Da, alegerile din mai 2014 reprezintă un test extrem de important pentru stabilitatea construcţiei europene, iar un Parlament European cu o majoritate clară pro-europeană poate să consolideze guvernarea democratică.

AGERPRES: Care credeţi că vor fi în ţările UE marile teme de campanie pentru alegerile europene? Dar în România?
Victor Boştinaru: Ultimii cinci ani au marcat atât agenda europeană, cât şi percepţia cetăţenilor despre Uniune şi rolul său. Una dintre cele mai importante teme va fi combatarea şomajului în rândul tinerilor, prin ceea ce grupul S&D a propus şi făcut cu Garanţia pentru tineret. Concret, prin acest program finanţat cu 6 miliarde de euro în primii 2 ani ai actualei perioade de programare se asigură faptul că orice tânăr cu vârsta sub 25 de ani, indiferent dacă s-a înregistrat sau nu ca şomer, va primi o ofertă de calitate, în termen de 4 luni de la terminarea studiilor sau dacă şi-a pierdut locul de muncă. Le fel de importante vor fi refacerea industriei manufacturiere, consolidarea guvernanţei economice şi reafirmarea rolului şi importanţei libertăţilor şi drepturilor fundamentale. Mă refer aici la tentativele inacceptabile de a submina libertatea presei sau de a aduce prejudicii libertăţii şi vieţii private prin interceptările NSA.
În România, dincolo de aceste teme mai sunt trei subiecte foarte importante. În primul rând, România trebuie să-şi reafirme condiţia de stat membru deplin cu drepturi şi îndatoririi egale faţă de celelalte state membre. Nu mai e niciun secret faptul că, în anii de domnie ai lui Traian Băsescu, ţara mea nu a avut parte de un tratament egal din partea Comisiei Europene. În al doilea rând, se impune renegocierea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, redefinirea unor criterii riguroase şi stabilirea unei agende prin care România să iasă din MCV. În al treilea rând, este necesară definitivarea agendei de aderare completă a României la Schengen, ţinând cont că au fost îndeplinite criteriile tehnice pentru ca acest lucru să se întâmple. Doar interesele politicianiste au contat în menţinerea României şi Bulgariei în afara spaţiului Schengen, iar negocierile care se vor purta în acest sens trebuie să facă orice discriminare imposibilă.

AGERPRES: Care consideraţi că sunt principalele dumneavoastră realizări în acest mandat şi, în acelaşi timp, ce aţi trece la capitolul nereuşite?
Victor Boştinaru: Nu e confortabil să vorbeşti despre tine şi realizările tale, cu atât mai mult să selectezi ceea ce ţie ţi se pare important. Cred că desemnarea mea ca raportor pentru Regulamentul Fondului de Coeziune din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI), un raport care totalizează 66 de miliarde de euro, este de o importanţă deosebită. O dată, pentru faptul că sunt primul român care a deţinut vreodată această poziţie în toată istoria Politicii de Coeziune a Uniunii şi pentru faptul că am reuşit să aduc elemente noi în acest raport, care ţin atât de inovare, cât şi de nevoile specifice ale României şi angajamentul european în general. Toate aceste lucruri se datorează însă în primul rând sprijinului de acasă, unde am lucrat cu Asociaţia Municipiilor din România şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene pentru a aduce elemente concrete: am obţinut sprijinul pentru finanţarea reabilitării termice a clădirilor publice şi private, reabilitarea sau construirea centralelor de cartier cu capacitate de cogenerare sau a reţelelor de distribuţie a energiei. Toate aceste prevederi îşi vor produce beneficiile pentru confortul cetăţenilor şi vor duce la reducerea facturilor la energie. Tot în Comisia REGI am avut un rol pe care colegii mei eurodeputaţi îl consideră decisiv, în aplicarea regulii N+3 pentru România, măsură prin care s-au evitat dezangajările automate de fonduri europene şi care a adus beneficii în termeni de 2,5 miliarde euro pentru România.
În Comisia pentru Petiţii a Parlamentului European (PETI), în calitate de coordonator al întregului grup S&D am avut contribuţii semnificative nu doar la definirea agendei şi respectarea drepturilor fundamentale, dar şi la susţinerea unor petiţii privind libertatea presei în România sau proiectul de la Roşia Montană.
La capitolul nereuşite, nu am avut succes în a convinge guvernele României din 2007-2012 de necesitatea creşterii capacităţii de absorbţie în general şi a fondurilor din Politica de Coeziune în particular, în primii ani de la aderare. Acest lucru s-a tradus într-o rată de absorbţie de 7% până la preluarea guvernării de către premierul Victor Ponta. Din fericire, lucrurile s-au schimbat astăzi, iar România are o rată de absorbţie de peste 30%. În retrospectivă, toate analizele şi studiile pe care le-am elaborat în această perioadă au confirmat că perspectiva mea a fost corectă.

