COD GALBEN: 21-01-2021 ora 10 Intre 10:00 si 13:00 se va semnala local, ceaţă care determină scăderea vizibilităţii sub 200 m, izolat sub 50 m, ce va favoriza, în funcție de condițiile locale, formarea ghețușului. in Județul Cluj; COD GALBEN: 21-01-2021 ora 10 Intre 10:00 si 11:30 se va semnala - local ceață, care determină scăderea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m, ce va favoriza, în funcție și de condițiile locale, formarea ghețușului in Județul Covasna;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 6 mar /Agerpres/ - Decizia Armeniei de anul trecut de a se alătura Uniunii Vamale conduse de Rusia a fost motivată de considerente de securitate, dar Erevanul nu a renunţat la direcţia europeană, dă asigurări, într-un interviu acordat AGERPRES, fostul premier şi ministru al apărării armean Vazgen Manukian, aflat recent într-o scurtă vizită la Bucureşti. În prezent preşedinte al Consiliului Public al Armeniei, Manukian a pledat pentru o soluţionare paşnică a conflictului teritorial ce opune Armenia şi Azerbaidjanul legat de Nagorno-Karabah. Criza ucraineană şi la relaţiile bilaterale dintre România şi Armenia sunt alte teme abordate în interviu.

AGERPRES: În ultima perioadă, au existat discuţii legate de o descentralizare a cooperării bilaterale dintre România şi Armenia. În opinia dumneavoastră, care sunt principalele domenii în care companiile armene ar putea investi cu prioritate în România?
Vazgen Manukian: Deşi nu este domeniul meu de activitate, îmi este cunoscut faptul că în ultimii ani între Armenia şi România a fost iniţiată o colaborare descentralizată. Acesta reprezintă un cadru interesant, prin intermediul căruia autorităţile locale ţin legătura în mod direct şi pot elabora proiecte pentru a dezvolta producţia locală, comerţul, turismul, pot efectua un schimb de programe culturale şi diverse proiecte pentru tineri. Acestei colaborări îi dă un nou suflu prezenţa istorică a armenilor în România, acel imens patrimoniu cultural pe care îl împărtăşesc împreună românii şi armenii.

AGERPRES: Care credeţi că este la ora actuală principalul obstacol în soluţionarea diferendului teritorial privind regiunea Nagorno-Karabah? Ce părere aveţi de eforturile de mediere depuse de Grupul de la Minsk al OSCE şi ar putea România, în calitatea sa de membră UE şi NATO, să joace un rol mai important în rezolvarea conflictului?
Vazgen Manukian: Chestiunea Nagorno-Karabah cuprinde trei componente de bază: problema reîntoarcerii refugiaţilor la locurile lor de baştină, care este rezolvabilă prin înţelegeri şi garanţii reciproce - armeni care au fost siliţi să fugă din Azerbaidjan se vor putea întoarce în locurile lor natale şi viceversa - dacă, evident, va exista o dorinţă în acest sens; a doua componentă ţine de teritorii, adică delimitarea graniţelor dintre Azerbaidjan şi Nagorno-Karabah. În urma războiului, o parte a teritoriilor din Nagorno-Karabah se află sub controlul azer şi invers. Şi în jurul acestei chestiuni se poate ajunge la un consens. Multe ţări din lume găsesc în astfel de situaţii soluţii pe calea negocierii. Iar cea mai importantă componentă este cea de-a treia, şi anume statutul Nagorno-Karabah-ului. Copreşedinţii Grupului de la Minsk al OSCE propun soluţionarea acestei probleme în baza a trei principii: nerecurgerea la forţă şi la ameninţarea cu forţă, integritatea teritorială şi dreptul popoarelor la autodeterminare. Aici Azerbaidjanul se încăpăţânează şi nu vrea să recunoască dreptul la autodeterminare al poporului din Nagorno-Karabah. Mai mult decât atât, acesta este împotriva participării directe a Nagorno-Karabah-ului la negocieri. În această situaţie, cum vedeţi soluţionarea acestei chestiuni? De 25 de ani, Nagorno-Karabah este de facto independent, generaţia care astăzi are 30-40 de ani nici măcar nu-şi mai aminteşte că la un moment dat se afla în subordinea administrativă a Azerbaidjanului. Şi dintr-odată state terţe, inclusiv Armenia, Azerbaidjan şi statele care coprezidează - Franţa, SUA, Rusia - semnează acte ce i-ar putea priva de independenţă.
Cât priveşte Grupul de la Minsk al OSCE, apreciem efortul acestuia în special în sensul respectării în continuare a acordului de încetare a focului. În calitate de fost ministru al apărării, vă pot asigura că şi cea mai rea pace este mai bună decât un război. Şi pericolul acesta ne paşte mereu, iar consecinţele pot fi distrugătoare nu doar pentru Armenia şi Azerbaidjan, dar şi pentru întreaga regiune. Din acest motiv aşteptăm din partea comunităţii internaţionale şi a statelor partenere, inclusiv din partea României, conştientizarea acestei ameninţări, o evaluare obiectivă a situaţiei şi un comportament corespunzător. Negocierile pentru soluţionarea conflictului din Nagorno-Karabah sunt purtate de cele trei state mediatoare mandatate în acest sens - SUA, Franţa, Rusia - şi pentru orice altă ţară, mai ales dacă este vorba despre o ţară membră UE, cel mai corect comportament ar fi să urmeze poziţia comună a copreşedinţilor Grupului de la Minsk. În această chestiune, declaraţiile părtinitoare, care mai apar dintr-o parte sau alta, nu doar că daunează proceselor de negociere, dar şi deteriorează relaţiile bilaterale.

