

Rusia a declarat joi că Statele Unite aşteaptă să beneficieze de pe urma daunelor provocate gazoductelor Nord Stream pe sub Marea Baltică, un comentariu care escaladează războiul cuvintelor cu Occidentul asupra responsabilităţii acestui prejudiciu încă inexplicabil, notează Reuters.
Într-un briefing de presă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a spus că Statele Unite vor putea să-şi crească vânzările de gaze naturale lichefiate (GNL) dacă gazoductele sunt scoase permanent din uz.
Uniunea Europeană investighează cauza scurgerilor în conductele Gazprom Nord Stream 1 şi 2 pe sub Marea Baltică şi a spus că suspectează un sabotaj.
Niciuna nu era folosită în momentul incidentelor, dar ambele conţineau încă mari cantităţi de gaz.
Rămâne neclar cine s-ar putea afla în spatele unui atac deliberat asupra conductelor, pentru care Rusia şi partenerii europeni au cheltuit miliarde de dolari pentru a le construi, mai notează Reuters.
Anterior joi, Kremlinul a declarat că "terorismul" sponsorizat de stat pare a fi cauza pagubelor.
Nu a fost dat niciun termen pentru reparaţiile conductelor, care au suferit patru rupturi separate, presupunând că ele pot fi reparate.
Zaharova a cerut de asemenea ca o anchetă UE să fie "obiectivă" şi a spus că Washingtonul va trebui "să se explice" - o referire la comentariul preşedintelui Joe Biden din februarie că dacă Rusia trimite trupe în Ucraina, "nu va mai exista un Nord Stream 2".
Biden s-a referit la posibilitatea sancţiunilor împotriva gazoductului, finalizat cu mai multe săptămâni înainte ca Moscova să-şi trimită forţele în Ucraina şi apoi îngheţat de Germania chiar înainte de începutul campaniei militare, mai notează Reuters.
Maria Zaharova a subliniat de asemenea că regiunea este plină de infrastructura NATO, notează la rândul său agenţia oficială de presă rusă TASS.
Ţările membre NATO au efectuat exerciţii în iulie folosind echipamente de adâncime în apropierea locului scurgerilor de la Nord Stream, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, în briefingul de joi.
"În iulie, au avut loc exerciţii NATO cu utilizarea echipamentelor de adâncime în zona insulei Bornholm", a precizat ea.
Zaharova a notat că ţările europene refuză să considere că aliaţii lor ar fi putut fi în spatele sabotajului de la conductele Nord Stream 1 şi 2.
"Ne-am dori foarte mult să credem că ancheta internaţională asupra a ceea ce s-a întâmplat cu gazoductele din Marea Baltică va fi obiectivă", a spus ea, reiterând că Rusia este un furnizor de încredere de resurse energetice pentru Europa de zeci de ani, potrivit TASS.
"Şi cine a decis să distrugă aprovizionarea cu resurse energetice ruseşti, chiar şi posibilitatea ca aceste aprovizionări să ajungă la europeni? Încă de la începutul proiectului Nord Stream 2, toţi participanţii acestuia, atât din Rusia, cât şi din terţe ţări, au fost supuşi unei presiuni economice şi politice fără precedent din partea Washingtonului", a conchis ea.
Patru scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în această săptămână în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei.
Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare, în urma sancţiunilor europene impuse Moscovei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz, aminteşte Reuters.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
< | july 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 1 | 2 |