AGERPRES: În perioada următoare, este foarte probabil ca mass-media din România să publice diverse topuri privind activitatea eurodeputaţilor români. Care credeţi că sunt, în ordinea importanţei, criteriile după care poate fi evaluată activitatea unui eurodeputat?
Victor Boştinaru: Cel mai important este nu ceea ce spune presa despre un eurodeputat, ci modul în care acesta reuşeşte să obţină o performanţă în mecanismul european, ce raport i s-a încredinţat, care este capacitatea eurodeputatului de a influenţa un raport într-o direcţie sau alta şi capacitatea de a-ţi transforma propriile idei într-o politică europeană. Toate aceste lucruri se obţin doar dacă experienţa şi profesionalismul îşi dau mâna şi eşti recunoscut pentru abilitatea de a duce un asemenea proiect la bun sfârşit. Din acest punct de vedere, cred că fişa postului meu este apreciată semnificativ iar opiniile unor europarlamentari importanţi confirmă acest lucru.

AGERPRES: Aţi fost raportor în cadrul Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) pentru reforma Fondului de coeziune. Vor ajuta România aceste reglementări noi privind Fondul de coeziune şi în general reforma politicii de coeziune?
Victor Boştinaru: România va avea beneficii considerabile din aplicarea corectă şi în bune condiţii a Regulamentului Fondului de Coeziune. Aminteam aici despre accesul la resursele europene pentru anveloparea clădirilor publice şi private, reabilitarea centralelor de cartier şi construirea de noi centrale pe principiul cogenerării, factori care sunt responsabili de 40% din emisiile de CO2. Vorbim despre prevederi generoase pentru resurse de energie regenerabilă şi ştim faptul că România este bogată în ceea ce priveşte aceste resurse. Totodată, amendamentele pe care le-am adus au vizat creşterea capacităţii administrative şi instituţionale, capacitate care influenţează abilitatea de a elabora şi implementa proiecte de o manieră inteligentă pentru o absorbţie calitativă, nu doar cantitativă, a fondurilor europene. De asemenea, prin amendamentul propus, cunoscut în Parlament sub denumirea de 'amendamentul Boştinaru', am reuşit să obţin condiţii mai bune pentru ca statele membre din Politica de Coeziune să utilizeze cele 10 miliarde de euro din Mecanismul de conectare a Europei.

AGERPRES: Sunteţi membru în Delegaţia pentru relaţiile cu Albania, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Muntenegru şi Kosovo, iar în ultima vreme au existat o serie de semnale trase de unii colegi europarlamentari privind respectarea drepturilor minorităţii româneşti din Valea Timocului. Aţi spune că în prezent lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună în ceea ce priveşte respectarea acestor drepturi?
Victor Boştinaru: Tratamentul comunităţilor româneşti din Serbia şi Albania a revenit în mod sistematic atât în activitatea mea în cadrul delegaţiei, dar şi în discuţiile mele private cu oficialii acestor state. Pot să constat că unele din măsurile anunţate de Belgrad au ameliorat doar parţial situaţia. Totodată, chiar acum sunt în posesia unei petiţii din partea unor studenţi din Valea Timocului care arată că aceste ameliorări sunt modeste în raport cu angajamentele Serbiei. De aceea, contribuţia acestui grup de studenţi va constitui o temă importantă a dialogului meu cu autorităţile de la Belgrad acum, dar şi în viitorul Parlament. Voi pleda ca ţara vecină şi prietenă să respecte cele mai înalte standarde europene de libertate şi drepturi pentru fraţii noştri cetăţeni sârbi de origine română. Totodată, România are interesul şi instrumentele astfel încât să se permită garantarea acestor drepturi, scop întotdeauna asumat de către partea română.

AGERPRES: Care este cea mai mare problemă cu care v-aţi confruntat în timpul acestui mandat în Parlamentul European?
Victor Boştinaru: Cea mai mare problemă derivă din modul în care mediul politic românesc nu a înţeles până de curând că definirea, promovarea şi susţinerea intereselor europene ale României reprezintă o responsabilitate care ar trebui asumată şi gestionată în comun. Până de curând, nu exista nici măcar o coordonare mimată între europarlamentarii români şi, mai ales, între eurodeputaţii PDL şi ceilalţi europarlamentari români. Din contră, vă reamintesc că PDL ca delegaţie şi diversele sale voci, eurodeputaţii Monica Macovei şi Cristian Preda, s-au întrecut în a dezinforma Parlamentul European şi instituţiile europene. Au denaturat cu bună ştiinţă imaginea României şi au subminat interesele europene ale ţării noastre, fapt care a stârnit de fiecare dată consternarea sau chiar oprobiul unor europarlamentari străini. Aş reaminti aici, de asemenea, şi modul în care PDL şi Monica Macovei au utilizat mecanismul MCV, care ulterior a devenit un factor de şantaj şi de subminare a poziţiei şi rolului ţării noastre în Uniunea Europeană, sau de războiul pe care PDL şi vocile sale în Parlamentul European l-au declanşat împotriva românilor cu ocazia referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Cred cu sinceritate că aceste adevărate pagini negre ale istoriei noastre de membru al Uniunii vor trebui nu doar uitate, dar şi înlocuite cu o cooperare pragmatică şi onestă pentru a deservi, promova şi susţine interesele legitime ale României, aşa cum o fac sistematic pentru ţările lor eurodeputaţii germani, francezi, spanioli sau cei din Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia, ca să mă opresc doar la aceşti reprezentanţi.