AGERPRES: Care este opinia dumneavoastră în legătură cu evoluţia situaţiei din Ucraina? Credeţi că am putea asista la un nou război asemănător celui din Georgia din 2008 sau Rusia nu va risca? De asemenea, credeţi că există riscul unei separări a ţării?
Vazgen Manukian: Regret profund şi sunt extrem de îngrijorat de situaţia creată în Ucraina. Sper că poporul ucrainean şi liderii săi vor găsi cât mai curând o soluţie de ieşire din această criză şi vor forma o putere care va mobiliza întreaga populaţie şi va reprezenta interesele nu doar ale anumitor segmente, ci ale întregii ţări, inclusiv pe cele ale minorităţilor.
Din păcate tensiunile persistă şi este greu să ghicim ce va fi în viitorul apropiat. Cu toate acestea, acţiunile militare sunt cel mai rău scenariu şi toate părţile interesate, dar şi comunitatea internaţională, trebuie să depună toate eforturile pentru a evita acest lucru.

AGERPRES: La summitul de la Vilnius, Georgia, unul dintre cei mai apropiaţi parteneri ai Armeniei, a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană? Când vă aşteptaţi să aibă loc semnarea efectivă şi ce fel de impact regional credeţi că va avea acest lucru? Sau ar trebui să ne temem de o repetare a scenariului ucrainean, pe fondul unor presiuni externe?
Vazgen Manukian: Consider că situaţia din Georgia diferă esenţial de cea din Ucraina. În Georgia, puterea s-a format pe cale legală, prin alegeri şi aceasta se bucură de încrederea majorităţii societăţii georgiene. Acolo nu se pune problema contradicţiilor interne în ceea ce priveşte acordul de asociere cu UE. Nici nu cred că acolo va exista implicare din afară, dimpotrivă, astăzi Georgia şi Rusia fac paşi spre normalizarea relaţiilor. Este şi în interesul Armeniei să-şi vadă vechiul vecin şi prieten ca un stat stabil şi dezvoltat şi, indiferent de alegerea Georgiei, suntem dispuşi să dezvoltăm cele mai strânse relaţii cu aceasta.

AGERPRES: În fine, cum explicaţi alegerea făcută de Armenia în septembrie anul trecut de a se alătura Uniunii Vamale conduse de Rusia în locul unei relaţii mai apropiate de Uniunea Europeană? Credeţi cu adevărat în proiectul Uniunii Eurasiatice? Va deveni acesta complet operaţional în 2015?
Vazgen Manukian: Înainte de toate, aş vrea să subliniez că noi nu punem mai presus o direcţie faţă de cealaltă. În paralel cu decizia de a ne alătura Uniunii Vamale, preşedintele Armeniei, Serge Sarkisian, a declarat că Armenia nu renunţă, în acelaşi timp, la Acordul de Asociere cu UE. La Vilnius a fost semnată o declaraţie comună între Armenia şi UE şi sperăm că până la sfârşitul anului curent vom stabili parametrii asocierii, luând în considerare noile realităţi. În timpul luării deciziei de a ne alătura Uniunii Vamale, Armenia s-a ghidat de interesele pragmatice şi motivele de securitate, care cred că sunt importante nu doar pentru Armenia, ci pentru întreaga regiune şi spaţiul european. Atât în capitalele europene, cât şi la Bruxelles, decizia Armeniei a fost privită cu înţelegere.
Aş vrea să amintesc că, după obţinerea independenţei Armeniei, când am început să ne construim un nou stat, am ales modelul european şi nu ne vom abate de la acesta. Din fericire, noi vedem că ceilalţi din jurul nostru merg în aceeaşi direcţie, care ne dă speranţă spre viitor. Cât priveşte Uniunea Euroasiatică, nu este exclusă crearea unor asemenea uniuni după modelul UE, în imensul spaţiu euroasiatic, care dispune de potenţial economic enorm. În procesul actual de globalizare, acesta este viitorul şi chiar nu e cazul să se privească cu gelozie într-o anume direcţie. Având în vedere interesele sale naţionale şi poziţia geografică specifică pe care o ocupă, Armenia va încerca să se integreze maxim în aceste sisteme globale.AGERPRES/(autor: Bogdan Mureşan, editor: Mariana Ionescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.