AGERPRES: Care credeţi că ar trebui să fie priorităţile României în ceea ce priveşte accesarea de fonduri UE în următorii cinci ani, dată fiind arhitectura noului Cadru Financiar Multianual şi alocarea obţinută de România?
Victor Boştinaru: Înainte de a discuta de priorităţile României în perspectiva noului Cadru Financiar Multianual, ar trebui creat un program în vederea creşterii capacităţii instituţionale şi administrative. Ca urmare a amendamentelor pe care le-am făcut în Parlamentul European, avem astăzi resurse mai mari disponibile pentru experţii care vor elabora şi implementa proiecte. Doar acest program poate transforma absorbţia cantitativă într-una calitativă, fapt care va face diferenţa în ceea ce priveşte marile nevoi pentru dezvoltarea României. Putem vorbi aici despre Programul Operaţional Transport, care trebuie să dezvolte transportul rutier şi feroviar şi pentru care există resurse disponibile, sau proiectele pentru dezvoltarea reţelelor de irigaţii şi de combatere a efectelor inundaţiilor.
Un alt palier care mi se pare esenţial este utilizarea Fondului de Coeziune şi a Fondului European pentru Dezvoltare Regională pentru anveloparea clădirilor, proiecte care vor crea locuri de muncă la nivelul comunităţilor, vor reduce factura la energie cu aproximativ 30%, vor reduce emisiile de carbon cu 40% şi vor schimba faţa unor oraşe care încă arată ca după un război. Toate aceste proiecte sunt uşor de realizat, există expertiză românească iar efectele pe orizontală antrenează şi industria locală.
O altă abordare facilitată de raportul meu este utilizarea energiei geotermale în ceea ce priveşte producţia legumelor de seră. După Olanda, România ar putea deveni cea de-a doua ţară în această industrie, spre deosebire de astăzi când această resursă considerabilă rămâne neutilizată.

AGERPRES: Aţi avut una dintre cele mai vocale poziţii împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană dintre eurodeputaţii români pe vremea când partidul dumneavoastră era în opoziţie. Anul trecut, aţi afirmat în Comisia pentru petiţii că nu v-aţi schimbat poziţia, deşi PSD-ul este acum la guvernare. Credeţi că există vreun mod sigur pentru mediu în care resursele de metale preţioase de la Roşia Montană pot fi exploatate prin tehnica de cianurare?
Victor Boştinaru: Aşa cum a fost gândit proiectul iniţial existau riscuri pe care niciun asigurator nu le-ar fi asumat pentru o asigurare de mediu, iar exploatările miniere similare din Europa se temeau că un eventual dezastru ar fi periclitat inclusiv activitatea lor. Nu am avut idei preconcepute, ci am încercat să obţin cât mai multe detalii de la specialişti în domeniu şi toate îngrijorările s-au confirmat, fie că vorbim de perspectiva economică, geologică sau de mediu. Am coordonat şi editat chiar o antologie a principalelor critici aduse proiectului minier într-un volum care se numeşte 'Roşia Montană în dezbaterea europeană' şi care este disponibil gratuit pe site-ul meu.
Continui să cred în toate aceste lucruri, însă, orice stat care are resurse naturale semnificative trebuie să le exploateze. Dar nevoia dezvoltării economice trebuie să se facă în echilibru cu dezvoltarea durabilă. Iată de ce apreciez că studierea serioasă a proiectelor din Finlanda şi Suedia ne va ajuta să identificăm cele mai bune soluţii dacă va fi să punem în discuţie un nou proiect. Ambele ţări îmbină într-un mod fericit cele mai noi şi mai puţin poluante tehnologii cu cele mai riguroase standarde de protecţie a mediului, supervizate de autorităţi publice profesioniste şi independente. Nu în ultimul rând, în ambele ţări, exploatarea rezervelor de aur se face din perspectiva recuperării unei cantităţi cât mai mare din metalele disponibile în zăcământul respectiv, ştiut fiind că Europa în particular şi lumea industrializată în general cunoaşte tot mai multe efecte ale crizei unor materii prime şi în special a unor metale rare. România din fericire este extrem de bogată în acest sens şi ar fi o adevărată crimă ca o viziune capitalistă egoistă, pe termen scurt, să primeze în faţa unei abordări inteligente şi pe fond, mult mai profitabilă din punct de vedere economic. AGERPRES/(autor: Cătălina Matei, editor: Mariana Ionescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.